BusinessMagazin

Tag: ANRE

  • ANRE modifică Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali

    Potrivit unui comunicat semnat de preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, prevederile regulamentului se aplică atât clienţilor finali, cât şi furnizorilor de energie electrică, operatorilor de distribuţie a energiei electrice şi operatorului de transport şi de sistem.

    Proiectul de Regulament propune actualizarea şi completarea unor prevederi deja existente în reglementări, dar şi introducerea unor prevederi noi.

    Printre acestea se numără introducerea noţiunii de client activ cu detalierea drepturilor, obligaţiilor, modului de certificare şi de vânzare a energiei electrice produse, regulilor de comercializare a energiei electrice pentru aceşti clienţi etc.

    „În cazul clienţilor casnici, precum şi în cazul clienţilor preluaţi de către furnizorul de ultimă instanţă, perioada de facturare să fie lunară; în cazul în care furnizorul emite factura pentru o perioadă de facturare mai mare decât cea prevăzută în contract sau stabilită conform reglementărilor în vigoare, acesta, la cererea clientului, este obligat să eşaloneze la plată sumele datorate de clientul final, pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de facturare pentru care a fost emisă factura”, se mai arată în comunicat.

    De asemenea, proiectul prevede pentru clienţii vulnerabili eşalonarea la plată a facturii, la cererea acestora, pe o perioadă de minim 3 luni sau convenită de părţi.

    Noul regulament prevede introducerea şi actualizarea conţinutului minim al tuturor facturilor de energie electrică, respectiv informaţiile obligatorii a fi incluse de furnizori în acestea, precum şi detalierea şi actualizarea modalităţilor de soluţionare de către furnizor a plângerilor privind facturarea, „astfel clientul nu este obligat să achite factura pentru care a înaintat o plângere furnizorului până la soluţionarea plângerii, iar furnizorul este obligat să analizeze plângerea clientului referitoare la factura emisă indiferent dacă factura a fost sau nu achitată şi să transmită acestuia rezultatul analizei efectuate”.

  • Care sunt cei mai mari consumatori de energie dintr-o casă şi ce scoţi din priză pentru a te încadra în cei 255 kWh pe lună pentru energia plafonată?

    Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preţ plafonat de guvern, cu condiţia ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. 

    ♦ Gospodăriile din România au cel mai mic consum de energie la nivel european, cu o medie anuală de numai 1.500-1.700 kWh (125-142 kWh/lună), de zece ori mai redusă decât media gospodăriilor din Norvegia, de exemplu, după cum arată calculele ZF pe baza datelor ANRE şi alte surse disponibile.

    Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preţ plafonat de guvern, cu condiţia ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. Astfel, clienţii casnici care au un consum mediu lunar de 100 kWh, primesc energia la cel mult 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus. Cei care au un consum lunar de 255 kWh primesc energia la 0,80 lei/kWh.

    Deşi cele mai multe gospodării din România se înscriu în acest plafoane, cei care depăşesc pragul de 255 kWh lunar pot scoate anumite electrocasnice din priză pentru a beneficia de preţuri plafonate. De exemplu, într-o bucătărie, cel mai mare consumator de energie este de departe un frigider, dacă este un model mai vechi, urmat de maşina de spălat vasele, în cazul în care face parte dintr-o clasă energetică inferioară, sau plita cu inducţie pentru cei care gătesc folosind energia electrică. În sufragerie, televizorul este cel mai mare consumator, în timp ce în baie maşina de spălat şi uscătorul de rufe sunt cei mai mari consumatori de energie.

    Dar având cel mai mic consum de energie pe gospodărie din Europa şi cel mai mic per capita de pe continent, încadrarea în acel plafon nu ar trebui să reprezinte o provocare majoră pentru români în iarna aceasta. Potrivit datelor disponibile pe platforma Odyssee-Mure.eu, o platformă de informaţii co-finanţată prin programul european Horizon, la nivelul anului 2019 gospodăriile din România aveau cel mai mic consum de energie la nivel european, de circa 1.700 kWh anual, de zece ori mai mic faţă de consumul din 2019 al unei gospodării din Norvegia, de exemplu.

    „Aceste diferenţe sunt generate mai ales de felul în care energia este folosită pentru încălzirea locuinţelor (de exemplu, energia este principala sursă de încălzire, cum este cazul Franţei), de gradul de dotare a locuiţelor cu diferite echipamente şi de nivelurile diferite de eficienţă energetică“, se arată pe site-ul Odysee-Mure.eu.

    Mai departe, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, România este ultima ţară la nivel europeanîn ceea ce priveşte consumul de energie. Chiar şi Ucraina avea la nivelul anului 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020 iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Potrivit datelor din 2021, consumul casnic a ajunsîn România la o pondere de circa 25% din consumul total de energie, media la nivel european, la nivelul anului 2020 fiind de 27%. Merită precizatînsă căîn ultimii ani România a trecut printr-un proces de dezindustrializare masiv. Aceste explicaţii au rostîn contextul în care printre noile propuneri ale Comisiei Europene de a trece cu bine iarna se numără şi indicaţia ca fiecare stat să-şi reducă consumul de energie din orele de vârf. Indicaţiile nu se referă la consumul casnic, unde oricum ar fi dificil de identificat ce ar mai putea românii să scoată din priză.

  • ANRE a aprobat planul de dezvoltare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale elaborat de Transgaz

    ANRE a aprobat marţi, în cadrul şedinţei Comitetului de Reglementare, Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale (PDSNT) pentru perioada 2022-2031, elaborat de operatorul de transport şi de sistem al gazelor naturale SNTGN Transgaz.

    Planul cuprinde o serie de lucrări majore de dezvoltare a interconexiunilor sistemului românesc în cadrul sistemului european, cât şi lucrări de extindere în vederea racordării de noi utilizatori, lucrări de modernizare a sistemului naţional de transport (SNT), lucrări pentru asigurarea siguranţei şi securităţii în funcţionarea SNT. Cele mai importante obiective din acest plan au în vedere dezvoltarea sistemului pentru preluarea gazelor naturale din Marea Neagră, extinderea sistemului de transport care să permită racordarea sistemelor de distribuţie ale localităţilor realizate prin Programul Naţional Anghel Saligny, precum şi asigurarea capacităţii de transport către Republica Moldova.

    Valoarea totală estimată a lucrărilor de investiţii pentru dezvoltarea SNT cuprinse în PDSNT 2022-2031 este de aproximativ 3,6 miliarde euro. Finanţarea acestui plan va fi asigurată în cea mai mare parte din surse proprii şi împrumuri, dar şi din fonduri europene atrase, nerambursabile.

    În planul de dezvoltare a SNT sunt incluse şi investiţiile aferente înmagazinării gazelor naturale pentru asigurarea de către operatorii de înmagazinare a creşterii capacităţilor şi a flexibilităţii depozitelor subterane.

    În decizia de aprobare, instituţia a solicitat SNTGN Transgaz S.A. să realizeze în perioada următoare studii şi proiecte pilot prin care să stabilească condiţiile pentru tranziţia către mixul gaze-hidrogen, în conformitate cu strategia europeană.

  • Prună: Ciucă şi Ciolacu îi premiază pe şefii ANRE care au facut praf piaţa energiei

    „Vedem încă o bătaie de joc la adresa românilor. ANRE, instituţia care trebuia să gestioneze criza facturilor la energie şi să-i ajute pe oameni, a cerut Parlamentului, printr-o adresă, să crească numărul de posturi cu 180. Adică, mai mult de 50% din numărul de angajaţi pe care îi are acum ANRE. Noi sinecuri pentru PSD şi PNL într-o perioadă în care liderii Coaliţiei PSD-PNL se laudă că au îngheţat angajările la stat, în care facturile românilor explodează, ratele la bănci şi inflaţia cresc zilnic. Reamintesc şi că actuala conducere a ANRE nu mai are legitimitate, dat fiind că mandatele au expirat şi au fost prelungite prin ordonanţă de urgenţă”, declară Cristina Prună.

    Ea precizează că suplimentarea numărului de posturi de la ANRE face şi obiectul unui proiect de lege prezentat luni Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, proiect semnat de parlamentari PSD, PNL şi UDMR.

    USR a depus, la conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor, solicitare pentru demararea procedurii de numire a membrilor Comitetului de reglementare al ANRE prin audieri publice.

    „Probabil că nu vor lucrul acesta tocmai pentru că vor să promoveze în aceste funcţii pile şi incompetenţi. USR se opune angajărilor fără logică. 180 de posturi în plus la stat, acum, nu au absolut nicio justificare, drept pentru care proiectul de suplimentare a posturilor de la ANRE trebuie scos din circuitul legislativ. USR solicită conducerii ANRE – domnului Chiriţă, plătit cu circa 12.000 de euro pe lună, care se plimba prin Republica Dominicană în plină criză a facturilor – să vină în Parlament şi să explice, mai întâi, ce fac cei 350 de angajaţi pe care ANRE îi are în prezent. Să spună ce fac aceşti 350 de angajaţi pentru români şi pentru facturile lor, pentru industria românească, pentru companiile care se închid pe zi ce trece, şi după aceea să ceară suplimentarea”, mai precizează Cristina Prună.

     

  • Degringoladă cu mâncarea României. Cine primeşte şi cine nu curentul ieftin în industria alimentară? Autorităţile dau din umeri, companiile sunt în blocaj: Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta

    ♦ ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista clară a CAEN-urilor companiilor care primesc energia la un preţ plafonat, dar nu a primit vreun răspuns până la închiderea ediţiei. ANRE spune că răspunsul este la Ministerul Economiei, Ministerul Economiei spune că rezolvarea dilemei e la Ministerul Energiei, Ministerul Energiei tace. În această ceaţă legislativă stă acum industria alimentară, un business de 12 mld. euro, cu 12.700 de firme şi 150.000 de salariaţi. Mai departe, aproape nimeni din economia României nu ştie acum cât va costa energia pentru 2023.

    „Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta. Se com­pen­sează 85% din media energiei consumate anul trecut. Am înţeles că va fi plafonat preţul la noi, dar încă nu am primit facturile. Nu ştiu cum se va aplica legea“, spune Mircea Todoran, acţionar, Mirdatod Prod, care deţine brandul Telemea de Ibăneşti.

    Potrivit OUG 119/2022 prin care se aplică măsuri de protecţie pentru clienţii finali de energie şi gaze valabile până în martie 2023, este asigurat un nivel de „maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclusă, pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 346/2004, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal“. Ordonanţa ale cărei prevederi se aplică de la 1 septembrie nu specifică în mod clar CAEN-urile de companii din industria alimentară care beneficiază de plafonare, lăsând loc la interpretări. Aceste companii sunt incluse în diviziunea CAEN 10 din care fac parte 12.700 de firme cu 150.000 de angajaţi.

    „Mă limitează statul să consum la fel ca anul trecut, iar cei de la UE îmi cer să cresc producţia, să fac angajări, pentru că am acce­sat fonduri europene“, mai spune Todoran. Dar totuşi acţionarul Mirdatod Prod pare că este inclus în schema de plafonare, în timp ce alţi jucători din in­dustria alimentară sunt în afara măsu­rilor. „Expur nu a avut plafonat preţul pentru energie. Preţul a crescut cu 140%“, au răs­puns reprezetanţii produ­cătorului de ulei Expur. Compania nu a explicat însă până la închiderea ediţiei de ce nu are preţul energiei plafonat sau dacă are în derulare un contract de furnizare a energiei la un preţ mai avantajos decât cel stabilit prin OUG 119.

    „Dacă eşti considerat în domeniul industriei alimentare, cu CAEN aferent, nu trebuie să fii şi IMM pentru a primi energia plafonată“, spun surse din cadrul unui furnizor de energie. Pe de altă parte, specialişti din domeniul energetic spun că neclarităţile sunt aşa de mari încât furnizorii chiar evită să trimită facturi, mai ales că sunt aşteptate noi modificări ale OUG 119. Mai departe, companiile vin în birourile consultanţilor pentru a afla dacă sunt sau nu eligibile pentru energia plafonată, în absenţa unor reguli clare.

    ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista CAEN-urilor care primesc energia la un preţ plafonat, dar nu a primit vreun răspuns până la închiderea ediţiei. „Referitor la solicitarea dumneavoastră, în vederea obţinerii codurilor CAEN a operatorilor la care faceţi referire, direcţia de specialitate din cadrul ANRE vă recomandă să vă adresaţi Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului“, au spus oficial reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituţie cheie în implementarea întregii scheme de sprijin prin facturi. Surse din cadrul ANRE spun însă lucrurile nu sunt clare nici măcar pentru instituţie în contextul în care OUG 119 nu specifică în mod clar CAEN-urile care primesc energia plafonată. Răspunsul de la Ministerul Economiei a fost următorul. „Solicitarea dumneavoastră excedează ariei de competenţă a Ministerului Economiei. Vă rugăm să vă adresaţi colegilor de la Ministerul Energiei: birou.presa@energie.gov.ro“, au răspuns cei de la biroul de presă al Ministerului Economiei. De la Ministerul Energiei nu a fost emis niciun comentariu până la închiderea ediţiei.

  • Vicepreşedintele ANRE: Am demarat o acţiune de control la toţi cei şase mari furnizori de energie

    Vicepreşedintele ANRE a vorbit despre întârzierea facturilor la energie şi a anunţat că la începutul acestei săptămâni instituţia „a demarat o acţiune de control la toţi furnizorii mari, la cei şase mari”.

    „Pot să vă dau companiile la care, în acest moment, desfăşurăm activităţile de control: cele două de companii de furnizare ale ENEL, CEZ Vânzare, E.ON România, Electrica Furnizare şi Hidroelectrica. Suntem în control la ei. Aceste şase companii au peste 90 la sută din clienţii casnici din România. Suntem la toţi într-o acţiune de control şi, în momentul în care vom finaliza, vom şi publica rezultatele”, a declarat Zoltan Nagy.

    Vicepreşedintele ANRE a mai spus că în acest an instituţia a primit peste 32 de mii de reclamaţii privind furnizarea de energie electrică şi gaze naturale şi, în urma controalelor, au fost date în total amenzi de peste 4,7 milioane de lei furnizorilor pentru nereguli.

    „La furnizori, în cursul acestui an am avut, în funcţie de sesizările care au venit la noi, destul de multe acţiuni de control, verificări, chiar amenzi. Au venit la ANRE peste 32 de mii de reclamaţii, de petiţii. Ca să aveţi un termen de comparaţie, anul trecut am avut 23 de mii, în urmă cu 2 ani, puţin peste zece mii. Deci, numărul creşte, categoric, şi încă n-am ajuns la finalul anului. Din cele 32 de mii de sesizări, peste 10 mii au fost pe furnizare de energie electrică. Multe dintre aceste petiţii, odată ce am intrat noi şi am început să verificăm, s-au rezolvat fără să se finalizeze cu acţiuni de control sau cu amenzi. Totuşi, în cursul acestui an, doar pe energie electrică am aplicat amenzi în valoare de peste 2 milioane de lei, pentru diverse nereguli. Neregulile sunt, în primul rând, de facturare, în respectarea termenilor de emitere a facturilor, netransmiterea contractelor l timp sau netransmiterea notificărilor. Iar pe partea de gaze naturale, tot pe furnizare, suma se ridică undeva a 2,7 milioane de lei”, a explicat Zoltan Nagy.

     

  • Pe pieţe de 50 mld. lei, ANRE a aplicat amenzi de 15 mil. lei. Multinaţionale, antreprenori, companii din clubul original al băieţilor deştepţi, trase delicat de mânecă de stat pentru manipularea pieţei energiei

    ♦ Una dintre metodele prin care s-a manipulat comerţul angro cu energie sau gaze, cu impact pe preţ, sunt tranzacţiile de tip wash trade, adică o schemă prin care un grup vinde şi cumpără în acelaşi timp, creând în piaţă o activitate artificială.

    Business-uri de miliarde sau sute de milioane de lei axate pe comerţul cu energie şi gazul natual au fost „delicat“ amendate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru manipulare sau tentativă de manipulare a pieţelor angro de energie şi gaz natural. În 2021, piaţa de furnizare de energie a avut o valoare de circa 29 mld. lei, iar cea de gaze de 20 mld. lei, multe companii bifând un an de vis după scumpirile de coşmar. Unele dintre ele chiar au pus umărul la aceste scumpiri, după cum arată datele ANRE.

    „Începând cu anul 2018 şi până în prezent, ANRE a demarat şi/sau efectuat un număr de 68 investigaţii la participanţi la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale (producători, traderi şi furnizori de energie electrică şi gaze naturale, operator de transport şi sistem în sectorul energiei electrice), titulari de licenţă, care desfăşoară activităţi pe piaţa angro de energie. Dintre acestea, la data prezentei (19 sept.), 49 investigaţii au fost finalizate“, a comunicat ANRE, la începutul acestei săptămâni. Instituţia menţionează că un accent prioritar s-a pus pe respectarea prevederilor prin care se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieţelor angro de energie şi gaze naturale.

    „Pentru încălcarea prevederilor, ANRE a aplicat participanţilor la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale investigaţi sancţiuni contravenţionale în cuantum total de 14,9 milioane de lei“, a mai precizat instituţia.

    Din această sumă, pentru sectorul energiei electrice s-au dat amenzi de 12,9 milioane de lei, restul fiind pentru sectorul gazelor naturale. Companiile au fost amendate pentru tranzacţii de tip wash trade. Potrivit informaţiilor disponibile, acest tip de tranzacţii creează o cerere artificială, cu impact direct pe preţ, în contextul în care de multe ori vânzătorul şi cumpărătorul sunt una şi aceeaşi firmă. Metodele prin care au fost realizate aceste manipulări sunt diferite, dar toate aveau ca obiectiv crearea senzaţiei de cerere semnificativă în piaţă, lucru care normal că a dus la inflamarea preţurilor. De doi ani de zile, România se confruntă scumpiri fără precedent la energie şi gaz natural, din februarie, anul acesta, războiul din Ucraina turnând şi mai mult gaz pe foc.

    Printre firmele care au primit amenzi de la ANRE, modice raportate la cifra de afaceri, se numără MET Energy România, E.ON Energie România, Nova Power & Gas sau Premier Energy. Niciuna dintre companiile menţionate nu a răspuns solicitării ZF de a comenta primirea acestor amenzi.

    Spre exemplu, MET Energy România a primit o amendă de 0,4 milioane de lei în contextul în care compania a terminat anul trecut cu un business de aproape 2,5 miliarde de lei şi un profit net de 97 de milioane de lei, faţă de pierderi de

    82,5 milioane de lei în 2020. Compania este parte a grupului elveţian MET, CEO-ul grupului MET fiind Benjamin Lakatos. Tot el este şi cel mai important acţionar, potrivit datelor MET. Lakatos şi-a început cariera la MOL, compania petrolieră a statului maghiar, având un rol-cheie în dezvoltarea pieţei de gaze naturale din Ungaria. Reprezentanţii MET nu au răspuns până la închiderea ediţiei.

    Nova Power & Gas, companie deţinută de omul de afaceri Teofil Mureşan, a ajuns anul trecut la un business de 581 milioane de lei faţă de 298 de milioane de lei din 2020. Compania a primit şi ea o amendă pentru manipularea sau tentiva de manipulare a pieţei de energie, dar nu a răspuns solicitării ZF. Nemţii de la E.ON sunt şi ei pe lista companiilor amendate, atât pe zona de energie cât şi pe cea de gaze. „Deciziile şi procesele verbale emise de ANRE au fost contestate de compania noastră în instanţe, conform procedurilor legale aplicabile, aceste dosare aflându-se în diferite etape de soluţionare. E.ON respectă cu stricteţe legislaţia în vigoare în toate activităţile pe care le desfăşoară în România, care se bazează pe transparenţă, nediscriminare şi echitate“, au precizat reprezentanţii E.ON România.

    Ciprioţii de la Premier Energy nu au dorit să comenteze pe tema amenzii primite de la ANRE. Printre companiile amendate se află şi EFT Furnizare, un business de 806 milioane de lei, membru al clubului iniţial al băieţilor deştepţi din energie, legaţi direct la curentul ieftin de la Hidroelectrica.

    La finalul anului 2021 erau înregistrate 173 de companii active în furnizarea de energie electrică, cu un business cumulat de circa 28 mld. lei (aproape 6 mld. euro). Deşi afacerile au crescut cu 32% faţă de anul 2020, principalul factor fiind scumpirea energiei, la nivelul pieţei s-au înregistrat pierderi de 1,1 mld. lei, în timp ce profiturile nete strânse de jucătorii de profil au ajuns la 492 mil. lei, arată datele transmise de ONRC. Pe zona de furnizare a gazului natural, anul trecut companiile din sector au avut un business cumulat de 20,3 miliarde de lei, faţă de cele 13 miliarde de lei din 2020. Profiturile nete colectate de firmele din domeniu s-au ridicat la 587 de milioane de lei, în timp ce pierderile au fost de 153 de milioane de lei.

  • Gorghiu insistă cu ANRE: Slavă cerului că se termină mandatul conducerii, că a fost unul catastrofal

    „Slavă cerului că se termină (mandatul conducerii ANRE în octombrie – n.r.), că a fost catastrofal mandatul actualei conduceri a ANRE. Fără niciun fel de exagerare, tăcerea lor vinovată din toate aceste luni ne-a costat enorm. Este actorul care trebuia să fie cel mai atent la piaţa energiei şi să vină cu soluţii. Din păcate, la final şi-a manifestat prezenţa, n-aş spune neapărat interesul, participând la acel comitet interguvernamental (interministerial – n.r.), pe care premierul Ciucă l-a organizat şi au venit cu această ordonanţă, astfel încât să avem un teren legislativ predictibil”, spune Alina Gorghiu.

    Ea admite că motivul pentrui care va fi schimbată conducerea ANRE este că i se termină mandatul.

    „Mai e o lună până la finalizarea mandatului conducerii ANRE, pe care PSD şi-a asumat-o. Domnul Chiriţă e colegul de la PSD, susţinut de PSD şi menajat în această perioadă. Aş fi preferat să fie pus mai mult la muncă în beneficiul consumatorilor casnici, al firmelor care au avut mari probleme, însă tot răul spre bine – se termină mandatul conducerii ANRE şi îmi doresc tare mult să văd specialişti acolo care să fie implicaţi activ în rezolvarea problemelor”, adaugă Gorghiu.

    Liderul PSD, Marcel Ciolacu, aminteşte că mandatul conducerii ANRE se termină în octombrie şi susţine că „nu a fost niciun scandal”, în replică la declaraţiile lui Rareş Bogdan: „Suntem oameni responsabili şi serioşi, totuşi, sau vorbim ca să vorbim?”.

    Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a lansat un atac dur la ANRE, vineri, după ce instituţia a transmis că ordonanţa de plafonare a preţurilor poate scoate de pe piaţă unii furnizori de energie: „Subminează statul român, domnul Chiriţă (preşedintele ANRE – n.r.) se joacă cu focul”.

  • ANRE a publicat oficial decontarea pentru compensarea facturilor la energie

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)  a publicat, vineri, un document prin care anunţă oficial că a aprobat decontarea a 2,7 mld. de lei pentru furnizorii de energie, în baza legilor compensării facturilor la energie.

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)  a publicat, vineri, un document prin care anunţă oficial că a aprobat decontarea a 2,7 mld. de lei pentru furnizorii de energie, în baza legilor compensării facturilor la energie.

    În baza OUG 118/2021 au fost aprobate sume spre decontare în valoare de 2,3 mld. lei, iar în baza PUG 27/2022, care este în vigoare de la 1 aprilie 2022, s-au aprobat sume spre decontare în valoare de aproape 400 mil. lei.

    În total, atât pentru OUG 118/2021, cât şi pentru OUG 27/2022, ANRE a primit din partea furnizorilor 476 de cereri privind decontarea compensării facturilor la energie. Din acestea, s-au aprobat 303 cereri în valoarea totală de 2,7 mld. de lei.

     

  • Reacţie ironică a PSD: Nu sunt îngrijorări de pierdere a răbdării în privinţa lui Rareş Bogdan

    „Până la a stabili cine se joacă cu focul, hai să vedem cine a dat foc la toată piaţa energiei. Fiindcă dl. Rareş Bogdan incovă răbdarea care i s-ar fi sfârşit, nu sunt foarte îngrijorat din două motive. A dovedit suficient de multă răbdare în ceea ce priveşte prestaţia colegului de partid şi mnistru al Energiei, cu care tot are răbdare de vreo trei ani încoace de când face boacănele posibile. Nu în ultimul rând, celebra sintagmă <în maximum 30 de zile> îi aparţine. Nu e o simplă coincidenţă – ştie că se termină mandatele şi vrea să-şi asume faptul că el le-a încheiat mandatul acestor oameni. Deci nu sunt îngrijorări de pierdere a răbdării în ceea ce îl priveşte”, declară, pentru MEDIAFAX, vicepreşedintele PSD Mihai Tudose.

    Afirmaţiile lui Tudose vin după ce Rareş Bogdan, prim-vicepreşedintele PNL, a lansat un atac dur la ANRE, vineri, după ce instituţia a transmis că ordonanţa de plafonare a preţurilor poate scoate de pe piaţă unii furnizori de energie: ”Subminează statul român, domnul Chiriţă (preşedintele ANRE – n.r.) se joacă cu focul”.

    „Subminează statul român şi loveşte în credibilitatea prim-ministrului şi a coaliţiei de guvernare. Necesită o reacţie rapidă atât din partea PNL, cât şi a celor di PSD şi UDMR, cu o discuţuie extrem de clară dacă să ducă până la revocarea întregului Consiliu. Duminică după-amiaza sau luni solicit, în calitate de prim-vicepreşedinte al partidului de guvernământ, o întrunire de urgenţă a coaliţiei şi punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE”, a spus la Digi24 Rareş Bogdan.