BusinessMagazin

Tag: anul viitor

  • Vine recesiunea: Cei mai mari economişti se aşteaptă la o încetinire dramatică a economiei în 2019 şi la o recesiune pentru 2020

    Alimentată de reformele fiscale de anul acesta, economia lui Donald Trump şi-a atins maximul în al doilea trimestru din acest an şi este de aşteptat ca aceasta să încetinească în 2019, apropiindu-se de o recesiune, cred economiştii citaţi de CNBC.

    Acesta ar fi unul dintre principalele motive pentru pierderile din pieţele de capital, în contextul în care investitorii îşi mută banii înspre obligaţiuni şi cumpără datorii.

    Marile companii şi-au anunţat zilele acestea predicţiile pentru anul viitor, potrivit cărora atât Goldman Sachs cât şi JP Morgan văd creşterea economică încetinind sub 2% în prima jumătate a anului viitor.

    Însă în acelaşi timp cele două firme se aşteaptă ca FED-ul să majoreze dobânda de referinţă de patru ori în 2019, în timp ce alţi economişti cred că FED-ul nu va face mutări atât de îndrăzneţe.

    Economiştii aratîă spre o serie de factori cheie pentru a-şi motiva predicţiile de încetinire a creşterii economice, însă în fruntea listei stau potenţialele majorări de dobândă de bază, precum şi impactul pe care îl va avea războiul comercial demarat de Donald Trump şi care dă semne că s-ar putea continua şi în timpul anului viitor.

    Mai mult, economiştii nu prevăd o recesiune pentru anul viitor, însă sunt siguri de una pentru 2019.

    „Depinde foarte mult de Fed. Dacă vor continua pe această traiectorie de majorare…cred că vom ajunge la o recesiune în prima jumătate din 2020”, spune Joseph LaVorgna, economist şef în cadrul Natixis. La Vorgna se aşteaptă la o creştere de 2,5% pentru prima jumătate a anului viitor, dar care va încetini în a doua jumătate a anului.

     

  • Românul care a inceput o afacere în Cluj şi a dus-o pe trei continente

    Carte de vizită

    Dan Isai împreună cu Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş au înce­put în 2012 cu circa 20.000 de euro afacerea Salad Box şi au dus-o anul trecut la afaceri de  circa 25 de milioane de euro

    În strategia de anul viitor a Salad Box intră  concentrarea pe plan internaţional: după Europa şi Statele Unite, vor extinde reţeaua de restaurante şi în Asia

    Este de părere că transparenţa şi corectitudinea te vor ajuta chiar şi într-un eşec şi orice om de afaceri trebuie să ştie să depăşească un moment dificil cu reputaţia nepătată, chiar dacă financiar este afectat

    Pe lista lui de pasiuni intră tot ce ţine de outdoor şi care îi oferă doza necesară de adrenalină: de la snowboard la mountain biking etc.; este pasionat şi de călătorii, pe care le consideră atât o investiţie în el, cât şi în business

    Salad Box, brand românesc ajuns pe trei continente. „Înainte de a ieşi la export trebuie să ai activitatea consolidată pe plan intern“

     

     

  • DECIZIE şoc de la Ikea! Ce se întâmplă cu magazinele din Bcuureşti. Anunţul FULGER făcut în această dimineaţă

    „Deschiderea magazinului IKEA Pallady şi aducerea gamei noastre de produse de mobilier şi decoraţiuni (…) mai aproape de cei mai mulţi români se află în topul priorităţilor noastre. Al doilea magazin din România şi cel mai mare magazin IKEA din Sud Estul Europei este un proiect complex şi, din cauza unor factori interni şi externi neprevăzuţi, data deschiderii sale se va muta în 2019 (…)”, au spus pentru ZF reprezentanţii companiei. 
     
    Ikea mai deţine un magazin în zona Băneasa din Capitală. Cu un singur magazin, Ikea România a vândut în anul financiar 2018 (1 septembrie 2017 – 31 august 2018) produse în valoare de peste 609 milioane de lei (fără TVA), o creştere de 10,6% faţă de anul de catalog anterior.
     

  • Uber se pregăteşte pentru listarea la bursă. La cât ar putea fi evaluată compania

    Aceasta este o creştere importantă de la cea mai recentă evaluare a companiei, la 76 de miliarde de dolari, în urma inveestiţiei de 500 de milioane de dolari făcută de Toyota Motor Corp în august.

    Anterior au apărut informaţii conform cărora Goldman Sachs şi Morgan Stanley sunt fruntaşii posibilei oferte publice iniţiale a companiei.

    Uber şi compania rivală Lyft se pregătesc pentru listarea la bursă, anul viitor. Uber l-a angajat pe Nelson Chai în funcţia de director financiar în august, acoperind un post care a fost liber o bună perioadă de timp şi netezind calea spre o ofertă publică iniţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român a investit 6 mil. euro în trei hoteluri şi vrea să se extindă. Măriuca Cristea, Apx Hotels: Nu considerăm lanţurile internaţionale o concurenţă. Dimpotrivă, hotelurile neafiliate pot avea mai mult succes

    Un dezvoltator român a investit aproape şase milioane de euro în trei hoteluri în România şi are în plan să deschidă un al patrulea anul viitor, în zona Unirii din Bucureşti. Grupul Apx Hotels, sub umbrela căruia au fost deschise cele trei hoteluri de patru stele, este deţinut de Adrian Polec.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • RĂSTURNARE uriaşă de situaţie! Au început CONCEDIERILE la stat! ”Nu unul munceşte şi trei stau pe lângă”

    „Cele două zone nu se afectează: mă refer la partea de investiţii şi la salariile cuvenite celor care trebuie să rămână în administraţie. Care trebuie acesta poate fi înlocuit, ca număr, cu suficient de mare încât să meargă în administraţie”, a spus Eugen Teodorovici, într-o emisiune la TVR1.

    Întrebat, ministrul Finanţelor a răspuns că este obligatorie o reformă a administraţiei publice. „Cred că este de bun simţ să te gândeşti, pentru că ne dorim, cu toţii, o administraţie, şi locală şi centrală, eficientă. Asta înseamnă ce? Să ai oameni, nu foarte mulţi, exact câţi trebuie, mai bine plătiţi sunt deja. Legea există, ca să fim mai eficienţi. Nu unul munceşte şi trei pe lângă el stau”, a detaliat Teodorovici.
     

  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – VIDEO

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

  • Fiica lui Gică Hagi a primit primul ROL IMPORTANT, într-un film despre Experimentul Piteşti

    Kira Hagi (22 de ani) tocmai a primit primul rol important al carierei de actor. Fiica lui Gică Hagi va juca în “Între chin şi Amin”, un film despre Experimentul Piteşti, regizat de Toma Enache, care va fi lansat în România anul viitor, scrie Prosport.

    Absolventă de New York Film Academy, Kira Hagi va juca în pelicula care spune povestea unui tânăr compozitor, Tase Caraman, proaspăt logodit, care ajunge în iadul reeducării din Închisoarea Piteşti. Teribilul experiment este condus de temutul Ciumău, şeful penitenciarului. Prin credinţă, Tase Caraman supravieţuieşte torturilor şi, după ce scapă cu viaţă, compune o ”Odă lu Dumnezeu”. Muzica o salvează pe logodnica lui, Lia.

    Printr-un mesaj postat pe facebook, fiica lui Gică Hagi a vorbit despre ce a însemnat pentru ea experienţa pe platourile de filmare: “Am avut ocazia să fac parte dintr-un proiect datorită căruia simt că am crescut brusc cu 20 de ani. Este vorba despre un film care are ca temă Experimentul de la Piteşti, unde s-au întâmplat lucruri atât de cumplite. Abia acum am înţeles dimensiunea acelei tragedii. Nu sunt eu foarte verbală, dar aş vrea să le mulţumesc aici regizorului, Toma Enache, şi soţiei sale, producător şi scenarist, Cătălina Enache, actorilor şi echipei care m-au făcut să mă simt pe platouri ca într-o familie”, a scris Kira.

     

  • Pariu de 5 milioane de euro: Investitorii olandezi au început lucrările la cunoscutul Magazin Bucureşti

    „La interior vom demola mare parte din clădire şi o vom reconstrui. Va fi o clădire nouă, dar cu o faţadă identică cu cea iniţială“, spune Radu Moldoveanu, reprezentantul acţionarilor olandezi.
     
    Sub noua structură, clădirea va avea un subsol care va avea parţial destinaţie comercială, parterul şi primele trei etaje vor fi destinate tot comercialului, etajele 4 şi 5 vor fi pentru birouri, iar ultimul va fi închiriat unui operator de restaurante sau baruri.
     
    „Vrem ca această clădire să aibă în special destinaţie comercială, aşa cum a fost şi istoric. De fapt, magazinul Bucureşti este format din două clădiri identice, una construită în 1929 şi o alta cu zece ani mai tânără.“
     

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.