BusinessMagazin

Tag: apel

  • Ziua în care tehnologia a început să scrie istorie. S-au împlinit 50 de ani de la primul apel cu telefonul mobil

    Azi de împlinesc 50 de ani de la primul apel cu telefonul mobil. Cel care a experimentat pentru prima dată emoţia de a suna, Martin Cooper, spune că progresul va însemna să avem un telefon “implantat în corp”.

    Pe 3 aprilie 1973, un inginer de la Motorola, Martin Cooper, a format un număr de pe tastatura unui telefon portabil care cântărea un kilogram şi jumătate. Povestea acelui prim apel de pe un telefon mobil este uimitoare.

    Prima persoană care a experimentat emoţia de a suna de pe un trotuar de pe Sixth Avenue din New York a fost Martin Cooper, inginer la Motorola. A făcut-o cu un dispozitiv foarte diferit de smartphone-urile de astăzi. „Publicul” era format din jurnalişti şi alte persoane care se aflau pe străzile oraşului la acea dată, acum 50 de ani.

    Martin Cooper s-a născut la Chicago la 26 decembrie 1928 şi, după ce a servit în marina americană şi a obţinut o diplomă în inginerie electrică la Institutul de Tehnologie din Illinois, s-a angajat la Motorola. În 1954, Cooper a lucrat la pager şi apoi s-a concentrat pe telefonul mobil.

    Inventatorul american, considerat de mulţi drept părintele telefoniei mobile, a folosit un dispozitiv numit DynaTac, care cântărea peste 1 kg şi era echipat cu o baterie cu o autonomie maximă de aproximativ 35 de minute, reîncărcabilă în aproximativ 10 ore.

    Prima convorbire telefonică a fost realizată cu ajutorul unui prototip a ceea ce, un deceniu mai târziu, avea să devină primul telefon mobil produs şi comercializat oficial de Motorola.

    Din cauza infrastructurii necesare pentru ca noua tehnologie să funcţioneze, a fost necesar să se aştepte 10 ani pentru ca primul telefon mobil să fie comercializat (acest lucru s-a întâmplat în 1983). Acesta a fost Motorola DynaTAC 8000X, care a fost vândut la un preţ de vânzare cu amănuntul de 3995 de dolari.

    Inginerul Cooper a subliniat recent că forma telefonului mobil nu s-a schimbat prea mult de la începuturile sale: este încă un ecran la care te uiţi, chiar dacă dimensiunea şi greutatea s-au micşorat foarte mult. Din acest motiv, progresul, potrivit lui Cooper, va însemna să avem un telefon “implantat în corp”, care, împreună cu alte tehnologii medicale şi cu internetul, ne va permite să facem mai eficientă lupta împotriva bolilor.

  • Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, a câştigat procesul cu compania americană Amerocap privind plata unui comision de 2 milioane dolari legat de tranzacţia de achiziţie a activelor Oltchim

    Chimcomplex (simbol bursier CRC), cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu o platformă industrială la Oneşti şi una la Râmnicu-Vâlcea, a anunţat că a câştigat, prin decizie definitivă, procesul intentat de Amerocap privind un comision de succes de 2 milioane dolari pentru un contract de consultanţă legat de tranzacţia de achiziţie a activelor Oltchim.

    Curtea de Apel Bacău a respins apelul depus de Amerocap, considerându-l nefondat, şi a admis apelul Chimcomplex.

    „Soluţia pe scurt: I. Respinge apelul declarat de reclamanta-apelantă AMEROCAP LLC, ca nefondat. II. Admite apelul declarat de pârâta-apelantă SC CHIMCOMPLEX SA. Modifică în parte sentinţa apelată, în sensul că respinge capătul de cerere privind acordarea comisionului de succes în sumă de 2.020.780,25 dolari americani echivalent în lei şi accesoriile aferente, ca nefondat. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.Decizia a fost pronunţată la 3 iunie 2022.” , se arată în anunţ.

    Potrivit Chimcomplex, instanţa de fond a perceput eronat rezultatul colaborării cu Amerocap. ”Am fost constrânşi să investim timp şi energie pentru a releva corecta realitate, înlăturând efectul „iniţiativei” venite din partea unor foşti colaboratori ai companiei cu intenţia de a încasa sume complet nedatorate”, spun reprezentanţii Chimcomplex.

    Strategia dosarului de apel a fost condusă de Preşedintele Consiliului de Administraţie, Ştefan Vuza, împreună cu avocaţii Bulboacă şi Asociaţii, Lazarovici şi Asociaţii, Florin Vrânceanu şi Marius Brănici.

    Compania a precizat că îşi va respecta toate angajamentele asumate precum si relaţiile cu partenerii şi colaboratorii săi, însă va depune toate eforturile pentru a respinge orice încercare prin care ”foşti colaboratori sau manageri, încearcă să obţină sume necuvenite”.

    Chimcomplex Borzeşti a achiziţionat în anul 2018 activele viabile ale combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea. Compania a avut contract de consultanţă semnat în 2015 cu Amerocap pentru procesul de achiziţie a Oltchim.

    Chimcomplex este controlat majoritar de omul de afaceri Ştefan Vuza.

     

  • Donald Trump face apel la oficialii Rusiei şi Ucrainei pentru încetarea războiului: Cele două părţi trebuie să găsească o soluţie acum. Dacă nu o vor face curând, in urma lor nu va mai rămâne decât moartea, distrugerea şi măcelul

    Fostul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, a spus că „nu are niciun sens” faptul că Rusia şi Ucraina nu au ajuns încă la un „acord”, scrie Business Insider.

    Deşi Moscova şi Kievul au purtat discuţii de pace intermitente în Turcia luna trecută, dialogurile au oferit puţine soluţii, deoarece Rusia îşi continuă atacul militar neprovocat asupra Ucrainei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat iniţial să suspende operaţiunile militare pe măsură ce negocierile au avansat, dar Rusia şi-a continuat ulterior ofensiva în Ucraina. Săptămâna trecută, Putin a declarat că discuţiile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort.

    „Nu are sens ca Rusia şi Ucraina să nu conlucreze spre elaborarea unui acord comun”, a spus Trump în declaraţia de luni. „Dacă nu o vor face curând, în urma lor nu va mai rămâne decât moartea, distrugerea şi măcelul”.

    „Acesta este un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată, dar s-a întâmplat”, a continuat fostul preşedinte. „Soluţia conflictului nu poate fi niciodată la fel de bună precum ar fi fost anticiparea şi prevenirea lui… dar sunt sigur că există o soluţie şi că ar trebui să se descopere acum – nu mai târziu – când moartea se va aşterne peste toţi!”

    Declaraţia de luni vine la câteva săptămâni după ce Trump a apreciat justificarea lui Putin pentru invadarea Ucrainei drept „genială” şi „înţeleptă”. Doar o săptămână mai târziu, părerea fostului preşedinte s-a schimbat radical, numind războiul drept un „holocaust” modern.

    La începutul acestei luni, forţele ruse s-au retras din zona din jurul Kievului după ce au încercat să cucerească capitala ucraineană. Armata rusă s-a repoziţionat în partea de est pentru a se concentra asupra regiunii Donbas din Ucraina, au declarat oficialii Pentagonului şi NATO.

    Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile s-ar putea încheia dacă forţele ucrainene staţionate în oraşul asediat Mariupol sunt ucise de armata rusă.

    “Am vrut să ne luăm răniţii de pe front. Am stabilit că acest lucru reprezintă o misiune umanitară. Daţi-ne răniţii înapoi!” a declarat Zelenski într-un interviu pentru CNN luni. „Am convenit ca Turcia să joace rolul unui mediator şi să escorteze răniţii, civilii şi militarii din zonele de război. Forţele ruse nu-i eliberează pentru că, potrivit datelor noastre, acestea doresc să-i execute”.

    Liderul ucrainean a adăugat că apărătorii Ucrainei rămaşi la Mariupol nu sunt dispuşi să se predea Rusiei.

    „Ruşii spun că sunt gata să lase toţi militarii să plece dacă se predau… dar forţele noastre nu vor să se predea, lucru care poate conduce la o situaţie de-a dreptul tragică”, a declarat preşedintele Zelenski.

  • ​Specialiştii din sănătate, la unison: Restricţiile au fost ridicate prea rapid, virusul încă este prezent în comunitate. Apelul la responsabilitate este singura pârghie rămasă

    ♦ Carantina nu mai există în România. Într-o familie cu un bolnav, ceilalţi membri pot să îşi vadă de şcoală şi serviciu, au decis autorităţile. Sunt zilnic peste 3.000 de pacienţi infectaţi cu Covid 19, măsurile de relaxare s-au luat prea brusc.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis să ridice starea de alertă şi nu a păstrat nicio restricţie în domeniul sanitar. Astfel, dacă o persoană se infectează cu Sars-Cov-2, izolarea nu mai este dublată şi de controlul din partea DSP. Medicii şi DSP pot doar să-i recomande unui caz pozitiv să rămână izolat, însă totul se rezumă la responsabilitatea persoanei respective, fără a mai putea fi controlată în vreun fel.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o hotărâre privind abrogarea procedurilor de carantină a persoanelor în contextul Covid 19, arată hotărârea nr. 16 din 8 martie. Altfel spus, persoanele considerate contacţi direcţi ai persoanelor infectate cu Covid 19 nu vor mai intra în carantină. Nu vor mai sta în carantină nici persoanele nevaccinate, fără certificat verde, care intră în ţară.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • ​Specialiştii din sănătate, la unison: Restricţiile au fost ridicate prea rapid, virusul încă este prezent în comunitate. Apelul la responsabilitate este singura pârghie rămasă

    ♦ Carantina nu mai există în România. Într-o familie cu un bolnav, ceilalţi membri pot să îşi vadă de şcoală şi serviciu, au decis autorităţile. Sunt zilnic peste 3.000 de pacienţi infectaţi cu Covid 19, măsurile de relaxare s-au luat prea brusc.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis să ridice starea de alertă şi nu a păstrat nicio restricţie în domeniul sanitar. Astfel, dacă o persoană se infectează cu Sars-Cov-2, izolarea nu mai este dublată şi de controlul din partea DSP. Medicii şi DSP pot doar să-i recomande unui caz pozitiv să rămână izolat, însă totul se rezumă la responsabilitatea persoanei respective, fără a mai putea fi controlată în vreun fel.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o hotărâre privind abrogarea procedurilor de carantină a persoanelor în contextul Covid 19, arată hotărârea nr. 16 din 8 martie. Altfel spus, persoanele considerate contacţi direcţi ai persoanelor infectate cu Covid 19 nu vor mai intra în carantină. Nu vor mai sta în carantină nici persoanele nevaccinate, fără certificat verde, care intră în ţară.

    „În contextul ridicării stării de alertă, toate măsurile de obligativitate s-au transformat în măsuri de recomandare. Dacă avem de-a face cu un pozitiv, în funcţie de evaluarea pe care o va realiza la medicul de familie sau medic specialist, este în măsură să-i spună care ar fi perioada în care ar trebui să stea izolat. Tot de la medicul de familie sau specialist va primi şi concediul medical, cu recomandarea de a se izola. Toate sunt cu titlul de recomandare. La nivel de DSP am continuat să facem anchete epidemiologice. Le recomandăm ce au de făcut pe mai departe. Depinde de conştiinţa fiecăruia, revenim la responsabilitatea fiecăruia de a da curs recomandărilor”, spune Oana Nicolescu, directorul DSP Bucureşti.

    Şi Sebastian Mezei, directorul DSP Hunedoara, spune că singura pârghie este recomandarea de izolare în cazul pacienţilor confirmaţi pozitiv.

    „Nu mai există pârghie legală să îi mai controlăm la domiciliu aşa cum făceam înainte în starea de alertă sau urgenţă. Trecem şi la lucruri de bun simţ – când ai gripă sau orice fel de boală în principiu stai şi te izolezi să nu transmiţi altora. Ce nu mai putem face este să dăm decizii de carantinare, acolo nu mai avem temei legal. Recomandarea fermă este ca persoanele pozitive să rămână izolate”, a mai spus Sebastian Mezei.

     

  • Preşedintele Zelenski cere avioane de la NATO şi îi cere lui Vladimir Putin să se aşeze cu el la masă pentru discuţii

    Preşedintele Volodimir Zelenski a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a făcut apel către Occident pentru avioane de război, potrivit BBC.

    „Dacă nu aveţi puterea de a închide spaţiul aerian de deasupra Ucrainei, atunci daţi-mi avioane. (…) Dacă noi nu vom mai fi, doamne fereşte, vor urma Letonia, Lituania, Estonia”.

    Cele trei ţări menţionate de liderul ucrainean sunt membre NATO, ceea ce înseamnă că dacă Rusia ar invada una dintre ele ar intra în război cu întreaga Alianţă.

    Totodată, liderul Ucrainei a făcut apel la Vladmir Putin şi a susţinut că discuţiile directe cu el sunt „singura modalitate de a opri acest război”.

    „Noi nu am atacat Rusia şi nici nu plănuim să o atacăm. Ce vreţi de la noi? Lăsaţi-ne teritoriul în pace. (…) Stai cu mine la discuţii. Doar să nu stai la 30 de metri distanţă”, a spus Volodimir Zelenski, referindu-se la fotografiile deja celebre cu masa lungă la care au discutat Putin şi Macron la ultima întâlnire faţă-n faţă.

  • Se clatină imperiul lui Putin. Liderul opoziţiei ruse face apel la populaţie: „Nu i-a mai rămas mult timp la putere, ieşiţi în stradă, veţi fi EROI!”

    Mihail Hodorkovski, liderul opoziţiei ruse, îi îndeamnă pe co-naţionalii săi să continue să iasă la proteste.
    El spune că viaţa civililor nevinovaţi din Ucraina merită cele 15 zile petrecute în detenţie, pedeapsă pe care o primesc protestatarii ruşi reţinuţi.

    Da, veţi avea probleme, dar vreau să spun din nou, aceste probleme nu vor fi pe termen lung pentru că lui Putin nu i-a rămas mult timp la putere, iar după, toţi cei care nu aţi respectat ordinele criminale, veţi fi EROI!”
    Imperiul lui Putin începe să se clatine. Mihail Hodorkovski, liderul opoziţiei ruse, îi îndeamnă pe co-naţionalii săi să continue să iasă la proteste. El spune că viaţa civililor nevinovaţi din Ucraina merită cele 15 zile petrecute în detenţie, pedeapsă pe care o primesc protestatarii ruşi reţinuţi.

    Omul de afaceri avea în 2013 o avere estimată la 15 miliarde de dolari, asta înainte de a cădea în dizgraţia Kremlinului. Hodorkovski l-a criticat public pe Putin fapt pentru care acesta a petrecut mai bine de 10 ani în închisoare. El a declarat că Putin vrea să cucerească Ucraina, să-i distrugă apărarea şi să instaleze un „guvern marionetă” la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Curtea de Apel Bucureşti suspendă decizia de majorare de capital social a Aeroporturi Bucureşti

    Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiţii alternativ şi administrator unic al Fondului Proprietatea, a declarat că, în urma şedinţei din 13 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost admisă cererea formulată de FP şi a depus suspendarea efectelor majorării de capital pentru un teren din aeroportul Băneasa până la soluţionarea irevocabilă a cererii de anulare a AGEA CN Aeroporturi Bucureşti (CNAB), conform unui document publicat de FP la Bursa de Valori Bucureşti.

    Prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) nr. 15 din 26 octombrie 2021 a CNAB, s-a aprobat majorarea capitalului social de la aproximativ 144 de milioane de lei la circa 4,9 miliarde de lei, ca urmare a aportului în natură a statului român cu valoarea terenului din interiorul aeroportului Băneasa.

    Fondul Proprietatea considera excesivă majorarea de capital, solicitând aproape un miliard de lei pentru majorare. În cazul contrar, participaţia sa la CNAB ar fi fost diluată de la 20% la 0,7%, ceea ce ar echivala cu o pierdere de 570 de milioane de lei pentru acţionari.

    „Această abordare defectuoasă a dus la o supraestimare masivă a valorii terenului de 3,8 miliarde de lei, o valoare care este de 11 ori mai mare decât evaluarea aprobată anterior“, declarau reprezentanţii FP toamna trecută.

    La AGA din septembrie, acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat un nou mandat de administrator pentru Franklin Templeton pe o perioadă de doi ani, începând cu 1 aprilie 2022. Franklin Templeton administrează Fondul Proprietatea încă din 2010.

    Acţiunile FP au un randament de 5% anul acesta, pe un rulaj de 14,2 milioane de lei. Capitalizarea atinge 13,4 miliarde de lei.

     

  • Apel pentru susţinerea lui Orban: Alternativa este un PNL care ar rămâne liberal doar cu numele

    „Profund preocupaţi de evoluţia politică a României, facem acest apel către delegaţii la Congresul Partidului Naţional Liberal (PNL) din 25.09.2021. Considerăm că viaţa noastră va fi puternic influenţată de votul dumneavoastră la Congres. Afirmăm cu toată convingerea că PNL trebuie să reprezinte soluţia şi nu problema societăţii româneşti aşa cum, din păcate, s-a manifestat în ultima vreme. PNL trebuie să continue tradiţia sa glorioasă, să întruchipeze garanţia şi speranţa unui viitor mai bun pentru români. Acest deziderat se poate realiza cu un preşedinte care are întreaga viaţă legată de PNL – aşa cum este Ludovic Orban. Sub conducerea sa, partidul a avut numeroase succese – la alegerile prezidenţiale, locale, europarlamentare. Subliniem mai ales trecerea partidului din opoziţie la guvernare”, arată apelul.

    Potrivit semnatarilor, „alternativa este un PNL care ar rămâne liberal doar cu numele, devenind în fapt un partid cu tendinţe dictatoriale şi clientelare”.

    „Urăm fiecărui delegat la congres să aibă înţelepciunea Brătienilor în decizia pe care o va lua”, încheie semnatarii.

    Apelul este semnat, printre alţii, de istoricul Marius Oprea, Nicolae Manolescu, fost preşedinte al Partidului Alianţei Civice, fost preşedinte al Consiliului Naţional PNL, membru al Academiei Române, Dan Grigore, pianist, fost membru al Colegiului PAC, foştii miniştri Nicolae Noica şi Dinu Zamfirescu, fizicianul Klaus Micescu, precum şi de scriitoarea Jean Harris scriitoare.

    Congresul PNL va avea loc pe 25 septembrie, iar în cursa pentru preşedinţia partidului şi-au depus candidatura Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

  • Klaus Iohannis scapă de amenda luată pentru „nişte penali”

    Preşedintele Klaus Iohannis a scăpat de amenda luată pentru declaraţia din 2018, când a spus că „nişte penali” fac o încercare „disperată şi jalnică” să discrediteze DNA. Curtea de Apel Bucureşti a anulat, miercuri, amenda dată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis, miercuri, acţiunea formulată de către Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială, în contradictoriu cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

    Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea Hotărârii Colegiului Director al CNCD nr. 168/09.05.2018 în ceea ce îl priveşte pe Klaus Iohannis şi a Hotărârii Colegiului Director al CNCD nr. 265/04.07.2018.

    Decizia CAB nu este definitivă, ea poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare ce se va depune la Curtea de Apel Bucureşti.

    În 15 februarie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare „jalnică şi neconvingătoare”, ceea ce îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.

    Solicitat atunci, de MEDIAFAX, să definească sintagma „nişte penali” şi să precizeze dacă preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este „penal”, în contextul în care a avut o întâlnire cu acesta în cursul acelei zile, Klaus Iohannis a evitat să dea un răspuns concret, afirmând: „Aceste chestiuni le-am explicat şi cu alte ocazii”. Deşi mai mulţi jurnalişti i-au cerut preşedintelui să explice sintagma „nişte penali”, Klaus Iohannis a evitat să răspundă întrebărilor pe această temă. „Asta cu penalii am explicat-o de suficiente ori, nu este cazul să revin”, a spus Iohannis.