BusinessMagazin

Tag: Angst

  • Cele mai puternice femei din România: Valentina Mocanu, Angst

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Absolventă a Facultăţii de Zootehnie (1996) din cadrul Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad (Iaşi) şi a masterului în Nutriţie şi Alimentaţie Animală (Iaşi, 1996-1997), Valentina Mocanu spune că evoluţia pe care a avut-o până acum nu o surprinde şi că dacă şi-ar fi încheiat educaţia câţiva ani mai târziu ar fi avut şansa unei cariere mai alerte. În perioada în care şi-a găsit prima slujbă, la Cris-Tim (1998), modalitatea de angajare era mult mai greoaie decât în prezent, când internetul, site-urile de recrutare şi adresele de mail oferta posibilitatea de a intra mult mai facil în contact cu un angajator. „Pe vremea aceea trebuia să cauţi la telefon persoana potrivită”, îşi aminteşte Valentina Mocanu care a lucrat la Cris-Tim ca inginer tehnolog până în 2001.

    A trebuit apoi să facă o alegere, pentru că Cris-Tim îşi muta fabrica de la Bucureşti la Filipeştii de Pădure, iar Valentina Mocanu a ales să rămână în Capitală. „Momentul în care a trebuit să aleg între Cris-Tim şi Angst (care îi oferea un loc de muncă în Bucureşti) a fost cel mai dificil moment din carieră.”

    I-ar fi plăcut să lucreze în cercetare la Universitate („am fost asistent vreme de câteva luni”), dar domeniul cercetării n-a fost şi nici acum nu este o prioritate în România, „iar în cadrul facultăţii nu aş fi putut avea o carieră plină de satisfacţii, aşa că am ales partea de producţie„. Cel mai frumos moment din carieră a fost cel în care i s-a oferit şansa să fie director de producţie (din 2006) la Angst, iar de atunci atribuţiile şi responsabilităţile pe care le are sunt complexe. Se ocupă de recrutarea şi calificarea personalului necesar în cele două fabrici Angst, coordonează crearea de noi produse şi reţete, de designul produselor, are în grijă toată partea de organizare şi logistica de producţie.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Carrefour a preluat în franciză magazinele Angst din Drumul Taberei şi Obor

    Carrefour România, al treilea retailer ca dimensiune de pe piaţa locală potrivit datelor aferente anului 2011, a transformat în Carrefour Express-Angst două magazine de proximitate ale producătorului de mezeluri Angst, companie cu care a semnat un parteneriat în a doua parte a anului 2011. Magazinele transformate în franciza Carrefour Express-Angst sunt cele din Capitală din zona Drumul Taberei şi Obor. Prin remodelarea celor două magazine, numărul unităţilor de retail ale Angst transformate sub brandul Carrefour Express-Angst a ajuns la 12, potrivit informaţiilor disponibile. În total producătorul de mezeluri Angst, unul dintre primii zece jucători de pe această piaţă, deţine o reţea de retail de 27 de unităţi în Capitală şi în Sinaia. Retailerul Carrefour are în România 108 magazine din care 24 de hipermarketuri, 65 de supermarket-uri şi 19 magazine de proximitate.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Sorin Minea conduce Asociaţia Română a Cărnii şi a fondat businessul Angst

    Până înainte de revoluţie Sorin Minea a profesat ca medic veterinar, iar la începutul anilor 1990 a ajuns să-i cunoască pe viitorii săi parteneri de afaceri, familia Angst, cei care au şi dat numele firmei din România. În 1992 firma a cumpărat fabrica de mezeluri din Buftea, lângă Bucureşti, iar un an mai târziu a început producţia. În 1996 compania a preluat şi fabrica de mezeluri crud uscate Salsi din Sinaia, unde produce Salam de Sibiu. Sorin Minea este şi preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Carrefour România şi Angst au deschis al treilea magazin în franciză

    Parteneriatul între Carrefour România şi Angst a fost lansat pe plan local, pe 13 octombrie şi concretizează un nou format în portofoliul retailerului francez: cel de proximitate. Noul magazine are o suprafaţă de vânzare de 140 mp, 2 case de marcat, 10 angajaţi şi 1.300 de produse.

    Grupul Angst are 3 fabrici – la Buftea (carne proaspătă şi preparate fierte, afumate), Salsi Sinaia (produse crud uscate) şi la Videle (fabrica de procesare a laptelui) şi 24 de supermarketuri.
    Carrefour operează în prezent în România 25 de hipermarketuri, 50 de supermarketuri şi 3 magazine de proximitate, de tip franciză.

    Vânzările Carrefour în România au crescut anul trecut cu 4,8%, la 1,184 miliarde euro (include TVA), datorită extinderii reţelei de magazine, reiese din datele prezentate joi de retailerul francez.
    în condiţii comparabile, vânzările Carrefour în România au scăzut cu 0,7%, în timp ce extinderea operaţiunilor a contribuit cu plus 6,1% la afaceri.

    La curs valutar constant, vânzările companiei pe piaţa românească au crescut cu 5,4%, potrivit unui comunicat al Carrefour, al doilea mare retailer la nivel global după gigantul american Wal-Mart.

  • Carrefour România şi Angst au deschis al doilea magazin în franciză

    Parteneriatul între Carrefour România şi Angst a fost lansat pe plan local, pe 13 octombrie şi concretizează un nou format în portofoliul retailerului francez: cel de proximitate. Noul magazine are o suprafaţă de vânzare de 90 mp, 2 case de marcat, 10 angajaţi şi 1.000 de produse.

    Grupul Angst are 3 fabrici – la Buftea (carne proaspătă şi preparate fierte, afumate), Salsi Sinaia (produse crud uscate) şi la Videle (fabrica de procesare a laptelui) şi 24 de supermarketuri.
    Carrefour operează în prezent în România 24 de hipermarketuri, 40 de supermarketuri şi 2 magazine de proximitate, de tip franciză.

  • Sorin Minea: Am încheiat un contract de franciză cu Carrefour pentru că are o putere de negociere mai mare cu furnizorii

    Niciun alt comerciant internaţional nu a încheiat până acum vreun parteneriat cu un retailer local. Astfel, retailerul francez lansează pe piaţa românească franciza pentru Carrrefour Express, magazine de proximitate. Carrefour Express este al treilea format de magazin dezvolat de francezi, după hipermarketurile Carrefour şi supermarketurile Carrefour Market. “Nu dorim să ne extindem în segmentul magazinelor de proximitate decât prin intermediul francizelor”, declară Francois Melchior de Polignac, director Carrefour România. El nu a dorit să să comenteze în niciun fel pe marginea posibilităţii de a include în programul de francize şi alţi comercianţi.

    Din cele 24 de magazine operate de reţeaua Angst unul singur, cel din Piaţa Domenii a Capitalei, deschis pe 12 octombrie, a adoptat modelul francizei.”Şi celelalte magazine sunt analizate pentru a vedea dacă le vom include în acest proiect”, spune Minea. El susţine că principalul avantaj al acestui parteneriat este, din perspectiva sa, faptul că pe rafturile magazinelor sale se vor găsi produse mai ieftine, graţie puterii mai mari de negociere pe care o are reţeaua franceză. “Eu pot cumpăra o tonă de făină, iar Carrefour 100; automat preţurile lor sunt mai bune”, argumentează el. Un alt avantaj, este accesul la facilităţi pe care le are Carrefour, de pildă fonduri pentru investiţii, echipe de muncitori pentru amenajarea spaţiului, cursuri de training pentru angajaţi.

    Minea susţine că vânzările din primele opt luni ale acestui an, în reţeaua Angst, au fost mai mari cu 8-12% faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Mezeluri cu continut redus de sare si grasimi: gama SantiVia de la Angst

    Produsele, realizate cu sprijinul Institutului de Bioresurse
    Alimentare, cuprind crenvursti de pui, sunca Praga de curcan, sunca
    mediteraneana, rulada de curcan, vita in aspic, pate fin din
    ficatei de pui si se caracterizeaza printr-un nivel redus de sare
    si grasimi.

    Grupul Angst include fabrica de preparate din carne din Buftea,
    ce produce specialitati din carne de porc, vita, pasare si oaie, o
    unitate de productie pentru mezeluri crud-uscate (Salsi Sinaia) si
    o fabrica de produse lactate (Swissland Mereni). In prezent, Angst
    detine 24 de magazine in Romania.

    Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) functioneaza ca
    laborator de referinta in Romania, sub coordonarea Ministerului
    Agriculturii si Dezvoltarii Rurale dar pe baza de gestiune
    economica si autonomie financiara.

  • Angst redeschide un magazin inchis de 7 ani

    Spatiul este plasat la intersectia bulevardelor Ion Mihalache cu
    Turda, si a fost primuldin reteaua comerciala cu acelasi nume care
    numara in prezent 25 de magazine.”Am incercat in toata aceasta
    perioada sa gasim un spatiu in zona, dar ocazia s-a ivit abia in
    urma cu 2 luni, iar bucuria a fost cu atat mai mare cu cat locatia
    era chiar cea in care am deschis in anul 1994, primul nostru
    magazin”, spune Sorin Minea, presedinte al grupului de firme
    Angst.

    Investitia de aproximativ 300.000 de euro a fost realizata
    pentru o suprafata de 260 mp, transformand locatia intr-un spatiu
    complet de cumparaturi alimentare. Accentul a fost pus pe zona
    dedicata carnii si preparatelor din carne in care gama
    <Bunatatilor Traditionale> Angst detine doua fabrici de carne
    si produse din carne pe care le comercializeaza sub marcile Angst
    si Salsi. Reteau de magazine este compusa din 25 de locatii situate
    in Bucuresti, Buftea, Otopeni si Sinaia.

  • Povestea carnatilor oltenesti facuti din porci belgieni

    “Pentru oltenesti se detaseaza spata, adica bucata din fata
    porcului, pieptul si cotletul. La final, din porc ramane numai
    pulpa”, spune Stefan Padure, vicepresedintele Angst. Pentru
    carnatul oltenesc trebuie 90% carne si 10% grasime. Se mai adauga
    si carne de vita.

    La raft costa 18,5 lei kilogramul. Daca are E-uri? “Bineinteles.
    Dar trebuie sa facem distinctia, nu toti aditivii sunt rai. Exista
    si E-uri acceptate. De exemplu, vitamina C este un E. Dar glutamati
    nu folosim, caci acestia sunt potentiatori de gust”, mai zice
    vicepresedintele. Ne spune la ce trebuie sa ne uitam pe eticheta,
    atunci cand cumparam mezeluri: sa nu aiba glutamati, caragenan
    (alga care mentine apa) si carnea sa nu fi fost dezosata
    mecanic.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Un salam bun de criza

    Celui care a creat reteta salamului cunoscut acum ca “de Sibiu” nici nu i-a trecut prin minte ca, peste aproape o suta de ani, doua firme isi vor disputa drepturile asupra retetei lui. Saptamana trecuta, Caroli Foods a scos pe piata Salam de Sibiu, invocand la lansare numele “celebrului Filippo Dozzi”, inventatorul retetei. Referirea la producatorii originali a fost facuta in virtutea “unei abordari de marketing”, dupa cum au declarat ulterior reprezentantii companiei.

    Initial numit Salam de vara, produsul a capatat denumirea actuala din pricina faptului ca era vamuit la Sibiu, prima mentiune sub acest nume fiind facuta in 1932 intr-o comanda a lui L. Patac, furnizor al Curtii Regale, catre fabrica fratilor Dozzi din Sinaia. Pret de aproape un secol, reteta si procesul tehnologic au fost pastrate in fabrica de la Sinaia, aflata acum in proprietatea grupului de firme Angst, afirma Sorin Minea, presedintele grupului cu activitati in domeniul procesarii carnii. Ca replica la actiunea de marketing a concurentilor, Angst sustine ca poate atesta documentar ca este primul producator al acestui tip de salam.

    Referirea la traditie, la vechime, este menita sa puna consumatorul in relatie cu un produs ce ofera familiaritate si incredere, decripteaza Stefan Liute, strategy director la firma de branding Grapefruit. “Obisnuinta inseamna adeseori macar a include brandul respectiv pe lista de optiuni de cumparare, daca nu chiar a-l transforma in singura alegere”, declara Liute, care e de parere ca romanii mai in varsta sunt mai atasati de marcile traditionale decat tinerii.

    Care este totusi miza acestei lupte in declaratii, din moment ce pe piata erau deja sapte firme ce fabrica faimosul mezel? Dupa spusele lui Minea, vanzarile de salam de Sibiu inseamna cam 5% din cifra de afaceri realizata de Angst, care a ajuns anul trecut la 66 de milioane de euro. Un calcul rapid indica vanzari de nici 3,5 milioane de euro, in conditiile in care compania detine cam o treime din toate vanzarile acestui tip de salam, plasate la “80-90 de tone pe luna”, dupa cum afirma presedintele companiei, citand date ale Institutului National de Statistica.

    Prin urmare, valoarea totala a vanzarilor in aceasta nisa se invarte in jurul a 10 milioane de euro, raportat la o piata a carnii si a preparatelor din carne apropiata de un miliard de euro anual. Insa competitia se ascute, iar criza face deja primele victime si printre mezelari: Dumitru Stefanescu, proprietarul producatorului de mezeluri din vanat Stenyon, a cerut intrarea in insolventa a companiei sale, dupa ce nu a mai putut acoperi datoriile de aproximativ 3 mil. euro acumulate in ultimii ani.
    Nu e de mirare ca producatorii nu ignora nicio varianta de crestere a vanzarilor. “Companiile au vazut in salamul de Sibiu, care are vanzari constante, o oportunitate de a mai vinde ceva”, afirma Minea. Pentru lansarea noului salam, grupul Caroli a cheltuit 50.000 de euro, in special in scopul “recuperarii retetei originale si cercetarea asociata”, conform declaratiilor lui Andrew Taylor, vicepresedinte comercial al Caroli Foods. Numai pentru serii succesive de testari a fost necesara o perioada de un an, a mai precizat Taylor.

    Cei sapte producatori de salam de Sibiu, printre care se numara Angst, Agricola Bacau, Salonta, Reinert si Aldis, s-au reunit intr-un grup menit sa impuna respectarea retetei si a procedeului de fabricatie pentru un produs ce are calitatea de brand national. Asocierea lor are acum valoare mai degraba pe hartie, dar s-ar putea traduce in vanzari de mai multe zeci de milioane de euro daca si-ar gasi drumul la export. Pentru ca “salam de Sibiu” si “carnati de Plescoi” (care genereaza vanzari si mai mici) sunt singurele nume romanesti din intreaga industrie a carnii care au calitatea de brand national, asa cum numele de sampanie poate fi atribuit doar vinului spumant produs in regiunea franceza Champagne.

    In privinta denumirilor de origine controlata, domeniul carnii este cel mai sarac, pentru ca, din toate cele 76 de nume recunoscute de UE, doar doua revin procesatorilor din bransa. In schimb, procesatorii de lactate sunt mai castigati, avand drepturi de fabricatie pentru cateva zeci de produse – laptele Cedra de Apuseni, casul de Baschiu, branza de Manastur, cascavalul de Rucar sau telemeaua de Huedin. Dar si in domeniul lactatelor piata produselor nationale are vanzari reduse fata de volumele cu care lucreaza in mod obisnuit producatorii din aceasta piata. Cedra, Rucar sau Manastur cumuleaza anual vanzari ce se plaseaza, conform unor estimari, la doar cateva zeci de milioane de euro.

    Grupul celor sapte producatori de salam de Sibiu tinteste tocmai aceasta miza: exportul unui produs premium, pe piete ce s-ar putea dovedi mult mai generoase decat cea din Romania. Totusi aceasta sansa de crestere a afacerilor poate fi periclitata, semnaleaza Minea, pentru ca exista pericolul ca brandul sa fie distrus prin nerespectarea conditiilor de productie, “asa cum s-a intamplat de exemplu cu parizerul si cu salamul de vara”: reteta initiala a parizerului – un produs premium la inceput -, conceputa in urma cu 70-80 de ani, a suferit modificari succesive, ajungand sa inglobeze, din ratiuni economice, ingrediente ieftine, inclusiv resturile ce nu pot fi folosite la alte produse.

    In cazul salamului de Sibiu, procesul de fabricatie este dificil, iar maturarea cere in jur de 80 de zile, pentru aceasta etapa fiind nevoie de depozite mari, care nu sunt folosite in cazul preparatelor fierte, de exemplu, cum sunt crenvustii sau sunca de Praga.
    Prin urmare, este un produs scump si orice greseala in procesul de productie poate fi depistata abia peste o luna de la inceputul perioadei de maturare, cand intregul lot e compromis si pierderea este irecuperabila.

    Denumire de origine protejata