Pasagerii trenurilor germane ultramoderne care gonesc pe lungile rute dintre Moscova şi Sankt Petersburg cu 229 de kilometri pe oră pot gusta din viaţa în stil mare, la propriu, scrie Bloomberg. Pe meniu ei găsesc o jumătate de sticlă de şampanie franţuzească şi o lingură de caviar negru pentru 10.600 de ruble (163 de dolari).
Probabil că nu iau prea mult în seamă halta Okulovka, prin care trenul trece după ce-a parcurs puţin peste jumătate din călătoria de patru ore. Este un oraş din Novgorod, o regiune în care mai mult de o treime din populaţie nu are apă curentă – iar disparităţile economice frapante nu sunt ceva excepţional în Rusia. Însă focare de nelinişte, ceva rar întâlnit în epoca lui Vladimir Putin, pun în prezent Okulovka şi alte oraşe subdezvoltate din inima Rusiei pe radarul politic al conducătorilor.
Catalizatorul, binecunoscut în ţări dezvoltate ca SUA, Marea Britanie şi chiar Suedia, este sistemul medical. Doctorii şi alţi membri ai personalului spitalului din regiune au protestat împotriva promisiunilor deşarte ale preşedintelui de a majora salariile şi contra ameninţării cu închiderea clinicilor. Ei sunt încurajaţi de un sindicat nou, susţinut de un important critic al Kremlinului.
Susţinerea la nivel naţional pentru Putin este stabilă după scăderea dramatică de anul trecut. Gradul său de aprobare este de peste 60%, iar pentru mulţi din Novgorod el este incapabil de a face greşeli. Cu toate acestea, îngrijorarea că păturile tradiţional loiale ale populaţiei se întorc împotriva autorităţilor au sunat alarma la guvern, spun două persoane apropiate administraţiei prezidenţiale.
Protestele se limitau înainte la marile oraşe. Acum au ajuns în bastioanele lui Putin, în locuri unde promisiunile unei vieţi mai bune sună din ce în ce mai mult ca un ecou vag. Datele statistice federale publicate în martie arată că mai mult de o treime dintre ruşi nu îşi permit să-şi cumpere două perechi de încălţări pe an.
„Avem totul în Rusia – bogăţii naturale, o populaţie educată“, spune Dmitri Sokolov, un activist de 48 de ani care joacă un rol-cheie în mobilizarea personalului medical nemulţumit din regiunea Novgorod. „Problema este cu conducerea noastră – este putredă. Iar oamenii s-au săturat“.
În Okulovka, un oraş de 10.000 de locuitori, aproximativ 500 de persoane s-au adunat pentru o demonstraţie pe 16 martie în care au denunţat politica autorităţilor de a „optimiza“ serviciile medicale, un termen înşelător care ascunde reduceri de personal şi suprimarea salariilor pentru medici şi asistente medicale. Pe ştatele de plată ale spitalului local, lucrătorii de pe ambulanţă şi asistentele medicale sunt prezenţi cu venituri lunare de până la 10.000 de ruble. În timp ce protestul la temperaturi scăzute a durat două ore, un concert ţinut în acelaşi timp în casa de cultură a oraşului pentru a comemora cinci ani de la anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina a atras doar o mână de participanţi.
Yuri Korovin, în vârstă de 60 de ani, este singurul chirurg rămas la spitalul Okulovka, unde serviciile sunt ameninţate deoarece autorităţile se concentrează pe susţinerea spitalului din oraşul mai mare Boroviki. Până în anul trecut au lucrat acolo patru chirurgi, dar trei au renunţat, dintre care doi au plecat în martie pentru salarii mai bune în regiunea vecină Leningrad.
„Intru şi-o întreb pe asistentă: «Ce medicamente avem?». Ea răspunde: «Nimic!», a povestit Korovin pe 5 aprilie într-o cameră de hotel din Okulovka, unde se adună activişti. „Pacienţii trebuie să-şi aducă propria lenjerie de pat.“ La sfârşitul anului trecut, deoarece nu există echipament pentru endoscopii, Korovin a trebuit să deschidă cu bisturiul un pacient pentru a opri o sângerare în stomac.
Okulovka nu este un caz izolat. În ianuarie, 200 de persoane au protestat împotriva reducerii personalului din serviciile de sănătate din Şimsk, un oraş cu 3.500 de locuitori tot din regiunea Novgorod. În Saratov, un oraş din sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un miting în luna februarie împotriva închiderii unui spital pentru copii. Planurile de a duce gunoiul Moscovei în regiunile învecinate au provocat, de asemenea, demonstraţii.
În afară de Okulovka, în atenţia de activist a lui Sokolov a intrat o clinică ce riscă să fie închisă dintr-o mică localitate numită Moşenskoie, aflată la aproape 90 de kilometri pe drumuri periculoase de Okulovka. Sokolov, care îşi câştigă traiul vânzând sobe, spune că convorbirile sale sunt monitorizate de autorităţi. În cursul unei vizite la clinică, luna trecută, un ofiţer de securitate al autorităţii de sănătate l-a aşteptat pentru a-l împiedica să intre.
Pe 1 martie, programul nonstop al clinicii a fost suspendat, ceea ce înseamnă că pacienţii nu mai pot rămâne peste noapte. Clinica funcţionează acum între orele 8:30 şi 17:00. Acest lucru îi obligă pe locuitorii din Moşenskoie să se ducă la Boroviki, centrul regional aflat la 50 de kilometri distanţă, în caz de urgenţă, spune Elena Serebriakova. În vârstă de 43 de ani, ea este angajată a companiei de electricitate şi s-a alăturat echipei lui Sokolov în eforturile de a atrage cadrele medicale din Moşenskoie în Alianţa Doctorilor.
Transportul public este rar. Există doar un autobuz pe zi între cele două localităţi. Iar în Moşenskoie a rămas o singură ambulanţă, care trebuie să acopere o zonă cu 6.500 de locuitori. Înainte erau patru, conform alianţei.
Persoanele care suferă cel mai mult din cauza acestor schimbări sunt oameni ca Valentin Fetodov, un bărbat de 71 de ani lovit de o boală rară de piele. Acum el trebuie să cheltuiască 1.600 de ruble din pensia lunară de 12.000 de ruble pe taxi de fiecare dată când trebuie să fie consultat de un specialist în Veliki Novgorod, capitala regiunii. Trăgând cracul pantalonului pentru a arăta reporterilor pielea roşie şi solzoasă, el spune că trebuie să plătească şi pentru medicamente. Întrebat dacă crede că protestele ar putea schimba lucrurile, el spune: „Nu are rost. Nu mai cred în nimic“.
Rusia este o ţară cu 100 de miliardari, însă 13% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei dacă sunt avute în vedere standardele naţionale. Procentul este dublu în funcţie de normele internaţionale. Cu toată forţa sa militară etalată şi cu tot statutul de exportator mondial de energie, economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Canadei.
Putin s-a angajat să reducă la jumătate rata sărăciei în următorii şase ani când şi-a făcut campania pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial, anul trecut. Însă pentru că atenţia şi resursele Kremlinului se îndreaptă acum spre protejarea profiturilor de miliarde de dolari din petrol, de teama noilor sancţiuni occidentale, prea puţin se îndreaptă şi spre cetăţenii obişnuiţi. Nu ajută cu nimic faptul că creşterea anuală a Produsului Intern Brut abia dacă depăşeşte 2% din 2013 încoace.
„Timp de 15 ani, veniturile populaţiei au crescut, dar de cinci ani lucrurile merg în direcţia opusă“, spune Denis Volkov, analist la agenţia independentă de cercetare a pieţei Levada din Moscova. „Viaţa ruşilor de rând se înrăutăţeşte şi nu mai există speranţă pentru viitor. O să ajungem ca Venezuela? Nu. Dar tot mai mulţi oameni se plâng.
Potrivit Fundaţiei pentru Opinie Publică, intenţiile de vot pentru Putin au scăzut la 45% la jumătatea anului 2018, de la 74% în 2015, şi au rămas de atunci la acelaşi nivel. Mandatul preşedintelui expiră în 2024.
Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte dintr-o nouă recoltă de tehnocraţi loiali lui Putin, trimişi în teritoriu de Kremlin pentru a îmbunătăţi serviciile şi a reduce nemulţumirea. El spune că problemele regiunii cu asistenţa medicală au fost cronice.
„Înţelegem această problemă şi ştim că nu poate fi rezolvată fără echilibrarea bugetelor sistemului medical“, a declarat Nikitin la telefon pe 7 mai. „Asta facem noi acum. Aceasta înseamnă că suntem obligaţi să adoptăm măsuri care nu sunt dintre cele mai populare. Însă scopul final este de a face serviciile medicale cât mai accesibile.
Rusia cheltuie aproximativ 3% din PIB pentru sănătate, o treime din nivelul ţărilor vest-europene, iar cheltuielile au scăzut în termeni ajustaţi la inflaţie în ultimii şase ani. În martie, însă, Nikitin a anunţat o finanţare de 2 miliarde de ruble pentru modernizarea unui spital din Valdai, o zonă din Novgorod unde Putin şi asociaţii săi au proprietăţi.
Între timp, în Moşenskoie, pensionara Galina Emilianova se plânge că se înrăutăţeşte constant calitatea serviciilor medicale. Sora ei de 73 de ani a fost operată în septembrie anul trecut de apendicită, dar după câteva zile chirurgii au trebuit să o opereze din nou, iar recent încă o dată, pentru a treia oară în şase luni.Emilianova, în vârstă de 65 de ani, locuieşte împreună cu soţul ei bolnav într-un apartament municipal, care nu este branşat la apă caldă, la gaze sau la canalizare. Pentru a avea acces la reţeaua de apă rece, acum câţiva ani, spune ea, a trebuit să ia un împrumut de 30.000 de ruble, echivalentul unei pensii pe două luni.
„Autorităţilor nu le pasă“, spune ea. „Ei pot merge la spitale de elită, au bani şi maşini. Ei pot merge oriunde doresc. Dar unde ne putem duce noi, oamenii obişnuiţi? Totuşi, Emilianova nu dă vina pe Putin pentru situaţia ei. „Îmi place preşedintele, desigur. Am votat pentru el. Doar că are oameni răi care lucrează pentru el. Nu-i poate controla pe toţi.“
Liderul opoziţiei, Aleksei Navalni, speră să obţină capital politic cu campania sa de a scoate în evidenţă promisiunile neîndeplinite ale lui Putin din 2012 încoace de a majora până în 2018 salariile a 8 milioane de salariaţi din sistemul de sănătate şi învăţământ în conformitate cu o formulă legată de veniturile medii regionale.
El s-a aliat cu sindicatul Alianţei Medicilor, condus de Anastasia Vasilieva, un oftalmolog din Moscova care de la sfârşitul lunii august a înfiinţat peste 20 de filiale regionale. Aproximativ 10.000 de persoane din întreaga Rusie s-au înregistrat online la Fondul Anticorupţie al lui Navalni pentru a solicita aducerea cazurilor lor în atenţia autorităţilor. Majoritatea solicitanţilor au cerut să rămână anonimi.
Frica este principala problemă, spune Vasilieva. La o vizită a activistului local Sokolov la spitalul Okulovka, securitatea a ajuns în 15 minute şi a sunat la poliţie. „Autorităţile mizează pe intimidare“, spune ea. „Angajaţii din spitale şi clinici se tem că vor fi concediaţi şi vor rămâne fără ultimele mijloace de subzistenţă.“
Însă tot mai mulţi oameni îşi depăşesc reţinerile. În decembrie, când spitalul din Okulovka a anunţat că elimină unul dintre cele trei echipaje de ambulanţă, Sokolov spune că a strâns în mai puţin de o zi 400 de semnături pentru o petiţie care se opunea deciziei.
Personalul medical care face parte din sindicat protestează regulat, muncind doar atât cât prevede regulamentul, o alternativă la grevă.
Oleg Andrianov, în vârstă de 68 de ani, fost poliţist şi pompier, a trimis scrisori de protest pentru reducerile din sănătate şi susţine acţiunea. Sub un poster electoral înfăţişând o familie tânără, zâmbitoare, îmbrăcată în costume tradiţionale ţărăneşti într-un lan de grâu, stau cuvintele: „Rusia Unită împreună cu preşedintele“, referindu-se la partidul de guvernământ şi la Putin.
„Rusia Unită împreună cu preşedintele – împotriva poporului“, spune Andrianov, arătând spre afiş. „Realitatea asta este.“
Forbes a calculat că aproape 100 de miliardari ruşi deţin o avere cumulată mai mare decât toate economiile populaţiei. Potrivit Credit Suisse, 89% din avuţia ţării este în mâinile celor mai bogaţi zece ruşi. Iar bogaţii devin şi mai bogaţi. Averile celor mai avuţi 23 de oligarhi au crescut cu peste 20 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an.
Tag: apărare
-
Rusia, ţara oligarhilor miliardari în care o treime din locuitori n-au cu ce să-şi ia două perechi de încălţăminte pe an
-
Autorităţile sud-coreene oferă mai multe detalii despre testele balistice ale Phenianului: Coreea de Nord a testat „noi arme tactice ghidate”
Potrivit autorităţilor de la Seul, forţele armate din Coreea de Nord au efectuat trageri cu sisteme de lansatoare multiple de rachete de 240 mm şi 300 mm la un poligon aflat în apropiere de oraşul Wonsan din estul ţării, unele proiectile zburând până la distanţa de 240 de kilometri înainte de a se prăbuşi în mare.
Totodată, imagini transmise de presa de stat nord-coreeană l-au arătat pe Kim Jong-Un, liderul regimului de la Phenian, observând lansarea unui proiectil neidentificat, posibil o rachetă cu rază scurtă de acţiune.
Autorităţile sud-coreene nu au indicat dacă noua armă tactică testată de forţele regimului de la Phenian ar fi o rachetă balistică.
Kim Jong-Un a supravegheat personal exerciţiile efectuate în noaptea de vineri spre sâmbătă, a transmis KCNA, agenţia de presă de stat din Coreea de Nord.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Autorităţile sud-coreene oferă mai multe detalii despre testele balistice ale Phenianului: Coreea de Nord a testat „noi arme tactice ghidate”
Potrivit autorităţilor de la Seul, forţele armate din Coreea de Nord au efectuat trageri cu sisteme de lansatoare multiple de rachete de 240 mm şi 300 mm la un poligon aflat în apropiere de oraşul Wonsan din estul ţării, unele proiectile zburând până la distanţa de 240 de kilometri înainte de a se prăbuşi în mare.
Totodată, imagini transmise de presa de stat nord-coreeană l-au arătat pe Kim Jong-Un, liderul regimului de la Phenian, observând lansarea unui proiectil neidentificat, posibil o rachetă cu rază scurtă de acţiune.
Autorităţile sud-coreene nu au indicat dacă noua armă tactică testată de forţele regimului de la Phenian ar fi o rachetă balistică.
Kim Jong-Un a supravegheat personal exerciţiile efectuate în noaptea de vineri spre sâmbătă, a transmis KCNA, agenţia de presă de stat din Coreea de Nord.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Rusia efectuează un exerciţiu militar masiv în Crimeea
“Astăzi, în Crimeea a început un amplu exerciţiu militar tactic”, a comunicat luni Ministerul rus al Apărării, citat de site-ul agenţiei Tass.
La manevre participă 1.500 de militari, 300 de avioane şi elicoptere, precum şi vehicule amfibii de asalt ale Flotei militare ruse a Mării Negre.
“Unităţile vor exersa desfăşurarea rapidă de trupe în cel mai scurt timp posibil. Personal militar şi echipamente vor fi lansate din avioane”, precizează Ministerul rus al Apărării.
Regiunea ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014.
-
BREAKING Apărarea lui Dragnea cere rejudecarea dosarului DGASPC în care liderul PSD a fost condamnat, în primă instanţă, la 3 ani şi 6 luni
„Trebuie spus că în calitate de avocat am invocat această nulitate absolută în dosarul din apel, pentru clienta mea nu pentru altcineva, şi că am deplină încredere în modul de soluţionare a ei de către completul de judecată investit.Dacă se va admite acest motiv de apel, soluţia legală este trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la un complet de 3 judecători specializat pe judecarea cauzelor de corupţie, legal înfiinţat. Nu ascult încă la zvonurile care spun că la nivelul ICCJ s-a conştientizat de ceva vreme această vulnerabilitate majoră – dată de încălcarea flagrantă de către conducerea administrativă, din nou, a legii de organizare, aşa cum a fost şi cu completele de 5 – şi s-a decis acoperirea ei prin deciziile ce vor fi luate.Chiar cred că judecătorii supremi nu iau decizii în funcţie de agenda publică ori calendarul alegerilor. Dacă sunt prea naiv vom vedea”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacşu, apărarea Olguţei Şefu, din dosarul DGASPC.
Toni Neacşu, dar şi avocaţii lui Liviu Dragnea, au invocat, la termenul de luni în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, o nulitate absolută privind nelegala compunerea completului de fond pentru completuri specializate pe fapte de corupţie.
Concret, avocaţii vor rejudecarea fondului cauzei de către un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat pe fapte de corupţie. Avocatii mai spun că a fost constituit nelegal completul de 3 judecători care a pronunţat decizia în primă instanţă.
Judecătorii instanţei supreme au stabilit ca Liviu Dragnea să fie audiat în dosarul privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman pe data de 15 aprilie. Dragnea ar fi trebuit să se prezinte luni la ÎCCJ, însă este internat în spital în urma unei duble hernii.
Magistraţii ÎCCJ au decis luni ca Liviu Dragnea să fie audiat la următorul termen în dosarul DGASPC Teleorman, adică pe 15 aprilie, la ora 11:00. Tot atunci va fi audiată de judecători şi Olguţa Şefu (fosta directoare a Direcţiei de Protecţie a Copilului Teleorman), şi ea inculpată în dosar. Liderul PSD trebuia să fie audiat luni, însă nu s-a prezentat în faţa judecătorilor, deoarece este internat în spital, în urma unei duble hernii.
-
Guvernul va cumpăra noi interceptoare pentru sistemul de apărare aeriană Patriot
Patriot este un sistem defensiv ce stă la baza apărării antiaeriene a Europei şi a NATO împotriva rachetelor balistice şi de croazieră, a aeronavelor de luptă şi a vehiculelor aeriene autonome, potrivit informaţiilor transmise astăzi în comunicatul de presă.
„Racheta interceptoare GEM-T va asigura României un nivel de apărare de neegalat împotriva unei game extinse de ameninţări avansate, aflate în arsenalul unor puteri agresive şi ostile”, a spus Mike Ellison, Country Manager pentru România în cadrul Raytheon.
Alături de România, alte 15 state se bazează pe sisteme Patriot pentru a-şi proteja cetăţenii şi forţele armate, incluzând aici SUA şi şase ţări europene: Germania, Grecia, Olanda, Spania, Polonia şi Suedia.
Toate unităţile de tragere ale României vor fi noi. Deşi are acelaşi nume şi un aspect exterior asemănător cu sistemul Patriot care a apărat ţările NATO în perioada Războiului Rece, sistemul a fost modernizat în întregime.
„Rachetele pe care le vom produce pentru România vor avea componente din nitrură de galiu, o tehnologie de ultimă oră care prelungeşte durata de viaţă a sistemului şi îl va face mult mai fiabil”, a spus Michelle DeMaio, directorul programului Patriot România din cadrul Raytheon.
Acordul dintre România şi armata americană deschide drumul negocierilor contractuale pe care guvernul american le va avea cu Raytheon, scrie în comunicatul de presă trimis de reprezentanţii companiei.
Raytheon are vânzări globale de 27 miliarde de dolari şi 67.000 de angajaţi, fiind, potrivit reprezentanţilor companiei, lider în domeniul tehnologiei şi al inovaţiei, specializat în soluţii de apărare, guvernare civilă şi securitate informatică.
-
Sindicaliştii îi iau apărarea învăţătorului care a scris „patinuar”
USLIP Iaşi a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că exerciţiul efectuat de învăţător trebuie cercetat în integralitate, deoarece scoaterea din context poate duce la interpretări eronate.”Chiar dacă am putea vorbi de o greşeală a cadrului didactic, ni se pare inadmisibilă maniera de a aduce în faţa opiniei publice viaţa profesională a unui om pentru a fi lovită cu <pietre>”, spun reprezentanţii USLIP Iaşi în comunicatul de presă citat.Potrivit documentului, până în prezent, cariera dascălului a fost una „ireproşabilă”, fiind respectat deopotrivă de colegi, părinţi şi elevi.Totodată, reprezentanţii USLIP vorbesc despre „derapaje comportamentale” în cazul tatălui elevului a cărui lucrare a fost corectată greşit, fiind invocat chiar „un istoric al relaţiei şcoală-părinte marcat de violenţă din partea ultimului”, precum şi faptul că acesta ar fi fost „în atenţia organelor de cercetare pentru agresiuni la adresa cadrelor didactice”. -
Emmanuel Macron şi Angela Merkel vor avea o întâlnire oficială în data de 27 februarie
Întâlnirea dintre cei doi lideri vine cu o lună înaintea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, iar Guvernul Theresa May speră să obţină concesii suplimentare din partea Bruxellesului pentru a putea evita producerea unui Brexit fără acord.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Partea economică a diplomaţiei
„Cred că potenţialul economiei poloneze este un semn bun pentru ieşirea peste graniţe a companiilor, aşadar sprijinul diplomatic este folosit pentru companiile poloneze care vor să intre sau există pe pieţele externe. Actualmente, comerţul nostru este orientat către UE, dar şi cel către pieţele non-UE ia amploare. Intrarea pe pieţele noneuropene înseamnă că riscurile economice şi politice cresc, dar şi activităţile noastre cresc. La momentul actual, aproximativ 80% din exporturile poloneze se îndreaptă către ţările din UE, iar noi încercăm să schimbăm puţin acest aspect, să mai creştem exporturile în ţări noneuropene”, descre Jacek Czaputowicz, ministrul de externe al Poloniei, strategia de exporturi a ţării, în interviul acordat cu prilejul celei mai recente vizite ale sale în România.
Ministrul Czaputowicz consideră că, în era digitalizării, este în mod special importantă promovarea companiilor cu potenţial de inovare pe pieţe externe.Polonia dezvoltă un hub tehnologic, o iniţiativă pentru a consolida oferta poloneză de internet şi servicii de comunicaţii, ţintind ţări asiatice şi din Orientul Mijlociu.
„În era digitalizării, eficacitatea comunicării, soluţiile şi tehnologiile inovatoare sunt cruciale în a determina avantaje economice competitive. Vedem foarte mult potenţial de a avea succes pe pieţele externe pentru sectoare precum cel spaţial, de start-up-uri, fintech. Promovăm companii de tehnologie verde şi le prezentăm. Susţinem activităţile care implică folosirea resurselor energetice locale şi diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi gaz. Aşadar, cu alte cuvinte, înţelegem partea economică a diplomaţiei, importanţa acesteia; preocuparea este reflectată în activitatea ministerului de externe.”
Uniunea Europeană se confruntă în perioada aceasta cu provocări noi, printre care Brexitul, apariţia de măsuri protecţioniste, cele existente deja iau amploare, astfel că se ridică problema unei apărări comune pentru Uniunea Europeană şi problema apărării graniţelor.
„Brexitul dă mari bătăi de cap Comunităţii. Bugetul trebuie construit fără contribuţia britanică, iar în cazul unei ieşiri a Marii Britanii fără acord din UE, trebuie stabilite regulile comerciale şi drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, precum şi drepturile britanicilor în spaţiul european”, constată polonezul.
Ministrul îşi exprimă şi speranţa că Marea Britanie va semna acordul deja negociat, în ciuda votului negativ acordat luna trecută de către parlamentul britanic. El este de părere că că ieşirea Marii Britanii din UE este inevitabilă, iar în cazul unui hard Brexit, Polonia va lua măsurile necesare, iar relaţiile cu Marea Britanie nu se vor deteriora.„În acelaşi timp, ne pregătim, deoarece, în opinia noastră, Brexitul este inevitabil, iar cea mai bună soluţie ar fi să semnăm acordul negociat cu câteva precizări în privinţa îngrijorărilor Marii Britanii. Ne dorim relaţii apropiate şi parteneriate strategice cu Marea Britanie în ceea ce priveşte politicile externe. Suntem în favoarea elaborării unui mecanism specific care să faciliteze dialogul şi consultările cu Marea Britanie. Desigur, Marea Britanie este un actor foarte important global, cu un sector militar puternic, vom colabora cu aceasta şi suntem interesaţi în special de prezenţa ţării în Europa Centrală şi de Est. Marea Britanie este un actor-cheie în NATO.”
Uniunea Europeană se confruntă şi cu avansul populismului propulsat de criza financiară din 2008, precum şi de măsurile protecţioniste. Europarlamentarii de la Bruxelles au declarat în cadrul unui eveniment de la sfârşitul lunii ianuarie că poate este momentul ca statele membre să ridice din nou întrebarea „Ce vrem de la Uniunea Europeană?”.
Viziunea ministrului de externe al Poloniei este una a Europei unite, competitive şi dezvoltate din punct de vedere financiar.
„Suntem în plin proces de discuţii despre viitorul UE. În Polonia discuţiile sunt conduse de consultări cu societatea civilă, am luat parte personal la întâlniri despre cum vede aceasta viitorul UE. Avem o viziune, atât în Polonia, cât şi în Europa Centrală. O singură Europă înseamnă să nu divizăm Europa, aceasta ar trebui să fie unită. De asemenea, UE trebuie să fie competitivă şi robustă din punct de vedere economic, însemnând că trebuie să conservăm patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a bunurilor, a capitalului, a muncii şi serviciilor. Spun asta pentru că vedem pericole, măsuri protecţioniste.”
De asemenea, ieşirea Marii Britanii din UE, migraţia şi proiectul de apărare comună aduc provocări financiare bugetului Uniunii Europene: „Trebuie să găsim şi noi resurse financiare pentru următorul exerciţiu financiar multianual. Sunt noi provocări în Uniunea Europeană care trebuie abordate, cum ar fi migraţia şi apărarea, însă nu cu costul politicilor tradiţionale.”
Posibilitatea existenţei activităţilor ruseşti în unele state membre este una dintre provocările alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc anul acesta.
„Noi vedem Rusia ca o ţară care abordează o politică agresivă în ceea ce priveşte Vestul, în special faţă de vecinii ei. Rusia a fost acuzată de folosirea armelor chimice în Siria, atacul asupra lui Sergei Skripal din Marea Britanie, atacuri cibernetice, dezinformare. Aceasta mai este suspectată că ar dori influenţarea politicilor interne ale ţărilor europene, în special în Balcanii de Vest, dar şi în vest, există şi anumite dovezi. În acest sens, UE încearcă să combată aceste acţiuni, să pornească campanii împotriva dezinformării, să combată atacurile informatice. Trebuie să fim uniţi pentru a demonstra că nu acceptăm aceste politici ostile ale Rusiei.”
Alegerile de anul acesta sunt importante mai ales pentru că urmează să se aloce bugetul exerciţiului financiar multianual 2021-2027. În acelaşi timp, aleşii statelor membre pentru Parlamentul European vor alege noul preşedinte al Comisiei Europene, având în vedere faptul că mandatul lui Jean-Claude Juncker va expira anul acesta.
„Cum am spus, trebuie să îmbunătăţim rezistenţa la aceste ameninţări hibride (din partea Rusiei – n. red.). Anul acesta avem alegeri în Parlamentul European şi trebuie să luăm în considerare posibilitatea existenţei unor activităţi ruseşti în anumite state membre. În acelaşi timp, trebuie să demonstrăm solidaritate cu victimele acestor politici ale Rusiei, cum ar fi Ucraina. Am vizitat Ucraina recent de două ori, pentru a demonstra solidaritate. Trebuie să menţinem presiune pe Rusia pentru a opri aceste activităţi. 24 de marinari ucraineni încă sunt arestaţi şi ţinuţi captivi în Moscova. Acest lucru nu poate fi acceptat.”
Şeful diplomaţiei poloneze este de părere că există anumite standarde duble în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de statele membre, iar acest lucru afectează coeziunea şi dezvoltarea economică.
„În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce priveşte membrii Uniunii Europene. Câteodată ţările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferenţe. De exemplu, deficitul bugetar de 3% este un standard unic în UE. Când este o încălcare evidentă a acestei reguli, câteodată UE nu o bagă în seamă. De exemplu, Franţei i-a fost acceptată trecerea peste acest prag, lucru care ameninţă politica de coeziune, economia Uniunii Europene. Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniţi”, concluzionează el.
- Jacek Krzysztof Czaputowicz este nu doar politician, ci şi profesor universitar;
– între 1980 şi 1983 a studiat geografia la Universitatea din Varşovia, iar în 1986 a absolvit Facultatea de Economie la Şcoala de Economie din Varşovia;
– s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe în 1990;
– între 2017 şi 2018 a fost subsecretar de stat;
– este ministru al afacerilor externe din ianuarie 2018. -
Italia cere modificarea regulilor de alocare a fondurilor pentru apărare în cadrul NATO
Elisabetta Trenta a argumentat că regula care prevede alocarea a 2% din PIB pentru apărare ar trebui să includă şi investiţii nonmilitare.
“Există componente bugetare asociate apărării, dar care nu sunt prevăzute în bugetul apărării”, a declarat Elisabetta Trenta pentru Financial Times, înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din cadrul NATO, programată miercuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro