BusinessMagazin

Tag: anrp

  • Deputatul PNL Theodor Nicolescu, audiat din nou la DNA în dosarul despăgubirilor ilegale ale ANRP

    Procurorii ar putea să extindă urmărirea penală pe numele parlamentarului pentru luare de mită, potrivit unor surse judiciare.

    Mai mult, conform surselor citate, procurorii DNA ar urma să ceară avizul Camerei Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea lui Nicolescu.

    Până în acest stadiu al anchetei, deputatul PNL a fost pus sub urmărire penală pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Theodor Nicolescu a fost dus la DNA, luni, cu mandat de aducere, el fiind audiat mai multe ore. În urma audierilor, anchetatorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal.

    În acelaşi dosar, Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    De asemenea, instanţa a decis arestarea lui Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, alături de experţii evaluatori – Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, ICCJ a dispus ca aceştia să fie cercetaţi în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

    Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă, nefiind definitivă, dar va fi aplicată de îndată.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), aceasta fiind depusă la Senat marţi.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Şeful ANRP: Am demisionat pentru că vreau să mă duc la CEDO, să arăt că statul meu mă nedreptăţeşte

    “Mă voi vedea nevoit – şi, sincer, de asta mi-am dat demisia – să mă duc la CEDO. Vreau să arăt că statul meu, pe care astăzi îl servesc încă din funcţia de preşedinte, mă nedreptăţeşte. Nu pot să mă duc împotriva statului meu atât timp cât lucrez la el”, a spus Băeşu la Antena 3.

    Şeful ANRP a arătat că ştie că tot la CEDO merg şi persoanele nemulţumite de faptul că nu li se achită titlurile de despăgubire, dar a insistat asupra faptului că el personal nu poate fi sancţionat pentru activitatea altora sau pentru neaplicarea unor decizii din motive neimputabile lui.

    El a precizat în acelaşi timp că premierul Victor Ponta nu i-a acceptat încă demisia, ci l-a trimis să discute cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, pentru a găsi o soluţie.

    Conducătorii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă, se arată în memoriul înmânat premierului Victor Ponta.

    Aceştia precizează că au sentimentul unei totale insecurităţi cu privire la propriile persoane, cât timp plata amenzilor afectează patrimoniul individual.

    În document se arată că, în mai 2012, la instalarea noii conduceri a ANRP, existau peste 8.000 de procese iniţiate de către persoane nemulţumite fie de neefectuarea plăţilor despăgubirilor, fie de neemiterea deciziilor de despăbuire şi care, pentru a constrânge instituţia să achite sumele deja stabilite ca despăgubire sau să emită titluri de despăgubire, au cerut instanţelor amendarea conducătorilor responsabili.

    Astfel, este solicitată amendarea preşedintelui ANRP pentru neemiterea titlurilor, în condiţiile în care în intervalul mai 2011-iunie 2013, nu a fost emis niciun astfel de titlu, şi a vicepreşedintelui responsabil cu aplicarea legislaţiei în domeniu, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor nu a alocat în ultimii cinci ani decât 20-25% din suma necesară acordării despăgubirilor, iar din 2012 conturile ANRP au fost permanent blocate prin executări silite.

    Şefii ANRP apreciază că, în cadrul controlului judecătoresc, ar putea fi lesne constatat faptul că nepuneea în executare a unor hotărâri judecătoreşti s-a datrat unor motive neimputabile conducerii, dar arată în acelaşi timp că, dacă iniţial controlul judecătoresc avea două etape, instanţa de recurs fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după modificarea legislaţiei, în octombrie anul trecut, controlul este efectuat într-o singură etapă, la curţile de apel, iar hotărârile sunt definitive şi executorii, judecarea fiind de aproape fiecare dată în absenţa celor vizaţi, şefii ANRP neputând fi prezenţi personal la proces din cauza atribuţiilor de serviciu.

    “În lipsa unei apărări atente, apare pericolul afectării grave a intereselor patrimoniale personale, în condiţiile în care eventuala amendare produce efecte asupra patrimoniului persoanei şi nu asupra bugetului instituţiei”, reclamă şefii ANRP.

    Ei adaugă că poate lucrurile nu ar fi atât de grave dacă prin hotărârile de amendare ar fi realizată doar o constrângere a instituţiei pentru aplicarea hotărârii judecătoreşti, iar amendarea ar fi stabilită pe zi de întârziere exclusiv pe viitor, până la îndeplinirea obligaţiei, caz în care, chiar şi amendaţi fiind, şefii ANRP ar avea posibilitatea, prin punerea în executare a hotărârilor, să îndepărteze sau să reducă efectele unei amenzi.

    Potrivit acestora, discuţiile avute deja cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, iniţiatorul modificărilor din toamna anului trecut, relevă că amendarea conducătorilor unei instituţii a şi fost gândită ca o modalitate de a-i constrânge pe aceştia “să facă ceva”, iar efectele unei constrângeri, şi anume plata unei amenzi, nu pot opera decât pentru viitor. Ei arată însă că, din nefericire, în practica recentă, după modificarea legislaţiei, apare un fenomen periculos, cauzat de interpretări diferite ale modului în care poate fi stabilită amenda. Astfel, amenda poate fi aplicată chiar şi dacă obligaţia a fost deja executată, dar pentru perioada anterioară.

    Pe baza acestei judecăţi, au fost emise hotărâri judecătoreşti, definitive în primă instanţă, cu amenzi de ordinul a zecilor de mii de euro deşi obligaţiile fuseseră executate înainte ca instanţa să decidă amendarea.

    “Aducându-vă la cunoştinţă faptul că, în acest moment, conducătorii ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 de procese, vă rugăm să constataţi că ne aflăm într-o situaţie practic fără ieşire şi că, în condiţiile actualei legislaţii, riscăm să plătim cu patrimoniul propriu, fără să ni se fi atribuit vreo vinovăţie, doar pentru că legislaţia este neclară. Pentru a sublinia ridicolul situaţiei în care ne aflăm, arătăm că ANRP, ca instituţie, are posibilitatea să invoce buna-credinţă şi să ceară înlăturarea sau diminuarea unor penalităţi stabilite de instanţe în favoarea reclamanţilor, dar conducătorii ANRP nu au dreptul la un tratament egal când vine vorba de amenzi stabilite în favoarea bugetului de stat. Cu alte cuvinte, dacă dovedeşte lipsa culpei, statul poate obţine diminuarea sau chiar înlăturarea sumei pe care trebuie să o plătească unui reclamant, dar conducătorul unei instituţii nici măcar nu poate solicita, pe acleaşi considerente, reducerea cuantumului amenzii pe care o datorează statului. Pentru toate motivele mai sus arătate, avem sentimentul unei totale insecurităţi cu privire la propriile persoane, atât timp cât plata unor astfel de amenzi afectează în mod direct patrimoniu individual. Considerăm că singurul mod în care ne putem apăra interesele, atât timp cât există o legislaţie neclară şi care poate fi interpretată în detrimentul nostru, este acela de a nu mai exercita funcţiile care atrag în mod automat un astfel de pericol, motiv pentru care vă înaintăm demisiile noastre”, scriu preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ANRP.

    Ei atenţionează în acelaşi timp că demisiile lor nu rezolvă fondul problemei şi că orice viitor conducător ANRP va fi în pericol ca, în cele 150 de procese, să fie amendat fără vină.

    Anterior, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, a declarat ageniei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi

    Băeşu a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că în memoriu este precizat că împotriva ANRP există mii de procese în care este solicitată amendarea conducerii instituţiei cu zeci de mii de euro pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulţi ani, existând deja decizii ale instanţei în acest sens.

    Memoriul este însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi ai ANRP.

    El a arătat astfel că membrii conducerii ANRP se află în situaţia de a plăti amenzi de zeci de mii de euro pentru că nu au ştiut să fie “Supermeni”.

    “Ajungem să plătim individual, cei care ne-am asumat să spunem adevărul despre ce s-a întâmplat în România în acest domeniu. Noi suntem plimbaţi prin toată ţara pentru astfel de procese, iar legea astăzi, aşa cum e scrisă, este interpretată de unii în sensul că putem fi amendaţi şi în trecut”, a spus Băeşu.

    El a precizat că memoriul a fost înaintat premierului alături de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi, iar şeful Guvernului a cerut ca memoriul să intre în atenţia Ministerului Justiţiei, pentru verificări.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că la ANRP ”este o problemă extrem de gravă”, precizând că a informat şi CSM şi se caută o soluţie în şedinţa de Guvern, cu miniştrii de Justiţie şi de Finanţe, dar că ”acceptă că cei de la ANRP au dreptate”.

    Premierul a adăugat, despre situaţia Agenţiei pentru Restituirea Proprietăţilor că, pe de o parte, Parchetul face largi investigaţii legate de modul de retrocedare, de restituiri în natură sau echivalent, iar pe de altă parte toată conducerea ANRP e amendată în fiecare zi de instanţe că nu retrocedează în 30 zile”.

  • Robert Cazanciuc: Vom vedea dacă e o problemă de lege sau de practică neunitară la ANRP

    “O sa văd exact ce reclamă ANRP, dacă avem o problemă de lege în vigoare sau avem o problemă de interpretare, de practică neunitară, dacă se pune problema de o interpretare neunitară a legii sau ar fi nevoie de o intervenţie nouă normativă pentru a clarifica anumite lucruri. Important este că activitatea ANRP să nu fie blocată. Premierul m-a rugat să discut cu cei din conducerea ANRP şi să găsim o soluţie. Trebuie să vedem ce invocă instanţele de judecată, să vedem de ce se emit asemenea amenzi şi o să vedem dacă e o chestiune de atacat la o altă instanţă sau ANRP şi instanţele interpretează diferit acelaşi text de lege”, a spus Cazanciuc, la intrarea în sediul Ministerului Justiţiei.

    Ministrul urmează să discute cu cei din Comisia ANRP, care s-a întrunit luni, în jurul prânzului, la sediul Ministerului Justiţei. La întâlnire participă şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu.

    Preşedintele ANRP şi-a dat demisia şi i-a înaintat, luni dimineaţă, premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi.

    Băeşu a declarat, agenţiei MEDIAFAX, că în memoriu este precizat că împotriva ANRP există mii de procese în care este solicitată amendarea conducerii instituţiei cu zeci de mii de euro pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulţi ani, existând deja decizii ale instanţei în acest sens.

    Memoriul este însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi ai ANRP.

    “Avem o situaţie excepţională la ANRP. Cred că suntem singura instituţie din România împotriva căreia există mii de procese în cadrul cărora cetăţenii cer amendare pentru neplată sau pentru neemiterea de titluri de despăgubire. În condiţiile Legii contenciosului administrativ, suntem în situaţia în care instanţele ne aplică amenzi nu pentru faptul că nu am face bine ce facem, ci pentru că nu facem în 30 de zile. Cu alte cuvinte, ajungem noi, cei care am descoperit mizeria din domeniul retrocedărilor, să plătim pentru că alţii au furat cât au putut din acest domeniu, oamenii nemulţumiţi au făcut procese în instanţă, iar instanţele astăzi amendează pe cei care nu sunt în stare ca, în 30 de zile de când apare o hotărâre, să fie în executare”, a susţinut Băeşu.

    El a arătat astfel că membrii conducerea ANRP se află în situaţia de a plăti amenzi de zeci de mii de euro pentru că nu au ştiut să fie “Supermeni”.

    “Ajungem să plătim individual, cei care ne-am asumat să spunem adevărul despre ce s-a întâmplat în România în acest domeniu. Noi suntem plimbaţi prin toată ţara pentru astfel de procese, iar legea astăzi, aşa cum e scrisă, este interpretată de unii în sensul că putem fi amendaţi şi în trecut”, a spus Băeşu.

    El a precizat că memoriul a fost înaintat premierului alături de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi, iar şeful Guvernului a cerut ca memoriul să intre în atenţia Ministerului Justiţiei, pentru verificări.

    Referitor la această problemă, Victor Ponta a declarat, luni, că la ANRP “este o problemă extrem de gravă”, precizând că a informat şi CSM şi se caută o soluţie în şedinţa de Guvern, cu miniştrii de Justiţie şi de Finanţe, dar că “acceptă că cei de la ANRP au dreptate”.

    “Avem o problemă extrem de gravă la ANRP”, a spus Victor Ponta, precizând că cei din conducerea instituţiei sunt “între ciocan şi nicovală”, pentru că sunt amendaţi în fiecare zi de către instanţă, pentru că nu retrocedează proprietăţi în termenul de 30 de zile, aşa cum prevede legislaţia.

    Ponta a mai spus că, pe luna februiarie, ANRP a strâns amenzi care reprezintă de trei ori salariul fiecărui membru din conducere. “Va trebui să găsim o soluţie, altfel nu va mai vrea nimeni să lucreze”, a spus el.

     

  • Conducerea ANRP i-a înmânat lui Ponta un memoriu cu amenzile contra instituţiei, alături de demisii

    Băeşu a declarat, agenţiei MEDIAFAX, că în memoriu este precizat că împotriva ANRP există mii de procese în care este solicitată amendarea conducerii instituţiei cu zeci de mii de euro pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulţi ani, existând deja decizii ale instanţei în acest sens.

    Memoriul este însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi ai ANRP.

    “Avem o situaţie excepţională la ANRP. Cred că suntem singura instituţie din România împotriva căreia există mii de procese în cadrul cărora cetăţenii cer amendare pentru neplată sau pentru neemiterea de titluri de despăgubire. În condiţiile Legii contenciosului administrativ, suntem în situaţia în care instanţele ne aplică amenzi nu pentru faptul că nu am face bine ce facem, ci pentru că nu facem în 30 de zile. Cu alte cuvinte, ajungem noi, cei care am descoperit mizeria din domeniul retrocedărilor, să plătim pentru că alţii au furat cât au putut din acest domeniu, oamenii nemulţumiţi au făcut procese în instanţă, iar instanţele astăzi amendează pe cei care nu sunt în stare ca, în 30 de zile de când apare o hotărâre, să fie în executare”, a susţinut Băeşu.

    El a arătat astfel că membrii conducerea ANRP se află în situaţia de a plăti amenzi de zeci de mii de euro pentru că nu au ştiut să fie “Supermeni”.

    “Ajungem să plătim individual, cei care ne-am asumat să spunem adevărul despre ce s-a întâmplat în România în acest domeniu. Noi suntem plimbaţi prin toată ţara pentru astfel de procese, iar legea astăzi, aşa cum e scrisă, este interpretată de unii în sensul că putem fi amendaţi şi în trecut”, a spus Băeşu.

    El a precizat că memoriul a fost înaintat premierului alături de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi, iar şeful Guvernului a cerut ca memoriul să intre în atenţia Ministerului Justiţiei, pentru verificări.

  • DOSARUL BICA – Fostul vicepreşedinte al ANRP: Cocoş mi-a promis că voi fi menţinut în funcţie dacă îl sprijin necondiţionat la ANRP

    În declaraţia pe care a dat-o în 2 noiembrie, când fostul şef al DIICOT Alina Bica a fost reţinută, Sergiu Diacomatu le-a spus procurorilor că în 2009 la cunoscut pe Alin Cocoş, iar prin intermediul acestuia şi pe tatăl său, Dorin Cocoş, care i-a promis că va fi menţinut în funcţia de vicepreşedinte ANRP, pe care o ocupa din decembrie 2009, cu condiţia să îl sprijine necondiţionat.

    “Pe parcursul relaţiei cu Dorin Cocoş, prin prisma influenţei politice pe care acesta o deţinea la nivelul PDL, partid afla la guvernământ în perioada respectivă, mi-a promis că voi fi menţinut în funcţie, dar în situaţia în care va avea nevoie de sprijinul meu în legătură cu activitatea de la ANRP, să i-l ofer necondiţionat. Am acceptat această propunere întrucât nu eram membru de partid, iar relaţiile cu preşedintele Nicoleta Crinuţa Dumitrean au fost tensionate de la început, eu nefiind de acord cu practicile acesteia în cadrul instituţiei, cum ar fi nerespectarea ierarhiei instituţionale, încercând în permanenţă să ia legătura cu oamenii din subordinea mea, fără a mă informa de aceste lucruri, diferite solicitări abuzive către aceştia, de care nu aveam cunoştinţă”, a spus Sergiu Diacomatu când a fost audiat de procurori, declaraţie citată în motivarea deciziei de arestare preventivă a fostului preşedinte al ANPR Crinuţa Dumitrean, document obţinut de MEDIAFAX.

    Diacomatu le-a mai spus procurorilor că Dumitrean era sprijinită de Ioan Oltan (PDL), care la aproape fiecare şedinţă de birou politic cerea să fie demis din funcţia de vicepreşedinte al ANRP.

    Fostul vicepreşedinte al ANRP a mai arătat în declaraţia sa că Dorin Cocoş i-a cerut în 2010 să asigure soluţionarea favorabilă a dosarului în care Gheorghe Stelian a solicitat despăgubiri pentru terenul de 13 hectare, supraevaluat cu 61 milioane de euro.

    “Cu Dorin Cocoş nu am discutat niciodată telefonic, dar au fost situaţii în care eram sunat de către Alin Cocoş şi invitat la sediul Eurohotel din Bd. Mareşal Averescu, unde se afla şi Dorin Cocoş. La una dintre aceste întâlniri, spre sfârşitul anului 2010, nu îmi amintesc exact data, Dorin Cocoş mi-a dat pe un bileţel numărul unui dosar aflat la ANRP şi mi-a cerut sprijinul pentru soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a acestui dosar. Îmi aduc aminte că după ce am primit numărul acestui dosar, am mers la birou şi l-am verificat, ocazie cu care am constatat că solicitantul despăgubirilor din acest dosar era Gheorghe Stelian. În momentul în care am primit bileţelul de la Dorin Cocoş nu mai era nimeni de faţă”, a precizat Diacomatu la audieri.

    Acesta a mai spus că de dosarul lui Gheorghe Stelian s-a interesat şi Crinuţa Dumitrean, iar aceasta “acţiona concertat” cu Alina Bica, atunci membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP.

    “În situaţia în care una dintre ele nu era de acord cu vreun dosar, era susţinută de cealaltă, creând atmosferă, iar ceilalţi membri votau conform opiniei induse de acestea. Cu privire la dosarul 2271A/FFCC, ştiu că acesta a fost introdus în comisia din 26.02.2011. Raportul de evaluare a fost introdus pe masa şedinţei, dar întrucât valoarea foarte mare, de aproximativ 380 de milioane de lei, a ridicat suspiciuni membrilor CCSD, s-a hotărât convocarea evaluatorului”, a arătat Diacomatu în declaraţia sa.

    În dosarul despăgubirilor pentru terenul supraevaluat au fost arestaţi fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, preşedintele comisiei care a aprobat despăgubirea, fostul vicepreşedinte al ANAF Dragoş Bogdan şi expertul evaluator Emil Nuţiu, iar Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte al ANRP, este cercetată în libertate sub control judiciar, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu.

    Şi ceilalţi foşti membri ai comisiei, respectiv deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, precum şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar, sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

    Camera Deputaţilor a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a deputatului UDMR Marko Attila. Acesta a fost citat joi la DNA, însă nu s-a prezentat întrucât este plecat din ţară. Avocatul lui Marko Attila a declarat că deputatul este în capitala Ungariei, precizând că nu poate să spună când se va întoarce în România.

    Marko Attila a fost condamnat, în 26 noiembrie, la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, în care a fost acuzat de abuz în serviciu privind restituirea unor imobile, decizia fiind definitivă. Prin decizia instanţei nu a fost dispusă şi interdicţia de a părăsi ţara în cazul deputatului UDMR.

    În acelaşi dosar, procurorii au cerut aviz şi pentru arestarea preventivă a deputatului Cătălin Teodorescu, însă solicitarea nu a întrunit numărul de voturi pentru aprobare. Teodorescu a fost pus, miercuri, sub control judiciar de către procurorii DNA şi are interdicţie de a părăsi ţara.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Anchetatorii susţin că, în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.

    Procurorii susţin că activitatea Comisiei Centrale de Despăgubiri din care au făcut parte cele nouă persoane a fost “abuzivă, infracţională”, întrucât prin intermediari s-a intervenit la aceştia pentru ca dosarul de despăgubire al lui Gheorghe Stelian să fie soluţionat favorabil acestuia, iar în acelaşi scop, evaluatorul ar fi primit până la 100.000 de lei pentru a supraevalua terenul.

    Totodată, în documente ale anchetatorilor se arată că omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni “pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP” în vederea soluţionării dosarului lui Gheorghe Stelian.

    În aceleaşi documente se mai arată că Gheorghe Stelian ar fi împărţit cei 61 de milioane de euro cu oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe. Astfel, Gheorghe Stelian ar fi luat 46.288.238 de euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

     

  • ANRP sesizează Parchetul privind retrocedarea a 980 de hectare de pădure din Măgureni-Prahova

    Sesizarea s-a făcut ca urmare a concluziilor echipei de control a ANRP, care a extins verificările în judeţul Prahova după ce anterior a constatat încălcări ale legislaţiei din materia retrocedărilor în localităţile Azuga şi Păuleşti, precizează instituţia, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău face deja obiectul unui dosar penal instrumentat de procurorii anticorupţie.

    În acest dosar au fost arestaţi fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare, şi deputatul PSD Ioan Adam.

  • Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi doi deputaţi, în comisia ANRP care l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian. Patru oameni de afaceri au împărţit prejudiciul

    Procurorii DNA i-au reţinut, joi noapte, pe şefa DIICOT Alina Bica, pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care cei trei au făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţu, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L.

    Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a fost compusă, în 2011, şi din fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, alături de Oana Vasilescu.

    Remus Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.

    Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei “au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

    Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, un apropiat al fostului soţ al Elenei Udrea.

    Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

    Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.

  • Alina Bica, şefa DIICOT, urmărită penal de DNA şi reţinută pentru 24 de ore

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus începerea urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore a Alinei Mihaela Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, a informat DNA.

    Inculpatei i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    De asemenea, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20 noiembrie, a inculpaţilor Lăcrămioara Alexandru şi Dragoş-George Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu.

    Din ordonanţele întocmite de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

    La data de 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Concret, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte inculpata Bica Alina Mihaela şi inculpaţii Alexandru Lăcrămioara şi Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

    Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

    DNA precizează că, în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

  • Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţior: Despăgubiri de plătit – peste 12,5 miliarde lei; suma disponibilă anul acesta – 174,9 milioane

    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţior (ANRP) a remis MEDIAFAX, marţi, un comunicat ce are ca scop “o mai bună înţelegere a situaţiei din domeniul despăgubirilor pe care statul român trebuie să le plătească cetăţenilor relocaţi din Cadrilater (Legea nr. 9/1998) şi din Basarabia, Nordul Bucovinei sau Ţinutul Herţa (Legea nr. 290/2003)”, informaţiile fiind “menite să susţină nevoia adoptării, în regim de urgenţă, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2014”.

    Astfel, instituţia reaminteşte că, la 12 decembrie 2013, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională OUG 10/2013, prin care se stabilea plata eşalonată a despăgubirilor, dar se şi modificau unele condiţii referitoare la soluţionarea dosarelor de despăgubire.

    “La momentul în care OUG 10/2013 a fost declarată neconstituţională, suma popririlor înfiinţate pe conturile de despăgubiri ale ANRP era de 235,5 milioane lei. La data de 14.03.2014, suma totală a popririlor (înfiinţate şi neexecutate) este de 286 milioane lei (1.222 popriri). În mai puţin de 3 luni au fost înfiinţate 476 de popriri, în cuantum de aproximativ 95 milioane lei, în condiţiile în care în decursul anului 2013 au fost înfiinţate 804 popriri, în cuantum de 251 milioane lei”, precizează, în continuare, ANRP.

    În perioada în care OUG 10/2013 a fost în vigoare, ANRP a câştigat un număr de 215 contestaţii la executare, iar după declararea neconstituţionalităţii ordonanţei, multe dintre aceste contestaţii rămân fără obiect, adaugă sursa citată.

    “Popririle înfiinţate în baza Legii nr. 9/1998 au la bază, ca titlu executoriu, hotărâri judecătoreşti sau decizii ANRP, dar în peste 90% dintre popririle în baza Legii nr. 290/2003 titlul executoriu este hotărârea comisiei judeţene, în raport cu care ANRP nu a putut exercita vreun control de legalitate”, se mai arată în comunicat.

    În acest moment, sumele rămase disponibile în bugetul pentru despăgubiri pentru 2014 totalizează 174,9 milioane lei.

    Pe de altă parte însă, în dosare de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 9/1998, precum şi în temeiul Legii nr. 290/2013, pentru care ANRP ar trebui să dispună plata, la ordine, în funcţie de data emiterii hotărârii comisiei judeţene sau data rămânerii irevocabile a unei hotărâri judecătoreşti, sunt 4.434 decizii de validare pe Legea 9/1998 (suma de plată – 329,3 milioane lei) şi alte 3.606 hotărâri ale comisiilor judeţene pe Legea 290/2013 (suma de plată – 926,4 milioane lei), precizează ANRP.

    “În timp ce plata la ordine (voluntară) de către ANRP ar presupune onorarea hotărârilor începând cu cea mai veche (2006), plata prin executare silită se face în ordinea înscrierii încuviinţărilor de executare la Trezorerie”, se mai arată în comunicat.

    ANRP mai informează că “în perioada de şase luni în care se suspendă emiterea de noi hotărâri în temeiul celor două legi (mai sunt încă aproximativ 10.000 de dosare în lucru la prefecturi), va elabora şi supune spre aprobare un proiect de lege prin care se vor stabili condiţiile acordării de despăgubiri, metodele de evaluare şi termenele de plată, astfel încât să fie respectate drepturile persoanelor ale căror bunuri au rămas în fostele teritorii româneşti”.

    “Pentru ca acest proces de despăgubire să poată fi finalizat cu succes este însa nevoie ca, pe viitor, de la nivelul comisiilor judeţene să nu se mai recunoască drepturi acolo unde ele nu există. De aceea, este nevoie de o modificare substanţială a legislaţiei”, subliniază instituţia.

    Emiterea hotărârilor de comisii judeţene pentru despăgubiri aferente bunurilor trecute în proprietatea statului bulgar după 1940 sau sechestrate în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa după 1947, a actelor ANRP de validare a acestor hotărâri şi plata despăgubirilor au fost suspendate 6 luni, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în 12 martie.

  • Guvernul vrea să impoziteze cesionarii care au primit, fără taxe, despăgubiri mari pe imobile

     “Facem eforturi cu cei de la ANRP şi cu Ministerul de Finanţe pentru a găsi sistemul de impozitare pentru cei care au încasat despăgubiri în sume foarte mari şi nu au plătit până acum niciun fel de taxe”, a spus Ponta.

    El nu a precizat dacă este vorba de toate persoanele care au primit astfel de despăgubiri sau doar de cesionarii drepturilor litigioase. La solicitarea MEDIAFAX, preşedintele ANRP, George Băeşu, a precizat însă că acest sistem ar urma să fie aplicat doar pentru cesionari.

    Potrivit reprezentanţilor ANRP, impozitarea va fi de 16% şi aplicată la profitul obţinut de aceştia din tranzacţia imobiliară, sub forma unui impozit pe profit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro