Tag: angajat

  • România se află pe locul 3 în clasamentul celor mai mici salarii din UE

    Acestea sunt rezultatele unei analize KPMG cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de “remunerare egală  pentru muncă egală”.

    Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE/SEE/Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii KPMG.

    În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).

    În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.

    “În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării”, spune Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

    Racoviţan continuă: “Între timp, companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării.”

    Legislaţia din ţara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. De exemplu, în multe cazuri, autorităţile fiscale vor examina cu atenţie diurnele şi indemnizaţiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remuneraţia totală, autorităţile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detaşării, pentru a îndeplini cerinţele privind salariul minim din ţara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăţi atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea iniţială ar putea avea implicaţii din punct de vedere juridic.

    După cum concluzionează Racoviţan: “Detaşarea lucrătorilor poate aduce beneficii enorme atât angajatorilor, cât şi angajaţilor detaşaţi. Cu toate acestea, există multe aspecte tehnice care trebuie luate în considerare. Cel mai recent studiu KPMG oferă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale, ajutând angajatorii să obţină o imagine de ansamblu asupra eventualelor costuri şi obligaţii. Cu toate acestea, întrucât fiecare ţară are reglementări specifice şi fiecare caz de detaşare are particularităţile lui, recomandăm o analiză atentă a fiecărei situaţii şi confirmarea implicaţiilor legale şi fiscale cu specialişti în domeniu”.

    KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic.

    În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
     

  • Cea mai aşteptată lege a fost adoptată. Ce se intâmplă cu jobul clasic unde trebuie să stăm 8 ore pe zi la serviciu

    Domiciliul devine birou, iar Inspecţia Muncii poate face verificări privind condiţiile de lucru ale angajatului.

    Ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat ieri că adoptarea proiectului de lege privind regle­men­tarea activităţii de telemuncă, de către Camera Deputaţilor, permite oricărei persoane care lucrează pe calculator să facă acest lucru de acasă, precizând că Inspecţia Muncii poate face verificări la domiciliu. „Orice persoană care lucrează de pe calculator poate să o facă de acum înainte de acasă. Este pontată ca orice altă persoană care ar fi la serviciu, are contractul introdus în Revisal, are toate drepturile ca orice salariat, doar că lucrează de acasă”, a declarat Vasilescu, la Parlament.

    Ministrul muncii a afirmat că Inspecţia Muncii poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă, precizând că „domiciliul se transformă într-un fel de birou”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ING România creşte brutul angajaţilor pentru a menţine venitul actual

    „ Echipa noastră este cea care construieşte ING în România în fiecare zi, prin urmare, am optat in favoarea revizuirii salariului brut, considerand ca este solutia care protejeaza cel mai bine interesul oamenilor din ING” spune Patricia Andrei, Head of HR.

    În studiul „Cei mai admiraţi angajatori” realizat de Catalyst în prima jumătate a acestui an, ING a fost clasat pe locul întâi în sectorul financiar-bancar şi pe locul 18 la nivel naţional.
     

  • Decizie de ultimă oră privind transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului

    “În ultima perioadă am avut consultări cu mediul de afaceri şi vă propun astăzi o hotărâre de Guvern prin care temrenul să fie prelungit până la 31 martie 2018. Decizia vine în sprijinul angajatorilor, încât aceştia să aibă timp să transmită toate datele. În REVISAL sunt înregistrate 5,5 mil contracte. În cadrul acestor noi modificări, în cazul contractelor nou încheiate, ele trebuie să fie transmise înainte cu o zi înainte ca angajatul să înceapă activitatea.”, a declarat ministrul Muncii.

     

  • Ce semnificaţie au numerele de înmatriculare ale maşinilor de la TelDrum? Să fie oare adevărat

    Epochtimes scrie despre un interviu publicat în liberinteleorman.ro cu unul dintre foştii angajaţi TelDrum. Dacă nu ştiţi ce înseamnă TelDrum, înseamnă că aţi fost un an în comă sau că v-aţi închis într-un beci ori că negaţi realitatea. Angajatul declară că l-a cunoscut foarte bine pe ghici cine. Cel mai interesant detaliu ni s-a părut, pentru profilul publicaţiei noastre, unul legat de numerele maşinilor TelDrum. Acronimul LDP vine de la Liviu Dragnea Preşedinte, zice angajatul, nu noi. 

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Grupul Superbet, cu peste 2.500 de angajaţi în România, anunţă că preia contribuţiile angajaţilor săi începând din 2018

    “Pentru anul 2017, estimez că vom avea din nou o creştere consistentă din punct de vedere al cifrei de afaceri. Încă de înfiinţare, 2008 Superbet Holding România creşte solid şi putem spune că de la an la an s-a dublat cel puţin. Pentru 2018 îmi doresc să putem menţine ritmul, chiar dacă este din ce în ce mai greu, dat fiind dimensiunile tot mai mari ale afacerii şi volumele rulate”, spune Vlad Ardeleanu, director general Superbet Holding România.

    Din această toamnă, compania este listată şi pe bursa AERO, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români şi a căror scadenţă va fi în anul 2020.


     

  • Cum se schimbă salariile după mutarea CAS de la angajator la angajat. Exemplu – calculul Finanţelor

    În prezent (2017), din totalul salariului brut contribuţiile angajatorului reprezintă 22,75%, iar ale salariatului – 16,5%, cu un impozit pe salariu de 16%. Din 2018, potrivit Ordonanţei adoptate de Guvern, contribuţiile angajatorului vor scădea la 2,25%, iar CAS plătite de salariat vor urca la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%. Per ansamblu, totalul contribuţiilor (angajator + salariat) urmează să scadă de la 39,25% la 37,25%, arată calculele Finanţelor.

    „Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, a explicat ministrul Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă. Rezultă că salariatul va avea un câştig de 2 lei şi angajatorul tot un câştig de 2 lei, dar cu condiţia ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Mişa, despre taxa de solidaritate: 90% din cei 2% merge la bugetul de stat

    “E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pt toti angajaşii pt comaniile la care au lucrat si au instrat in insolvemn Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

    Ministrul susţine că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fix cu o zi înainte să facă un an, un angajat a fost dat afară. Motivul concedierii s-ar putea ascunde şi în contractul tău

    Şi când credeam că a apărut salvatorul, mesia al acestor vremuri în care toţi trag pentru ei şi nimeni nu mai dă de la el. Elon Musk şi Tesla, modelul de business izbucnit din ambiţia de a face lucruri frumoase, curate şi bune pentru oameni şi Planetă. Ambiţia de a reda naturii starea de linişte, iar omului – maşina absolută – silenţioasă, nepoluantă, puternică, o minune pe care o foloseşti ca pe un iPhone – o bagi în priză şi merge şnur.

    CITEŞTE AICI DE CE ŞI-A CONCEDIAT TESLA ANGAJATUL CU O ZI ÎNAINTE SĂ ÎMPLINEASCĂ UN AN

  • IMPACTUL trecerii contribuţiilor sociale exclusiv în sarcina angajatului: Salariile ar putea să scadă cu 22%. România ar putea deveni astfel singura ţară din UE care ia această măsură

    Ministerul de Finanţe a comunicat joi că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%, se arată într-un comunicat al PwC România.

    „România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt Stat Membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (de exemplu: elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei)”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro