BusinessMagazin

Tag: anrp

  • Instanţa supremă a achitat-o pe Alina Bica în dosarul ANRP cu Dorin şi Alin Cocoş

    Totodată, instanţa a schimbat încadrarea juridică în cazul fostei şefe DIICOT din luare de mită în primire de foloase necuvenite şi au achitat-o şi pentru această infracţiune.

    În acest dosar, Alin Cocoş a fost achitat pentru complicitate la dare de mită în timp ce tatăl său, Dorin Cocoş, a fost condamnat la 3 ani şi o lună de închisoare cu executare, instanţa dispunând şi confiscarea de la acesta din urmă a sumei de 19 milioane de euro sau echivalentul în lei.

    Fostul deputat Cătălin Teodorescu a fost achitat pentru abuz în serviciu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns fata lui Gigi Becali să primească 50% dintr-o companie care trebuie să încaseze despăgubiri de 71 de milioane de euro de la ANRP

     Bunăstarea financiară a celor trei fete ale sale a fost motivul principal invocat de Gigi Becali de fiecare dată când acesta a anunţat public micşorarea implicării la Steaua sau posibila intrare în insolvenţă a clubului. Totuşi, planurile finanţatorului vicecampioanei prevăd implicarea copiilor în afacerile pe care le deţine, iar un prim pas a fost deja făcut. Theodora Becali, fata cea mai mare a lui Gigi Becali, tocmai a primit pachetul majoritar de acţiuni al uneia dintre cele mai mari companii controlate de latifundiar. Începând din această lună, Theodora deţne 50% din pachetul de acţiuni al S.C. LEOSER S.A., o companie în insolvenţă care în 2015 avea datorii de 17 milioane de euro, dar care poate avea un potenţial imobiliar important.

    Acţiunile primite de Theodora Becali au fost donate de Geambazi Vasile, nepot al lui Gigi Becali şi cel care împreună cu tatăl său deţine acţiunile majoritare şi la Steaua. În urma donaţiei, fata cea mare a lui Gigi Becali care studiază la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti a devenit acţionarul majoritar al LEOSER, ceilalţi doi acţionari fiind Culcescu Marin cu 35% şi Culcescu Horia cu 15%. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania în a cărei administrare a intrat Theodora Becali nu o duce prea bine. Este în insolvenţă, în 2015 a avut datorii totale de peste 17 milioane de euro şi are un profit de puţin peste 12.000 de euro, obiectul de activitate fiind cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cum a ajuns fata lui Gigi Becali să primească 50% dintr-o companie care trebuie să încaseze despăgubiri de 71 de milioane de euro de la ANRP

     Bunăstarea financiară a celor trei fete ale sale a fost motivul principal invocat de Gigi Becali de fiecare dată când acesta a anunţat public micşorarea implicării la Steaua sau posibila intrare în insolvenţă a clubului. Totuşi, planurile finanţatorului vicecampioanei prevăd implicarea copiilor în afacerile pe care le deţine, iar un prim pas a fost deja făcut. Theodora Becali, fata cea mai mare a lui Gigi Becali, tocmai a primit pachetul majoritar de acţiuni al uneia dintre cele mai mari companii controlate de latifundiar. Începând din această lună, Theodora deţne 50% din pachetul de acţiuni al S.C. LEOSER S.A., o companie în insolvenţă care în 2015 avea datorii de 17 milioane de euro, dar care poate avea un potenţial imobiliar important.

    Acţiunile primite de Theodora Becali au fost donate de Geambazi Vasile, nepot al lui Gigi Becali şi cel care împreună cu tatăl său deţine acţiunile majoritare şi la Steaua. În urma donaţiei, fata cea mare a lui Gigi Becali care studiază la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti a devenit acţionarul majoritar al LEOSER, ceilalţi doi acţionari fiind Culcescu Marin cu 35% şi Culcescu Horia cu 15%. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania în a cărei administrare a intrat Theodora Becali nu o duce prea bine. Este în insolvenţă, în 2015 a avut datorii totale de peste 17 milioane de euro şi are un profit de puţin peste 12.000 de euro, obiectul de activitate fiind cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cum a ajuns fata lui Gigi Becali să primească 50% dintr-o companie care trebuie să încaseze despăgubiri de 71 de milioane de euro de la ANRP

     Bunăstarea financiară a celor trei fete ale sale a fost motivul principal invocat de Gigi Becali de fiecare dată când acesta a anunţat public micşorarea implicării la Steaua sau posibila intrare în insolvenţă a clubului. Totuşi, planurile finanţatorului vicecampioanei prevăd implicarea copiilor în afacerile pe care le deţine, iar un prim pas a fost deja făcut. Theodora Becali, fata cea mai mare a lui Gigi Becali, tocmai a primit pachetul majoritar de acţiuni al uneia dintre cele mai mari companii controlate de latifundiar. Începând din această lună, Theodora deţne 50% din pachetul de acţiuni al S.C. LEOSER S.A., o companie în insolvenţă care în 2015 avea datorii de 17 milioane de euro, dar care poate avea un potenţial imobiliar important.

    Acţiunile primite de Theodora Becali au fost donate de Geambazi Vasile, nepot al lui Gigi Becali şi cel care împreună cu tatăl său deţine acţiunile majoritare şi la Steaua. În urma donaţiei, fata cea mare a lui Gigi Becali care studiază la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti a devenit acţionarul majoritar al LEOSER, ceilalţi doi acţionari fiind Culcescu Marin cu 35% şi Culcescu Horia cu 15%. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania în a cărei administrare a intrat Theodora Becali nu o duce prea bine. Este în insolvenţă, în 2015 a avut datorii totale de peste 17 milioane de euro şi are un profit de puţin peste 12.000 de euro, obiectul de activitate fiind cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Emil Boc, audiat la DNA

      Fostul premier Emil Boc a ajuns miercuri la DNA fiind audiat ca martor într-un dosar în care sunt investigate fapte de corupţie săvârşite de ANRP, potrivit unor surse judiciare

    Emil Boc a ajuns miercuri dimineaţă la DNA. Acesta a declarat că nu are emoţii deoarece nu are de ce.

    “Am fost invitat în calitate de martor probabil într-un dosar de cercetare, nu ştiu despre ce este vorba”, a mai spus acesta la intrarea în sediu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Conducerea ANRP, plângere penală împotriva a patru judecători pentru abuzuri privind despăgubirile

    Plângerea, obţinută de MEDIAFAX, este făcută împotriva judecătoarei Simona Gheorghe de la Tribunalul Tulcea, precum şi împotriva judecătorilor Marius Cristian Epure, Ecaterina Grigore şi Roxana Nicoleta Bacu de la Curtea de Apel Constanţa şi este adresată procurorului general Tiberiu Niţu.

    Conform documentului citat, cei patru magistraţi ar fi săvârşit fapte ilegale şi abuzuri în procedura de acordare a unor despăgubiri în beneficiul Aurorei Florind Moruzow, fiica fostului şef al Serviciului Secret de Informaţii, Mihail Moruzov.

    Potrivit unor surse judiciare, avocatul Aurorei Moruzow este Teodor Borisov, fost preşedinte al Tribunalului Tulcea şi avocatul primarului din Tulcea Constantin Hogea, acuzat de fapte de corupţie.

    Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) reclamă că asupra membrilor Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) însărcinaţi să rezolve acest dosar au fost făcute “presiuni”, prin amenzi dispuse de Tribunalul Tulcea, în baza unor decizii ale instanţei care încălcau legile în vigoare în materie de despăgubiri. Judecătorii ar fi dispus astfel acordarea unor despăgubiri ilegale, care ar duce la prejudicierea statului cu aproximativ 1,2 milioane de lei.

    Plângerea adresată procurorului general vine ca urmare a acestor presupuse ilegalităţi, în urma unor decizii definitive ale instanţei, considerate abuzive.

    Conform acestei plângeri, înaintate Parchetului instanţei supreme de către conducerea ANRP, în septembrie 2009 Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a primit un dosar de despăgubire, emis de Primăria Tulcea, prin care aceasta a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru un imobiil şi un teren în suprafaţă de un hectar în favoarea Aurorei Moruzow. Conform legii în vigoare, la acea dată, în iulie 2011, un evaluator privat, S.C. Natworld SRL, a transmis către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) un raport prin care imobilul a fost evaluat la suma de 3.445.804 de lei.

    Potrivit plângerii, raportul nu a fost niciodată aprobat de CCSD, având în vedere că procedura de evaluare şi emitere a titlurilor de despăgubire a fost suspendată în perioada martie 2012 – iunie 2013, ultima şedinţă a CCSD desfăşurându-se în iunie 2011, cu o lună înaintea depunerii dosarului de evaluare. La data de 20 mai 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013, prin care s-a instituit o nouă procedură de soluţionare a dosarelor de despăgubire şi au fost abrogate dispoziţiile referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Astfel, rapoartele de evaluare întocmite, dar neaprobate de CCSD, nu mai puteau fi valorificate, potrivit legii. De altfel, Curtea Constituţională a României a stabilit aceste principii potrivit unei decizii din 2015.

    De altfel, în această situaţie s-au aflat alte aproape 3.000 de dosare, însumând circa 3 miliarde de lei în despăgubiri. Potrivit plângerii, în niciun alt caz instanţele judecătoreşti nu au considerat că ar trebui plătite cu titlu de despăgubire sumele astfel stabilite în rapoarte de evaluare neaprobate, însă cei patru judecători au decis să-i acorde Aurorei Moruzow despăgubirile solicitate.

    În plângere se mai menţionează că în urma unui proces în care ANRP a fost chemat în judecată de Moruzow, “prin nesocotirea dispoziţiilor legale şi în contradicţie cu realitatea, doamna judecător Simona Gheorghe a stabilit prin sentinţa civilă nr. 1728/30.09.2014 că dosarul de despăgubiri a fost aprobat de C.C.S.D. şi a obligat C.N.C.I. să emită titlu de despăgubire şi titlu de plată. În situaţia unui dosar aprobat se impune plata sumei stabilite prin raportul de evaluare (…), iar în speţa de faţă valoarea este de 3.445.804 lei”.

    “Deşi era exclusă cu desăvârşire ipoteza că acest dosar să fi fost aprobat, doamna judecător Simona Gheorghe, prin Sentinţa civilă nr. 1728/30.09.2014 a Tribunalului Tulcea, a obligat CNCI şi ANRP să emită titlu de despăgubire, respectiv titlu de plată”, se mai arată în plângerea obţinută de MEDIAFAX.

    ANRP şi CNCI au pierdut procesul şi în recurs, iar Aurora Moruzow a solicitat în instanţă aplicarea unor penalităţi de 1000 lei pe zi de întârziere atât preşedintelui CNCI, cât şi preşedintelui ANRP.

    Ca reacţie la dosare, ANRP a decis emiterea unei Decizii de compensare pentru Aurora Moruzow, în valoare de 2.233.850 de lei, sumă stabilită prin aplicarea unei grile notariale stabilite în noua lege privind despăgubirile. Legea prevedea însă ca astfel de despăgubiri să intre în plată abia din 2017 în cazuri precum cele ale Aurorei Moruzow. Mai mult, ulterior, Tribunalul Tulcea a dispus amendarea preşedintelui Comisiei cu câte 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere în executarea deciziilor instanţei, fapte catalogate de cei care au depus plângerea ca fiind modalităţi de “presiune”. În plus, s-a stabilit de către Tribunal şi penalităţi de 100 lei pe zi de întârziere.

    “Membri C.N.C.I. au apreciat că emiterea unui titlu de despăgubire pentru suma de 3.445.804 lei ar conduce la prejudicierea bugetului statului, în condiţiile în care în speţa de faţă nu există un dosar aprobat”, se arată în plângere.

    Membrii CNCI notează că există “o importantă reţinere de a emite titlul de despăgubire”, având în vedere dispoziţiile legale. “Dată fiind insistenţa doamnei judecător Simona Gheorghe în a aprecia că dosarul de despăgubiri al doamnei Moruzow a fost aprobat de C.C.S.D. şi că C.N.C.I. trebuie să emită titlu de despăgubire, s-a creat premisa prejudicierii statului cu suma de 1.211.954 lei, reprezentând diferenţa dintre suma stabilită prin raportul de evaluare (neaprobat de C.C.S.D.) şi suma stabilită prin aplicarea grilei notariale, conform Legii nr. 165/2013”, se precizează în plângere.

    “În condiţiile în care există indicii concrete că hotărârea pronunţată este vădit netemeinică, vă rugăm, domnule procuror general, să luaţi toate măsurile legale pentru urgentarea verificării aspectelor semnalate şi constatarea eventualelor fapte de natură penală săvârşite în procesul de stabilire a despăgubirilor care conduc la prejudicierea statului român cu suma de 1.211.954 lei”, se arată în finalul plângerii.

    Aceasta este semantă de şeful ANRP, George Băeşu, precum şi de restul membrilor CNCI: Alexandru Bala, Sorin Lazăr, Claudiţa Selavărdeanu, Bogdan Tohăneanu, Dumitru Daniel Botănoiu, Ilie Dumitru, Haralambie Mitea, Alin Lucian Antochi, Ion Claudiu Teodorescu, Ciprian George Ardelean şi Aledin Amet.

  • Dosarul de corupţie al lui Horia Georgescu, mutat de la instanţa supremă la Curtea de Apel Bucureşti

    Decizia ICCJ a fost luată după ce deputaţii Cătălin Theodor Nicolescu şi Marko Attila-Gabor, judecaţi şi ei în judecată în acest dosar, au demisionat din Parlament.

    “Admite excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (…) Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii Iuoraş Mihnea Remus, Nicolescu Theodor Cătălin, Popa Mocanu Ingrid Luciana, Georgescu Horia, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru Florin, Canangiu Constantin Cătălin, Drulă Dorin Cornel,Nistor Neculai, Zaarour Ingrid, Baciu Remus Virgil şi Marko Attila Gabor în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul”, conform deciziei instanţei supreme de marţi.

    Fostul deputat UDMR, Marko Attila-Gabor, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi fostul deputat PNL Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Este vorba de spre Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa Mocanu, Gheorghe Vişoiu, Alexandru Florin Hanu, Constantin Cătălin Canangiu, Dorin Cornel Drulă, Neculai Nistor, Ingrid Zaarour şi Remus Virgil Baciu.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

    În prezent, fostul deputat Marko Attila este căutat pentru a fi pus în aplicare mandatul de arestare preventivă emis pe numele său, de ICCJ, în 29 aprilie.

  • Dosar ANRP: Expertul Neculai Nistor, sub control judiciar. Ingrid Zaarour poate pleca din ţară

    Decizia de miercuri a instanţei în dosarul despăgubirilor ilegale de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în care este judecat fostul şef al ANI Horia Georgescu, este definitivă.

    Ingrid Zaarour, judecată în dosarul ANRP sub control judiciar, poate pleca din România în perioada 15 aprilie – 16 mai 2015, pentru a se deplasa la Milano, în vederea evaluării sale oncologice la Institutul European de Oncologie, în urma deciziei de miercuri a instanţei.

    Expertul evaluator Neculai Nistor, judecat până în prezent în arest la domiciliu, va fi plasat sub control judiciar.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, în 9 aprilie, trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Ingrid Zaarour, fost preşedinte al ANRP, Mihnea-Remus Iuorp, Ingrid-Luciana Popa-Mocanu, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, şi pe fostul preşedintele al ANI Horia Georgescu, toţi trei arestaţi în prezent.

    În faţa magistraţilor vor ajunge şi Remus -Virgil Baciu, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru corupţie în altă cauză, fost vicepreşedinte al ANRP, Marko Attila, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relaţii interetnice, precum şi Constantin-Cătălin Canangiu, pentru faptele comise în perioada în care era reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

    Toţi cei şapte vor fi judecaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    În plus, va ajunge în faţa instanţei deputatul Theodor Nicolescu, aflat în arest preventiv, pentru faptele comise în perioada în care a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. El este acuzat de luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    De asemenea, au fost trimişi în judecată şi experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. În plus, Alexandru-Florin Hanu este acuzat şi de luare de mită.

    “Prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi din prezenta cauză au produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 euro”, conform anchetatorilor.

    Procurorii au pus sechestru asigurator asupra mai multor sume de bani şi bunuri ce aparţin acuzaţilor din acest caz şi au confiscat cele 6,2 milioane de lei de la Nicolescu şi suma de 10.000 euro de la Hanu, bani pe care i-ar fi luat cei doi drept mită.

    Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Martor în dosarul ANRP: Raport de expertiză, întocmit cu ajutorul avocatului Radu Pricop

    O martoră din acest dosar le-a spus anchetatorilor că raportul de expertiză l-a întocmit în 2008, la solicitarea lui Valentin Vişoiu prin avocaţii Radu Pricop şi Florin Barbu.

    “Mi-au fost puse la dispoziţie copii după toate actele menţionate în acest raport de expertiză, copie după planul moşiei Ivan Grueff din anul 1924 cu semnături şi ştampile de la arhivă, planurile cadastrale la 500 şi 2.000, diverse ediţii menţionate în raport, din baza mea de date şi obţinute de-a lungul timpului de la Cadastrul Bucureşti”, a povestit martora.

    Conform sursei citate, toate aceste acte i-au fost puse la dispoziţie de Florin Barbu şi de avocatul Radu Pricop.

    “Precizez că nu îi cunoşteam dinainte, ci aceştia au venit la mine acasă şi mi-au solicitat să efectuez această expertiză. (…) Pe lângă documentele puse la dispoziţie de către persoanele care mi-au solicitat efectuarea expertizei, am avut la dispoziţie planuri cadastrale scara 1-500 şi scara 1-2000 conforme cu baza de date a Oficiului de Cadastru Bucureşti”, a povestit martora.

    Afirmaţia martorei a fost făcută în dosarul în care fostul şef al ANI, Horia Georgescu, şi parlamentarii Theodor Nicolescu şi Marko Attila au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În acelaşi dosar trimis în faţa instanţei, Dorin şi Alin Cocoş au făcut mai multe denunţuri.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

    Astfel, în faţa instanţei vor ajunge deputatul Theodor Nicolescu, aflat în arest preventiv, pentru faptele comise în perioada în care a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. El este acuzat de luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Ingrid Zaarour, fosr preşedinte al ANRP, cercetată sub control judiciar, pe Mihnea-Remus Iuorp, Ingrid-Luciana Popa-Mocanu, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, Horia Georgescu, toţi trei arestaţi în prezent. În faţa magistraţilor vor ajunge şi Remus-Virgil Baciu, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru corupţie în altă cauză, fost vicepreşedinte al ANRP, Marko Attila, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relaţii interetnice, precum şi Constantin-Cătălin Canangiu, arestat preventiv, pentru faptele comise în perioada în care era reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

    Toţi cei şapte vor fi judecaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    De asemenea, au fost trimişi în judecată şi experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă. Primii doi sunt arestaţi preventiv, iar ultimii doi sunt arestaţi la domiciliu. Cei patru vor fi judecaţi pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. În plus, Alexandru-Florin Hanu este acuzat şi de luare de mită.

    “Prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi din prezenta cauză au produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 euro”, conform anchetatorilor.

    Procurorii au pus sechestru asigurator asupra mai multor sume de bani şi bunuri ce aparţin acuzaţilor din acest caz şi au confiscat cele 6,2 milioane de lei de la Nicolescu şi suma de 10.000 euro de la Hanu, bani pe care i-ar fi luat cei doi drept mită.

    Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Prejudiciul estimat în dosarul lui Horia Georgescu, majorat cu aproximativ zece milioane de euro. Procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu 84 de milioane de euro

    Potrivit unor surse judiciare, prejudiciul a fost calculat, iniţial, de DNA, ca fiind de 75 de milioane de euro. Ulterior, în urma adunării mai multor informaţii şi date, procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 84 de milioane de euro.

    Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a fost adus, miercuri, din Arestul central al poliţiei la DNA, pentru a i se comunica modificarea prejudiciului.

    Horia Georgescu se află în arest din 18 martie, în urma unei decizii a instanţei supreme.

    În acelaşi dosar, Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu, foşti colegi ai lui Georgescu în comisia de la ANRP, şi Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, experţi evaluatori, sunt şi ei arestaţi preventiv, tot din 18 martie.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, instanţa a dispus ca ei să fie arestaţi la domiciliu.

    Procurorii au dispus, în acelaşi caz, cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    În acelaşi caz, DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila, această solicitare urmând să fie analizată, miercuri, de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

    Camera Deputaţilor a mai votat în 2 decembrie 2014 o altă cerere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR, în dosarul retrocedărilor “Bica 2”.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.