“Posibil Birou Permanent în Camera Deputaţilor, luni, pentru aprobarea sesiunii extraordinare cerută de Opoziţie”, a declarat Florin Iordache, marţi, pentru MEDIAFAX.
“Este posibil ca şedinţa să aibă loc la ora 12 sau 13, urmând să fie discutate punctele care vor fi incluse pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare precum amnistia, recursul compensatoriu, respingerea Ordonanţei de Urgenţă 114 şi a Ordonanţei de Urgenţă 51”, a mai precizat acesta.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernului României a aprobat în şedinţa de luni Programul de iarnă în domeniul energetic, care se adresează tuturor producătorilor de energie electrică şi producatoriilor de energie electrică şi termică în cogenerare şi se aplică în perioada 1 noiembrie 2019 – 31 martie 2020.
Prin Programul de iarnă se stabileşte nivelul stocurilor de combustibili în vederea producerii de energie electrică pe care producătorii trebuie să îl asigure până la data de 1 noiembrie 2019, dar şi necesarul de volum de apă din lacurile de amenajare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Tot în cadrul şedinţei de astăzi, am aprobat ca proiectul autostrăzii Ploieşti-Braşov să fie declarat obiectiv strategic de interes naţional. În acest context, am atenţionat-o pe doamna Prim-ministru că încă de la finalul anului trecut este în vigoare o lege pe care Guvernul continuă să o încalce şi care prevede obligativitatea construirii Autostrăzii Moldovei”, a afirmat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.
Şeful statului a mai transmis că a propus declararea Autostrăzii Moldovei ca obiectiv strategic de interes naţional.
“Avem o nouă dovadă a incapacităţii acestei guvernări de a dezvolta România. Este deplina responsabilitate a Guvernului de a găsi acele soluţii care se impun pentru a putea realiza aceste proiecte prioritare pentru milioane de români, inclusiv posibilitatea declarării şi acestui obiectiv de infrastructură ca unul strategic de interes naţional, lucru pe care l-am propus foarte concret în şedinţa CSAT-ului de astăzi”, a mai spus acesta.
Senatul francez a aprobat astăzi o legislaţie prin care Franţa va taxa veniturile marilor corporaţii de tehnologie precum Google, Amazon şi Facebook, sfidând avertismentul lansat de administraţia lui Donald Trump, care susţine că francezii „iau la ţintă companiile americane pe nedrept”, potrivit CNBC.
Miercuri, Trump a cerut o investigaţie asupra aşa-numite „taxe digitale” pe companiile de tehnologie. Taxa de 3% ar urma să se aplice pe veniturile realizate în Franţa de circa 30 de companii mari, majoritatea americane.
„Franţa este suverană, şi Franţa îşi decide propriile reguli fiscale. Şi aşa va face în continuare”, spune Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe din Franţa.
El a adăugat că SUA şi Franţa pot ajunge la acorduri, în loc de ameninţări, pentru a ajunge la un sistem de „taxare corectă” pentru giganţii internetului.
Într-o declaraţie lansată miercuri, Robert Lighthizer a vorbit în dreptul Biroului de Comerţ din SUA şi a spus că americanii vor investiga dacă taxa francezilor „dă dovadă de discriminare sau dacă este nerezonabilă şi împovărează sau restricţionează comerţul SUA”.
Rezultatul investigaţiei ar putea duce la noi tarife aplicate de americani asupra importurilor pe bunurile franceze, agravând tensiunile comerciale globale.
Lighthizer a adăugat că SUA va continua să sprijine eforturile OCDE-ului de a ajunge la un acord multilateral cu privire la taxarea economiei digitale. Totuşi, OCDE-ul a anunţat că nu va ajunge la o concluzie până în 2020.
Francezii au vrut să meargă înaintea curentului şi au proiectat propria variantă de taxă digitală. Taxa ar urma să se aplice companiilor care generează la nivel global venituri din servicii digitale de cel puţin 750 milioane euro, din care cel puţin 25 milioane euro sunt realizate pe operaţiunile din Franţa. Le Maire a anunţat că taxa poate ajunge până la un nivel maxim de 500 milioane euro pe an.
Primăria Capitalei va semna un nou acord, cu o altă companie, prin care societatea comercială va pune la dispoziţie 1.000 de trotinete electrice, care vor fi folosite contra-cost.
Trotinetele vor fi limitate la viteza maximă de 25 km/h.
„Primăria Municipiului Bucureşti va acorda sprijin în vederea obţinerii avizelor necesare pentru locaţiile destinate parcării trotinetelor. (…) Va sprijini demersurile societăţii de protejare a flotei de trotinete împotriva furtului sau actelor de vandalism”, se arată în proiectul de hotărâre.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat la începutul anului un buget al Municipalităţii de 6,7 miliarde de lei (1,4 mld. euro). Un buget uriaş, în creştere cu 60% faţă de execuţia bugetară din 2017, când veniturile au fost de 4,2 mld. lei (900 mil. euro).
Acum, un proiect de rectificare bugetar prevede diminuarea bugetului Municipalităţii cu aproape 700.000 de lei şi toată lumea anunţă dezastrul: nu mai sunt bani, falimentul este la uşă! Dar acesta este doar începutul.
Primăriţa Firea îşi frânge mâinile: e din cauza guvernului (guvernul ei!) care nu ne-a dat bani!!! Nu din cauza ei, care a impus un buget cu 60% mai mare decât precedentul, ştiind bine că nu există minuni şi, nici dacă plouă cu aur, bugetul unui oraş nu poate creşte cu 60% într-un an.
De ce a făcut asta, atunci, dna. Firea?
În 2016, când Gabriela Firea câştiga Bucureştiul, veniturile municipalităţii au fost de 3,5 mld. lei, în scădere cu 2,7% comparativ cu anul precedent. În 2017, ele au fost de 3,9 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de 2016. Anul trecut au fost de 4,2 miliarde de lei, în creştere cu 7% raportat la 2017. Anul acesta, deodată, bugetul votat de consilieri este de 6,7 miliarde de lei, în creştere cu 60% faţă de 2018. 60%!!!
Pe ce s-a bazat dna. Firea (care face bugetul) când a estimat venituri în creştere cu 60%, ştiind bine că va avea venituri de la bugetul central mult mai mici? Estimări pe care acum le reduce cu lacrimi în inima?
Guvernul României a anunţat astăzi că a adoptat în şedinţa de guvern Strategia 5G pentru România, şi transmite că aceasta va crea peste 250.000 de locuri de muncă noi şi va aduce beneficii economice de 4,7 miliarde euro, potrivit unui anunţ oficial.
„Guvernul îşi propune un program ambiţios de implementare a noii generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România şi proiecţia următoarelor decenii de evoluţie în domeniul comunicaţiilor. Noua generaţie de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generaţiei 4G şi va contribui în mod semnificativ la incluziune şi creşterea productivităţii în economie”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Astfel, tehnologia 5G ar trebui să aduc pentru utilizatorii de internet viteze de până la 20 de ori mai mari, adică viteze de până la 20 GB/s, faţă de standardul de 1 GB/s disponibil prin tehnologia 4G.
„Prin implementarea acestei strategii, România va cataliza dezvoltările economice şi sociale induse de tehnologie, va dezvolta capitalul uman, estimandu-se crearea a peste 250 mii locuri de muncă şi a unui efect de multiplicare a integrarii noilor tehnologii in viata economica de peste 4,7 miliarde euro, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de a deveni lider global în tehnologia 5G”, transmit autorităţile.
Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia.
Guvernul notează că Strategia 5G pentru România „proiectează un plan de acţiune cu sarcini şi termene concrete pentru implementare, vizând lansarea serviciilor în 2020 şi acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane şi a principalelor rute de transport terestru până în 2025. Printre principalele repere ale planului de acţiune al Strategiei 5G se află: desfăşurarea licitaţiei pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, transpunerea Codului European al Comunicaţiilor Electronice, adaptarea regimului de autorizare a lucrărilor de construcţii în sens favorabil dezvoltării reţelelor 5G”.
Licitaţia pentru spectrul radio 5G ar urma să fie lansată în această toamnă, potrivit ministerului Comunicaţiilor, însă jucătorii din piaţă cer simplificarea cadrului de reglementare şi eliminarea taxelor din telecom prevăzute în celebra OUG 114.
Chiar vicepreşedintele arbitrului telecom ANCOM, Eduard Lovin, spunea la începutul anului că licitaţia 5G nu poate avea loc dacă guvernul nu abrogă aceste prevederi din OUG 114.
Ministerul Comunicaţiilor lucrează în acest moment la o nouă variantă a OUG 114, în care impactul asupra industriei de telecom va fi redus, iar noul document ar putea fi aprobat de Guvernul României a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, într-un interviu pentru publicaţia americană Bloomberg.
Operatorii de telecom locali au criticat dur OUG 114 avertizând că ar putea să nu participe la licitaţia 5G organizată de stat în această toamnă.
„S-a discutat propunerea pe care am făcut-o pentru constituirea unei comisii speciale în vederea analizării diferitelor variante de modificare a legislaţiei privind votul în străinătate, având în vedere dificultăţile, problemele care au apărut la votul din 26 mai. Trebuie să găsim o soluţie flexibilă, eficace, nebirocratică pentru a uşura votul românilor din străinătate.
Birourile Permanente de astăzi (marţi -n.r.) au aprobat această propunere pe care am înaintat-o. Urmează ca grupurile parlamentare să îşi desemneze reprezentanţi în comisie şi am convenit ca până la finalul acestei sesiuni, analizând propuneri, comisia să ne facă o propunere care să poată fi supusă aprobării Parlamentului. Este o prioritate susţinută de celelalte grupuri parlamentare”, a anunţat Călin Popescu Tăriceanu, la finalul şedinţei Birourilor Permanente.
Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, de asemenea, că cele două comisii juridice ale Parlamentului urmează să analizeze care sunt modificările legislative necesare pentru transpunerea rezultatului referendumului pe justiţie din 26 mai.
„Se aprobă acordarea unui sprijin financiar sub formă de vouchere, în valoare de 1.100 de lei elevilor cu vârste între 7 şi 16 ani, cu domiciliul în Municipiul Bucureşti, sau viză de reşedinţă obţinută cu cel puţin şase luni înaintea depunerii cererii de aplicare în proiectul pentru montarea de aparate ortodontice mobile”, se arată în proiectul de hotărâre care va fi dezbătut în şedinţa de joi.
Bugetul proiectului denumit „SMILE – Mobile” este de aproape de 2,3 milioane de lei şi se va derula prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.
Primăria Capitalei a mai implementat un astfel de proiect şi anul trecut, denumit „Consultaţii stomatologice şi aplicare de aparate ortodontice pentru elevii din Municipiul Bucureşti”, iar acum, prin noul proiect, întâietate vor avea elevii care au depus cerere pentru proiectul din 2018, dar nu au apucat să beneficieze de un voucher.