Tag: ambalaje

  • Care este noua ambiţie a Karinei Pavăl, moştenitoarea Dedeman

    Karina Pavăl, vicepreşedinte Pavăl Holding şi fiica lui Dragoş Pavăl, cofondator al retailerului de bricolaj Dedeman, se află pe lista de candidaţi pentru Consiliul de Administraţie al producătorului de ambalaje biodegradabile şi compostabile Promateris (simbol bursier PPL), cu o valoare de piaţă de 284 de milioane de lei.

    Ea a fost nominalizată de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl, care deţine 24% din capitalul social al Promateris. Candidaţii urmează să fie votaţi în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Promateris din 4/5 octombrie 2023

    Ceilalţi doi candidaţi sunt Circular Solutions SRL, prin reprezentantul Matei Dimitru, propus de Florin Ion Pogonaru, şi Andrei Mihai Pogonaru, propus de NORD SA, se arată într-un raport publicat marţi la Bursă.

    La începutul lunii, compania Quantet Management, prin reprezentantul Maria Uliana Desmirean Georgescu, a renunţat la mandatul de administrator şi membru al CA-ului Promateris, format în total din cinci membri.

    Ceilalţi patru membri sunt Matei Dimitru (preşedinte CA), Andrei-Mihai Pogonaru, Adrian Georgescu şi Laurenţiu Soare.

    Karina Pavăl s-a născut în septembrie 1993 la Bacău. A studiat la Londra, întâi la Queen Mary University of London şi apoi la University of Cambridge, unde a absolvit un master în finanţe şi real estate. După terminarea studiilor, s-a întors în România, pentru a se implica în businessul familiei.

     

  • Practicile de ambalare sustenabilă în mediul industrial

    Pe măsură ce preocupările globale legate de mediu şi schimbările climatice cresc în importanţă, privirea se îndreaptă către modalităţile de a infuza sustenabilitate în diferite sectoare industriale. Ambalarea industrială nu face excepţie de la această tendinţă. În acest articol, vom explora aspectele cheie care definesc această evoluţie în cadrul industriei ambalării:

     

    Provocările Sustenabilităţii în Ambalarea Industrială: Cum răspunde industria ambalării la apelul global pentru o planetă mai sănătoasă?

    ► Optimizarea Dimensiunilor Ambalajelor din Lemn: Care sunt strategiile pentru a face ambalajele din lemn mai eficiente şi sustenabile?

    ► Europaletii (EPAL): Ce rol joacă aceşti paleti în promovarea unei ambalări responsabile?

    ► Ramele din Lemn pentru Paleti: Cum contribuie aceste componente la un sistem de ambalare mai ecologic?

    ► Transportul şi Ambalarea Eficientă: Ce soluţii există pentru a crea un sistem de transport şi ambalare mai inteligent şi durabil?
     

     

    Lemnul se remarcă ca material preferat în lumea paletilor, componente esenţiale în logistica şi ambalarea industrială. Datorită naturii sale biodegradabile şi capacitatea de reciclare, paletii din lemn sunt mai sustenabili decât alternativele precum plasticul sau metalul. Astfel, lemnul devine un aliat în lupta împotriva impactului negativ asupra mediului, ajutând la utilizarea resurselor într-un mod mai responsabil. 

     

    1. Provocările şi Tendinţele Sustenabilităţii în Industria Ambalării:

     

    Confruntată cu impactul negativ al ambalajelor tradiţionale, cum ar fi cele din plastic şi alte materiale nereciclabile, industria ambalării s-a orientat rapid spre inovaţie. În ultimii ani, s-au dezvoltat numeroase strategii şi soluţii ecologice pentru a răspunde cerinţelor tot mai stricte de sustenabilitate:

     

    Personalizarea şi Reducerea Ambalajelor: Unii producători au adoptat cutii personalizate pentru transport, reducând dimensiunile şi minimizând risipa de materiale. Optimizarea designului a devenit, de asemenea, o prioritate, pentru a economisi spaţiu în timpul transportului.

     

    Trecerea la Materiale Reciclabile: Transformarea de la materiale nereciclabile la reciclabile este o schimbare profundă. Cartonul reciclabil şi hârtia, de exemplu, sunt devenite alegeri frecvente, având potenţialul de a fi reintroduse în procesul de producţie.

     

    Introducerea Bioplasticelor şi Materialelor Biodegradabile: Utilizarea bioplasticelor, fabricate din materii prime regenerabile, a deschis noi orizonturi. Acestea pot fi biodegradabile în condiţii adecvate, oferind alternative mai sustenabile decât plasticul tradiţional.

     

    Promovarea Ambalajelor Reutilizabile: Containerele durabile care pot fi returnate şi reutilizate de mai multe ori au câştigat popularitate. Acest model reduce semnificativ deşeurile şi poate contribui la crearea unui sistem circular de ambalare.

     

    Adoptarea Ambalajelor Inteligente: Utilizarea senzorilor şi etichetelor inteligente pentru monitorizarea produselor previne risipa şi optimizează durata de viaţă a produselor, contribuind la un management mai eficient.

     

    Inovarea în Materiale: Explorarea materialelor compostabile, biorafinate sau chiar a ciupercilor sau algelor ca baze pentru ambalaje arată angajamentul către soluţii durabile şi inovatoare.

     

    În ciuda progreselor realizate, sunt prezente provocări tehnice, economice şi logistice în adoptarea pe scară largă a acestor metode. Tendinţa globală către sustenabilitate a determinat însă industria să colaboreze cu guverne, organizaţii non-guvernamentale şi consumatori pentru a minimiza impactul asupra mediului. Ambalajul industrial sustenabil implică şi alte practici eco-friendly, cum ar fi optimizarea dimensiunilor ambalajelor pentru a minimiza pierderile de spaţiu şi scăderea costurilor energetice asociate.

      

    2. Optimizarea şi Reducerea Dimensiunilor Ambalajelor din Lemn pentru Sustenabilitate:

     

    Creşterea sustenabilităţii prin controlul dimensiunilor ambalajelor din lemn necesită implementarea unor strategii de proiectare şi fabricaţie eficiente. În continuare sunt enumerate câteva abordări care pot fi folosite pentru a minimiza pierderile de spaţiu în timpul transportului şi pentru a scădea costurile energetice:

     

    Analiza şi Revizuirea Dimensiunilor: Examinarea minuţioasă a dimensiunilor ambalajelor şi identificarea zonelor excesive pentru ajustare poate reduce considerabil spaţiul neocupat.

     

    Tehnici de Nesting (Aranjare Compactă): Utilizarea tehnicilor de nesting pentru a plasa produsele eficient în ambalaj poate minimiza spaţiul ocupat. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul software-ului specializat sau colaborând cu experţi în designul ambalajelor.

     

    Ambalaje Pliabile sau Demontabile: Utilizarea ambalajelor care pot fi pliate sau demontate poate economisi semnificativ volumul şi spaţiul, reducând astfel costurile de transport şi stocare.

     

    Materiale Mai Uşoare: Selectarea materialelor mai uşoare, dar durabile, cum ar fi lemnul cu densitate redusă sau bioplasticele, poate reduce greutatea şi costurile energetice asociate transportului.

     

    Ambalaje cu Forme Personalizate: Crearea de ambalaje cu forme personalizate care se potrivesc exact cu produsele poate elimina spaţiul gol şi oferi o protecţie superioară.

     

    Colaborarea cu Furnizorii de Transport: Comunicarea cu furnizorii de servicii de transport pentru a înţelege restricţiile şi cerinţele poate permite ajustări eficiente ale dimensiunilor ambalajelor.

     

    Monitorizarea Performanţei Ambalajelor: Înregistrarea şi analiza datelor privind performanţa ambalajelor pot ajuta la identificarea zonelor care necesită îmbunătăţiri, folosind feedback de la clienţi şi logistică.

     

    Implementarea acestor strategii poate duce la economii considerabile, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea costurilor ambalajelor din lemn. De asemenea, utilizarea paletilor şi ramei din lemn, precum şi a paletilor europaleţi (EPAL), reprezintă o metodă prietenoasă cu mediul, contribuind la protecţia acestuia prin soluţii durabile de ambalare.

      

    3. Europaletii (EPAL): O Soluţie Sustenabilă pentru Ambalare şi Transport:

     

    Europaletii (EPAL) sunt paleti specifici ce respectă normele europene, fiind esenţiali pentru transportul şi stocarea produselor în industria europeană. Sunt fabricaţi din lemn de calitate superioară şi supuşi unor teste riguroase care asigură durabilitatea şi rezistenţa lor. Utilizarea europaleţilor în detrimentul altor tipuri de paleti poate contribui la conservarea resurselor forestiere prin reducerea consumului de lemn.

     

    Europaletii EPAL (European Pallet Association) se remarcă ca o soluţie sustenabilă din mai multe motive:

     

    Durabilitate: Fabricaţi din lemn provenit din surse sustenabile, europaleţii EPAL au o durată de viaţă extinsă datorită calităţii şi reciclabilităţii lemnului, în comparaţie cu materialele plastice sau alte paleti.

     

    Reciclabilitate: Dacă un europalet EPAL devine nefuncţional, poate fi reciclat în produse din lemn sau folosit ca energie, fiind o opţiune mai ecologică decât eliminarea deşeurilor din plastic.

     

    Standardizare: Europaletii EPAL sunt fabricaţi conform unui set strict de standarde, asigurând compatibilitatea cu echipamentele de manipulare şi stocare, facilitând astfel transportul eficient şi economisind energie şi resurse.

     

    Eficienţa Logistică: Având dimensiuni standardizate, europaleţii EPAL optimizează spaţiul în camioane şi depozite, reducând emisiile de CO2 prin transportarea unui număr mai mare de produse într-un singur vehicul.

     

    Reutilizare: Sunt proiectaţi pentru reutilizare, minimizând necesitatea producţiei de noi paleti şi reducând generarea deşeurilor. Pot fi recondiţionaţi şi reintroduşi în circulaţie, prelungind durata de viaţă.

     

    În concluzie, europaletii EPAL sunt o alegere sustenabilă datorită durabilităţii, reciclabilităţii, standardizării, eficienţei logistice şi reutilizării, având un impact pozitiv asupra mediului şi optimizând lanţul de aprovizionare într-un mod responsabil.

     

    În contextul ambalării industriale durabile, utilizarea ramei din lemn este de asemenea importantă. Acestea sunt folosite pentru susţinerea şi protejarea produselor şi pot proveni din surse sustenabile cu practici responsabile de silvicultură, reducând emisiile de carbon şi conservând ecosistemele forestiere.

     

    Promovarea unei economii circulare prin reciclarea şi reutilizarea ambalajelor este esenţială pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate şi pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului. 

     

    4. Ramele din Lemn pentru Paleti: O Abordare Ecologică şi Eficientă:

     

    Ramele din lemn pentru paleti nu sunt doar un accesoriu util în procesul de ambalare şi transport, ci reprezintă şi o soluţie sustenabilă în diferite aspecte:

     

    Materie Primă Regenerabilă: Fiind fabricate din lemn, o resursă regenerabilă şi reciclabilă, ramele provin din păduri gestionate durabil. Aceasta ajută la reducerea dependenţei de resurse finite şi diminuează impactul negativ asupra mediului.

     

    Biodegradabilitate şi Reciclare: Dacă ramele din lemn se deteriorează sau devin inutilizabile, pot fi biodegradate sau reciclate. Aceasta poate include descompunerea naturală pentru compost sau transformarea în alte produse din lemn, reducând astfel necesitatea de a produce materiale noi şi minimizând deşeurile.

     

    Durabilitate şi Durată de Viaţă Lungă: Ramele din lemn sunt robuste şi durabile, permitând utilizarea repetată pe parcursul mai multor cicluri de transport şi stocare. Acest atribut contribuie la reducerea consumului de materiale de ambalare şi la minimizarea generării deşeurilor.

     

    Reutilizare: Cu posibilitatea de a fi recondiţionate şi reutilizate, ramele din lemn sunt o soluţie economică şi ecologică. Fie că sunt reparate sau regândite, contribuie la prelungirea duratei lor de viaţă şi la economia de resurse.

    În concluzie, ramele din lemn pentru paleti oferă o soluţie eficientă şi responsabilă pentru industria ambalării şi transportului. Prin caracteristicile lor de durabilitate, reciclare, reutilizare şi eficienţă logistică, contribuie la o abordare mai sustenabilă şi etică în lanţul de aprovizionare, aliniată cu principiile economiei circulare şi conservării mediului.

     

  • Povestea familiei care a renunţat la munca pentru marile corporaţii din România şi a decis să îşi deschidă o afacere. Acum ei fac o altfel de agricultură

    „Suntem o familie de foşti corporatişti din Cluj, care acum nouă ani a început un proiect de suflet, localizat în Târnăveni, oraşul nostru natal, un mic business de familie, numit Lavanda Di Maria, după numele fiicei noastre, Diana Maria.” Aşa îşi încep povestea Ioana şi Adrian Porime, fondatorii unei afaceri de la zero cu parfum de Provence.

    Au pornit de la ideea de a valorifica o ultimă parcelă de pământ rămasă moştenire de la bunici, dar nu au vrut să facă agricultură tradiţională, aşa cum era obiceiul în zonă. S-au documentat până când au ajuns la concluzia că lavanda ar fi cea mai bună idee, făcându-i şi pe ei să se întoarcă la miresmele duminicilor din copilărie, petrecute în familie.

    „Din momentul în care am decis ce vom face, am citit şi am experimentat, dar – cel mai important, am învăţat şi învăţăm din propriile experienţe.” Ioana şi Adrian şi-au format experienţa în domeniul vânzărilor vreme de două decenii înainte de a pune bazele Lavanda Di Maria. Au părăsit lumea corporaţiei în anul 2020, iar de când au decis să meargă pe acest drum al antreprenoriatului, dedicându-se sută la sută afacerii proprii, au descoperit, spun ei, tot ce se putea despre culturile de lavandă şi parcă şi-au consolidat astfel şi familia. Ei doi se îngrijesc de cultură, prelucrează lavanda şi o procesează în atelierul lor din judeţul Mureş, pe uşa căruia ies uleiuri esenţiale, creme, balsamuri şi săpunuri. Toate având, evident, acelaşi ingredient-vedetă. „Acum patru ani, ne-am aventurat într-o nouă provocare, Lavender Truck, maşina care livrează frumuseţe, cu care participăm la diferite evenimente din ţară. E un concept nou, similar food truck-urilor, dar adaptat pentru produsele noastre.”

    Dincolo de evenimentele şi târgurile la care Lavanda Di Maria a ajuns în acest mod, pe patru roţi, vânzările se fac şi prin intermediul platformelor online. Ocazional, familia Porime trimite produse şi la export. „Produsele de îngrijire personală Lavanda Di Maria folosesc ulei esenţial pur de lavandă şi apă florală de lavandă pentru o acţiune benefică, terapeutică, atât asupra pielii, cât şi asupra minţii şi a sufletului. Formula produselor este îmbunătăţită şi prin folosirea mai multor ingrediente cu acţiune dovedită, cum ar fi propolisul, cunoscut ca un antiseptic natural şi antioxidant, extractul de viţă roşie, care protejează pielea de îmbătrânirea prematură. Acestora li se adaugă şi cafeina pură, vitamina C şi acidul hialuronic, ingrediente apreciate în cosmetică pentru proprietăţile lor.”

    Preţurile pornesc de la 15 lei şi ajung chiar şi la 120 de lei, în funcţie de produs şi de lista de ingrediente. Cu Lavanda Di Maria, familia Porime a ajuns în 2022 la o cifră de afaceri de aproape 200.000 de lei, în scădere faţă de 2021, anul trecut fiind unul cu mai multe provocări, atât din punctul de vedere al contractelor în derulare, cât şi în ceea ce priveşte scumpirile materialelor şi ale ambalajelor folosite. „În 2023, lucrurile s-au reaşezat, iar trendul este satisfăcător, asemănător celui din 2021.” Dorinţa Ioanei şi a lui Adrian Porime este să ajungă la un public cât mai vast, care să le înţeleagă şi să le aprecieze produsele. Pentru asta, spun ei, trebuie să se promoveze mai mult şi în această direcţie vor să-şi direcţioneze eforturile. În final, vor ca anul 2023 să-i readucă la rezultatele din 2021, când s-au apropiat de venituri de 300.000 de lei. „Provocări întâlnim zilnic şi sunt de la lipsa forţei de muncă în momentele importante de campanie agricolă, care implică activităţi precum prăşit şi recoltat, până la scumpirile de materie primă şi ambalaje, poate chiar şi birocraţia excesivă din anumite momente.” Dar feedbackurile bune ale clienţilor le compensează pe toate, aşa că Lavanda Di Maria continuă să ducă mai departe povestea celor doi corporatişti întorşi la viaţa agricolă. 

    Preţurile pornesc de la 15 lei şi ajung chiar şi la 120 de lei, în funcţie de produs şi de lista de ingrediente.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    The Interior Instinct Studio – birou de design (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Raicu

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro


    Pawxie – cosmetice pentru animalele de companie (Bucureşti)

    Fondatori: Diana Străuneanu, Denise Păsărică şi Sergiu Ştefan

    Prezenţă: pe site-ul propriu, pe eMAG şi în câteva saloane pentru îngrijirea animalelor de companie


    QwertyKey – accesorii pentru pasionaţii de gaming (Baia Mare)

    Fondator: Lorin Druţă

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online şi în două magazine fizice, la Baia Mare şi la Cluj-Napoca


    Ardeiuti.ro – sosuri picante (jud. Timiş)

    Fondatori: Alex Pufan şi prietena lui

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro


    Family House – unitate de cazare (jud. Prahova)

    Fondatori: familia Szasz

    Cifră de afaceri în 2022: 20.000 de euro

    Prezenţă: Buşteni, judeţul Prahova



     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • EY România: Sistemul de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile intră în vigoare la 30 noiembrie 2023. Cele mai importante aspecte de luat în considerare

    Material redactat de Georgiana Iancu, Partener, Liderul practicii de Taxe Indirecte, EY România, Daniela Neagoe, Senior Manager, Taxe indirecte – Comerţ Internaţional, EY România şi Adriana Nedelescu, Senior Manager, Taxe indirecte – Comerţ Internaţional, EY România

    În România, sistemul de garanţie-returnare („SGR”) trebuie să devină funcţional, conform prevederilor legale, începând cu data de 30 noiembrie 2023, data de când consumatorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate urmând ca, după golirea ambalajului, să îl ducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi pentru a primi valoarea garanţiei plătite iniţial.

    Potrivit definiţiilor acceptate la nivel european şi internaţional, SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile reprezintă o politică menită să încurajeze reciclarea şi gestionarea eficientă a deşeurilor ambalajelor atât de către populaţie, cât şi de către companii. Este promovat astfel un comportament responsabil vizavi de mediul înconjurător, urmărind-se reducerea impactului negativ asupra mediului.

    Sistemul se referă, în principal, la ambalajele primare, utilizate pentru protejarea produselor individuale şi este aplicabil pentru ambalajul primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l, inclusiv cel utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, care vor trebui să fie etichetate cu un marcaj specific.

    Din punct de vedere legislativ, a fost impusă companiilor producătoare şi distribuitoare de produse ambalate participarea la un sistem de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile, prin care sunt stabilite obiective cantitative pentru reciclare.

    Este vorba despre HG nr. 1074/2021 privind stabilirea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile (publicată în MO 955/06.10.2021), care instituie regulile necesare  pentru implementarea SGR pentru ambalajele primare nereutilizabile aferente atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât şi produselor importate sau achiziţionate intracomunitar.

    Recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de ordin prin care se urmăreşte introducerea în Ordonanţa de urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, începând cu data de 01.01.2024, a contribuţiei datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR.

    Astfel pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuţia este 0,5 lei pentru ambalaje din metal şi 1 leu pentru ambalaje din sticlă şi/sau plastic.

    Plata contribuţiilor menţionate mai sus se va efectua anual pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65%  pentru anul 2024) şi cantităţile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate.

    Sunt cel puţin opt aspecte pe care companiile ar trebui să le aibă în vedere la stabilirea procedurilor interne necesare implementării SGR:

    1. fluxurile privind circuitul garanţiei şi al ambalajelor produselor care fac obiectul SGR;
    2. gestionarea pierderilor/distrugerilor de ambalaje SGR;
    3. etichetarea produselor care fac obiectul SGR din prisma noilor cerinţe (de ex., pictogramă şi cod EAN);
    4. înregistrările contabile aferente garanţiei, tarifului de administrare, tarifului de gestionare;
    5. tratamentul fiscal al garanţiei, evidenţierea acesteia pe factură în diverse situaţii (de ex., produse acordate gratuit);
    6. identificarea produselor supuse SGR, aceasta poate fi uneori dificilă, mai ales în cazul ambalajelor compozite;
    7. pregătirea punctelor de colectare a deşeurilor de ambalaje SGR;
    8. respectarea regimului deşeurilor.

    Având în vedere multiplele implicaţii ale acestui nou pachet de acte normative, atât din punct de vedere fiscal, contabil, logistică, mediu etc., companiile trebuie să analizeze în detaliu şi din multiple unghiuri impactul şi, respectiv, implicaţiile acestor prevederi asupra activităţii curente şi viitoare a companiei, pentru a pregăti corespunzător momentul implementării de la 30 noiembrie 2023.

    Din punct de vedere al obligaţiilor şi responsabilităţilor, companiile implicate în lanţul de aprovizionare au obligaţia de a lua măsuri pentru a colecta şi recicla ambalajele primare nereutilizabile produse sau utilizate de ei, dar şi de a oferi informaţii despre reciclare consumatorilor, a organiza sisteme de colectare selectivă sau a colabora cu autorităţile şi terţi pentru reciclare.

    SGR implică existenţa unor centre de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile în diferite locaţii din ţară, care permit consumatorilor să returneze ambalajele după utilizare, urmând să fie apoi reciclate corespunzător.

    Pe de altă parte, procesul implică şi responsabilitatea consumatorilor, care sunt încurajaţi să participe activ la colectarea selectivă a ambalajelor şi să le aducă la centrele de reciclare desemnate. Prin implicarea lor, contribuie la reducerea deşeurilor şi la creşterea ratei de reciclare.

    Prin implementarea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile se reduce impactul deşeurilor asupra mediului şi se promovează economia circulară, în care materialele reciclate sunt reintroduse în procesul de producţie. Este vorba, în final, despre gestionarea responsabilă a deşeurilor şi protecţia mediului înconjurător, scop în care autorităţile, industria şi consumatorii trebuie să colaboreze pentru a asigura eficacitatea acestui sistem.

    Reluăm, în continuare, prevederile Hotărârii de Guvern mai-sus menţionate:

    • producătorii şi comercianţii care introduc pe piaţa naţională produse ambalate menţionate mai sus au obligaţia de a se înregistra în SGR;
    • valoarea garanţiei a fost stabilită la 0,50 RON pentru fiecare ambalaj, fiind suma plătită de către consumatorul final la momentul achiziţionării unui produs în ambalaj SGR şi va fi restituită integral consumatorului final la momentul returnării ambalajului SGR în cadrul unui punct de returnare;
    • punctul de returnare a ambalajelor SGR este organizat în cadrul structurii de vânzare a comerciantului sau în imediata vecinătate a acesteia, fără depăşirea unei distanţe de 150 de metri faţă de structura de vânzare, având cel puţin acelaşi program de funcţionare ca al comerciantului;
    • comercianţii care au structuri de vânzare cu o suprafaţă mai mică de 200 m², care nu-şi organizează propriile puncte de returnare îşi pot îndeplini obligaţiile de organizare a punctelor de returnare prin asociere cu alţi comercianţi care au structuri de vânzare cu o suprafaţă mai mică de 200 m² sau prin acord de parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale/asociaţii de dezvoltare intercomunitară;
    • ambalajele SGR se pot returna în cadrul oricărui punct de returnare organizat pe teritoriul României, indiferent de locul din care a fost achiziţionat produsul şi fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal, în vederea recuperării garanţiei;
    • stocurile de ambalaje care nu respectă condiţiile din această hotărâre (de ex., nu sunt marcate cu semnul SGR) pot fi comercializate cel târziu până în data de 31 decembrie 2024, dată după care comercializarea lor este interzisă pe teritoriul naţional;
    • SGR nu se aplică produselor exportate, comercializate în magazine tip duty-free şi celor care se comercializează în mijloacele de transport internaţional;
    • comercianţii care vând exclusiv prin intermediul unor platforme online precum şi cei din HORECA nu au obligaţia de a organiza puncte de returnare pentru ambalajele SGR.

    Hotărârea prevede şi sancţiuni destul de drastice, de până la 50.000 RON pentru toţi cei implicaţi (producători, comercianţi, administrator SGR), pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin cu privire la gestionarea ambalajelor primare nereutilizabile.

     

  • Compania norvegiană Tomra, care furnizează soluţii automate de colectare a ambalajelor pentru băuturi în vederea reciclării, a deschis lângă Bucureşti un centru logistic de 4.000 mp

    Tomra, o companie norvegiană care furnizează soluţii automate de colectare a ambalajelor de metal, plastic şi sticlă pentru băuturi în vederea reciclării, prezentă în piaţa locală din 2021, a deschis un nou spaţiu logistic de 4.000 de metri pătraţi lângă Bucureşti.

    Noul centru va asigura în principal funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor care automatizează preluarea post-consum a ambalajelor pentru băuturi în vederea reciclarii, deservind întreaga reţea de sisteme de colectare Tomra din România

    Pregătirile pentru Sistemul Garanţie-Returnare din România au început să se intensifice pentru toţi participanţii la system, pe măsură ce se apropie data lansării, 30 noiembrie,  În luna iunie, administratorul SGR, ReturRO, a anunţat că peste 60.000 de companii s-au înregistrat deja pe platforma online a sistemului.

    „Un proiect de anvergura SGR în România are nevoie nu doar de o legislaţie bine gândită, dar şi de implicarea şi sprijinul tuturor instituţiilor, al RetuRO – administratorul SGR, al micilor şi marilor comercianţi, precum şi al consumatorilor. (…) Tomra a deschis deja primul său centru logistic de suport şi mentenanţă la nivel naţional, care deserveşte întreaga reţea de sisteme, printr-o echipă de intervenţie formată din tehnicieni cu înaltă calificare, cu o experienţă de peste 10 ani în întreţinerea RVS-urilor şi o flotă de intervenţii cu acoperire naţională”, spune Dorin Mihai, Director Tomra Collection România.

    Centrul logistic include o platformă pentru încărcarea şi descărcarea a până la 50 de camioane pe zi. De aici, atât sistemele de colectare Tomra, cât şi piesele de schimb pentru întreţinerea acestora, sunt livrate la punctele de returnare SGR din toată ţara, asigurând costuri reduse şi timpi de intervenţie optimi pentru comercianţi.

    Compania operează aproximativ 82.000 de automate de preluare (RVS) instalate în 60 de pieţe, care colectează anual peste 45 de miliarde de ambalaje pentru băuturi în întreaga lume.

     

    Noi reguli pentru colectarea şi reciclarea ambalajelor pentru băuturi în România: plastic, sticlă şi metal

    Sistemul Garanţie-Returnare din România vizează ambalajele primare de unică folosinţă, de sticlă, plastic sau metal pentru băuturi, cu volume cuprinse între 0,1  litri şi 3 litri. Consumatorii vor plăti o garanţie de 50 bani la achiziţionarea unei băuturi şi o vor recupera în momentul predării ambalajelor post-consum într-unul din punctele de returnare organizate de comercianţi.

    Conform legislaţiei în vigoare, toţi comercianţii care vând băuturi în ambalaje SGR, indiferent de dimensiunea suprafeţei de vânzare,  vor avea obligaţia să organizeze puncte de returnare, oferind astfel consumatorilor accesibilitatea la sistem prin posibilitatea de a returna facil ambalajele şi de a-şi recupera garanţia.

    Programele SGR au dus la o creştere semnificativă a ratei de colectare a ambalajelor de plastic în Europa: ţările care au implementat programe SGR ating o rată de colectare medie de 94%, faţă de 47% în ţările fără astfel de sisteme.

    Sistemul Garanţie-Returnare din România este unul dintre cele mai cuprinzătoare programe de management al ambalajelor pentru băuturi din Europa, datorită scopului extins, granularităţii şi dimensiunii sale. Peste 6 miliarde de ambalaje pentru băuturi vor fi colectate şi reciclate anual prin Sistemul Garanţie-Returnare, fiind astfel deviate  de la gropile de gunoi şi reintroduse în economia circulară.

     

  • Ne pândeşte o nouă criză mondială, de data asta una care îşi face treaba lent, dar sigur. Care sunt obiectele pe care le folosim cu toţii zilnic şi care ne duc către o nouă criză mondială

    De la sfârşitul anilor 1930, numărul de spermatozoizi din întreaga lume pare să fi scăzut semnificativ. În timp ce declinul a fost observat iniţial în ţările occidentale, există dovezi ale aceluiaşi fenomen în ţările în curs de dezvoltare, iar procesul în cauză pare să accelereze, potrivit Financial Times.

    Timp de peste două decenii, Swan, un statistician în vârstă de 87 de ani, devenit epidemiolog, şi-a dedicat viaţa studierii efectelor substanţelor chimice „care au potenţialul de a perturba sistemul endocrin”, tulburând hormonii naturali ai organismului. Printre acestea se numără „bisfenolii”, agenţi care întăresc plasticul pentru a putea fi utilizat în recipientele de depozitare a alimentelor – înclusiv în fabricarea biberoanelor – şi „ftalaţii”, care înmoaie plasticul pentru a fi utilizat în ambalaje şi produse precum furtunurile de grădină. În ultimii ani, au fost găsite urme ale acestor agenţi în laptele matern, ţesutul placentar, urina, sângele şi lichidul seminal ale pacienţilor examinaţi.

    Potrivit lui Swan, produsele „inofensive” folosite în bunul mers al vieţii noastre de zi cu zi au potenţialul de a reduce numărul de spermatozoizi. Efectele acestor agenţi asupra sănătăţii umane nu se opresc aici: ei pot perturba funcţia tiroidiană, pot declanşa cancerul şi obezitatea.

    De asemenea, cercetătoarea este de părere că expunerea involuntară la aceste chimicale în uter poate dăuna sever fătului. Potrivit lui Swan, lumea, prin obiceiurile de consum actuale, ar putea să se îndrepte „ca un somnambul într-o criză globală a fertilităţii”. Dacă ipoteza ei este corectă, o regândire a proceselor industriale şi a stilului de viaţă actual ar putea deveni o nevoie absolut imperativă pentru prezent şi viitor.

    Chiar dacă numărul mediu de spermatozoizi a scăzut, motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru sunt încă disputate de oamenii de ştiinţă. Unii dintre aceştia se întreabă dacă acest proces ar trebui cu adevărat să ridice semnale de alarme în rândul oamenilor. „Nu sunt neapărat de părere că vom fi reduşi la un scenariu asemănător cu cel din The Handmaid’s Tale”, spune Swan, referindu-se la romanul lui Margaret Atwood care prezintă o lume în care agenţii de poluare contribuie la o calamitate reproductivă la nivel global. Cu toate acestea, cercetătoarea este de părere că în viitorul apropiat vom asista la o creştere dramatică a numărului de contracte de surogat şi a utilizării reproducerii asistate. În timp ce se îndreaptă către al zecelea deceniu de viaţă, Swan se teme că timpul avertismentelor privitoare la ceea ce ea numeşte „o ameninţare la adresa umanităţii” se îndreaptă către final.

    În 2011, Swan, alături de o echipă de savanţi, a început să efectueze cea mai complexă cercetare a literaturii de specialitate privind scăderea numărului de spermatozoizi de până acum. În total, 185 de subiecţi au fost examinaţi în detaliu, folosind metode de meta-analiză ultraavansate. Concluzia a fost profund tulburătoare. Numărul de spermatozoizi părea să fi scăzut cu 52% în 38 de ani, adică ceva mai mult de 1% pe an. Când studiul a fost publicat în 2017, a făcut „valuri în presă”, îşi aminteşte ea, ceea ce a determinat-o în cele din urmă să publice Count Down, o carte destinată publicului larg. Deşi momentul 2017 putea să se fi simţit ca un triumf, bătălia lui Swan pentru a convinge autorităţile de reglementare, legiuitorii şi industria a avansat cu o viteză glacială.

    Swan avertizează că în era materialelor sintetice, oamenii au ajuns să ingereze plastic, sub formă de particule şi vapori. Substanţele chimice din plastic se preling din recipiente în alimente, în special atunci când sunt încălzite, fapt deosebit de nociv pentru sănătatea fiinţei umane. O reglementare a producţiei elementelor pe bază de plastic nu numai că ar uşura ecosistemul planetar, dar ar putea îmbănătăţi în mod direct sănătatea omului în feluri încă nebănuite de societatea modernă.

  • Ce spune proprietarul unui lanţ local de magazine despre plăţile pe care le vor primi retailerii de la administratorul SGR? „Se fac diferenţe mari între jucătorii mari şi cei mici“

    Un mic magazin care va face preluarea manuală a ambalajelor va primi de la administratorul Siste­mului Garanţie-Returnare (SGR) – proiectul care va revoluţiona modul în care cumpărăm băuturi şi care îşi propune să accelereze procesele de reciclare – 0,0861 lei pentru o sticlă mi­că, de sub 500 ml. Suma este de 2,6 ori mai mică decât cea pe care o va pri­mi un retailer care va face pre­luare au­­to­mată (RVM), cu ajutorul apara­te­lor specializate. Diferenţe similare există şi la sticlele mari (peste 500 ml) şi la cele de plastic sau la doze.

    Tariful de gestionare reprezintă su­ma de bani plătită prin transfer ban­car de administratorul SGR co­merci­an­ţilor pentru fiecare unitate de am­balaj SGR, care a fost retur­na­tă la punc­tele de returnare, respectiv pre­da­tă de comercianţii HoReCa desti­nată acoperirii costu­rilor în legă­tură directă cu înde­plinirea obligaţiilor privind preluarea şi stocarea ambala­jelor SGR, scrie în Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021.

    Feliciu Paraschiv, pro­prietarul re­ţelei de magazine Paco Supermarket, una dintre cele mai importante reţele locale, spune că aceste diferenţe sunt discriminatorii.

    „Se face o diferenţă enormă între ce plăteşte SGR retailerilor mari, care-şi vor permite să cumpere RVM-uri (aparate de colectare auto­mate, ca­re costă de la 15.000 de euro plus TVA în sus), şi ce plăteşte retai­lerilor mici, care nu-şi vor permite au­tomate şi care vor face colectare manuală. Tarifele pen­tru marii re­tai­leri sunt de două-trei ori mai mari“, afirmă antreprenorul.

    Povestea magazinelor Paco a în­ce­put acum mai bine de 25 de ani cu un singur magazin în judeţul Vran­cea.

    Astăzi reţeaua a ajuns la 15 uni­tăţi în acelaşi judeţ şi la afaceri de 34 de milioane de euro în 2021, în creşte­re cu 17% faţă de anul anterior.

    Marii retaileri vor instala în maga­zi­nele proprii aparate pentru reci­cla­re automată, aparate care costă între 15.000 şi 80.000 de euro plus TVA, a­da­ugă Feliciu Paraschiv. De altfel, toc­mai pentru a-şi putea recupera aceste investiţii, marii jucători primesc sume considerabil mai mari. Unele lanţuri in­ternaţionale deja au instalate apara­te unde oamenii pot să îşi ducă amba­la­jele băuturilor, însă astfel de sisteme au fost puse momentan doar din do­rinţa retailerilor, nu ca parte a SGR.

    Retailerii mici, care nu vor investi în astfel de sisteme, vor colecta manual ambalajele.

    „Nu este corect din punct de vedere concurenţial ca două societăţi comerciale diferite care desfăşoară exact aceeaşi operaţiune de colectare de la populaţie a ambalajelor nereutilizabile şi introducerea lor în sistemul SGR să fie renunerate diferit. Asta amplifică decalajul dintre comercianţii mici şi mijlocii care nu-şi permit să achite aparate de colectare automată şi companiile mari, internaţionale, care acaparează din ce în ce mai mult piaţa de retail şi capată poziţii dominante.“

    Totuşi, diferenţele în tariful de gestionare vin ca urmare a sumelor pe care marile lanţuri le pun la bătaie pentru achiziţia acestor aparate, investiţie ce ar urma să fie amortizată în câţiva ani.

    Feliciu Paraschiv spune că un retailer mic, care nu are bani pentru asemenea investiţii, va trebui să plătească un om să facă această colectare. El adaugă că făcând o medie ponderată a tarifelor menţionate în Hotărârea de Guvern (30% sticle mici, 10% mari, 40% pet-uri şi 20% doze), un retailer va încasa 25 de lei pe oră, versus 50 de lei cât ar costa ca un om să facă asta.

    „Un om poate colecta, dacă nu face pauză, 360 de unităţi pe oră. Plus că, la colectare manuală, noi nu trebuie să spargem sau să deformăm sticla (eticheta trebuie să rămână intactă, pentru a putea fi citită de aparate – n.red.), aşa că vom aduna volume foarte mari de ambalaje. Aparatele mari validează pe loc sticlele sau dozele şi apoi le striveşte, astfel că pot cuprinde mult mai multe ambalaje pe aceeaşi suprafaţă“, mai spune el.

    Omul de afaceri precizează totodată că retailerii mici şi mijlocii nu au fost consultanţi la ultimele negocieri, aşa că nu ştiu pe ce bază sau pe ce studii au fost stabilite preţurile.

    „Probabil ne vom adresa Consiliului Concurenţei. Domnul Ministru Tánczos Barna, în timpul discutiilor avute anterior, a specificat că tarifele la colectarea manuală vor fi mai mari pentru că implică resursa umană, care e greu de găsit şi e şi scumpă, iar acum a făcut exact invers.“

    SGR presupune că, începând cu data de 30 noiembrie 2023, consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. Cumpărătorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Irlanda şi Ungaria sunt alte ţări europene în faze avansate de implementare a SGR.

  • Care sunt printre puţinele produse româneşti ce reuşesc să se lupte cu giganţii externi care au cucerit România; ba chiar mai mult decât atât, au plecat şi peste hotare să cucerească alte ţări

    Într-o epocă în care comerţul modern a ajuns aproape la fiecare parter de bloc sau chiar în sate aflate la zeci de kilometri depărtare de oraşe, în care porţile sunt deschise pentru toate brandurile capabile să producă atât cât consumatorul cere, bătălia pentru un loc la raft este tot mai mare.

    Categoria dulciurilor este una în care concurenţa brandurilor româneşti şi a celor străine se vede de la ambalaje până la aşezarea la raft, iar în contextul în care rafturile magazinelor locale s-au umplut de branduri străine, producătorii români şi-au făcut curaj să cucerească lumea. Este şi cazul ROM şi Măgura, care au ajuns deja în peste 30 de ţări.

    Şoseaua Viilor din Bucureşti este o stradă care poate nu spune multe la prima vedere, dar este locul unde este aşezat unul dintre cele mai importante centre de producţie de dulciuri din România. Aici este fabrica de ciocolată a Kandia Dulce, cel mai mare producător din domeniu. Dacă treci prin zonă nici nu trebuie să cauţi cu atenţie locul pentru că un miros dulce te atrage până la poarta fabricii. Unitatea de producţie a Kandia Dulce produce branduri cu istorie precum Rom, Măgura, Kandia,  Făgăraş, Sugus, Papi sau Primola.

    Toate ocupă poziţii de piaţă importante în sectoarele în care activează, iar unele au luat deja calea exportului de mai mulţi ani. „Măgura este liderul indiscutabil al pieţei de prăjituri ambalate din România şi este prezentă de ani buni în pieţele mari de diaspora din Europa: Spania, Italia, Marea Britanie, SUA, Canada etc. În 2022 am lansat două arome de prăjituri Măgura şi pe piaţa din Polonia. În prezent exportăm în peste 30 de pieţe”, a spus Dragoş Militaru, managerul care conduce din 2019 Kandia Dulce.

    Măgura este un brand cu o istorie de 45 de ani, iar Dragoş Militaru subliniază faptul că brandul Măgura este unic pe toate pieţele pe care activează în contextul în care alţi producători locali de dulciuri au ales alte nume pentru produsele pe care le exportă peste hotare. În portofoliul Măgura se află cinci produse permanente de miniprăjituri, dar Kandia Dulce mai are şi două sortimente de rulade Măgura, trei sortimente de miniprăjituri ROM şi din aprilie anul acesta şi trei sortimente de miniprăjituri Papi.


    194 mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Kandia Dulce în 2022, în creştere cu 22% faţă de anul precedent


    „Pentru prăjiturile Măgura şi ROM avem disponibile şi formate de multipack de 6 sau 8 bucăţi. În total, portofoliul de prăjituri are peste 14 sortimente diferite în diverse ambalări.” În plus, Kandia Dulce a intrat recent pe pieţe mari de export cu prăjituri astfel că producătorul a demarat investiţii în dezvoltarea liniei de producţie.

    „Deţinem singura linie de producţie de mini-prăjituri complet automatizată din România şi vom investi în extinderea capabilităţilor şi a capacităţii de producţie cu 12%.” Noua investiţie depăşeşte 1,5 milioane de euro, iar finalizarea acesteia este estimată pentru anul viitor. Conform ultimelor date, în medie, compania produce între 35 şi 40 de tone de produse pe zi, pe patru-cinci linii de fabricaţie. Dragoş Militaru spunea recent că unele produse, care au rulaj foarte mare, precum prăjitura Măgura, sunt fabricate în trei schimburi.

    „În total, anual, punem pe piaţă aproximativ 9.000 de tone de produse dulci, sub toate brandurile, din toate categoriile. Din această cantitate, anul acesta, gama de prăjituri va ajunge la 2.800 de tone, Măgura reprezentând 90%. Tabletele de ciocolată cumulează circa 2.000 de tone, batoanele de ciocolată reprezintă şi ele 2.000 de tone, iar restul sunt diverse categorii de produse”, preciza Dragoş Militaru, care conduce compania din funcţia de managing director. Anual, compania vinde 48 de milioane de batoane ROM şi peste 60 de milioane de prăjituri Măgura, conform ultimelor date.

    Măgura şi ROM sunt motoarele producătorului de ciocolată, dar şi principalele branduri la export. ROM este şi el un brand cu vechime, având aproape 60 de ani. În plus, brandul ROM se găseşte în ţările cu comunităţi mari de români în ambalaj cu tricolor, iar în alte ţări cu alte ambalaje, dar cu acelaşi nume românesc.


    Echipa Kandia Dulce a rămas unită în faţa provocărilor de tot felul şi a stat foarte aproape de consumatorii români, care preferă din ce în ce mai mult mărcile şi produsele autohtone cum ar fi ROM, Măgura, Făgăraş, Primola, Sugus, Papi etc.


    Extinderea brandurilor „made in Bucureşti” la export vine în contextul în care puterea companiilor locale a crescut în ultimii ani, iar piaţa românească a fost invadată de branduri străine. În topul celor mai mari importatori de ciocolată şi batoane de ciocolată, produse în interiorul UE, cu peste 27.000 de tone, România s-a situat pe locul 6, iar în ceea ce priveşte importul de ciocolată şi de batoane de ciocolată produse în afara UE, s-a situat pe locul 3, conform celor mai recente date ale Eurostat. De asemenea, România se află în primii cinci importatori de ciocolată albă din afara spaţiului UE. În businessul Kandia Dulce, exporturile reprezintă aproximativ 6%, principala piaţă de export fiind Marea Britanie.

    Kandia Dulce are în spate o familie puternică de antreprenori şi anume familia Meinl din Austria, care deţine atât un business în domeniul financiar, al cafelei, în domeniul ciocolatei şi inclusiv producătorul Heidi Chocolat, care are o unitate de producţie în Pantelimon. Kandia Dulce este cea mai mare afacere din România deţinută de familia Meinl, având în 2022 o cifră de afaceri de 194 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul precedent.  „Anul 2022 a fost un an dificil, cu multe provocări şi instabilitate, marcat de inflaţie accelerată pentru toate materiile prime, combustibil şi energie. Echipa Kandia Dulce a rămas unită în faţa provocărilor de tot felul şi am stat foarte aproape de consumatorii români, care preferă din ce în ce mai mult mărcile şi produsele autohtone cum ar fi ROM, Măgura, Făgăraş, Primola, Sugus, Papi etc.”, a adăugat Dragoş Militaru, care aminteşte că cele mai importante proiecte ale companiei au constat în dezvoltarea soluţiilor de automatizare şi diversificarea portofoliului de produse. Echipa Kandia Dulce are aproape 400 de oameni. Cât despre 2023, managerul crede că va un an mai bun decât 2022. „Brandurile noastre ROM şi Măgura sunt printre cele mai îndrăgite de români şi câştigă cotă de piaţă în faţa produselor importate. Investim din ce în ce mai mult în dezvoltarea şi promovarea portofoliului nostru de produse şi ne aşteptăm la o piaţă bună în 2023 şi o cifră de afaceri de peste 240 milioane de lei”, a adăugat el.   

    „Măgura este liderul indiscutabil al pieţei de prăjituri ambalate din România şi este prezentă de ani buni în pieţele mari de diaspora din Europa: Spania, Italia, Marea Britanie, SUA, Canada etc. În 2022 am lansat două arome de prăjituri Măgura şi pe piaţa din Polonia. În prezent exportăm în peste 30 de pieţe.”

    Dragoş Militaru, Kandia Dulce

  • Producătorul de ambalaje plastice Romcarbon a vândut către LIDL România un teren de 7.400 mp pentru suma de 7,6 mil. lei

    Producătorul de ambalaje din material plastic Romcarbon Buzău (simbol bursier ROCE) a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că a vândut către LIDL România un teren de 7.407 metri pătraţi în Buzău şi a încasat restul de preţ aferent vânzării de 5,2 mil. lei, în conformitate cu prevederile antecontractului încheiat între părţi.

    Pe 23 decembrie 2021, Romcarbon a anunţat că LIDL România a achitat avansul 1, reprezentând 30% din preţul total, în valoare de 488.862 de euro (2,4 mil. lei la cursul BNR de 4,9488 lei pe euro). Conform calculelor realizate de ZF, tranzacţia s-a ridicat la circa 7,6 mil. lei.

    „Concomitent cu semnarea contractului de vanzare societatea cumparatoarea a constituit in favoarea Romcarbon SA un drept de trecere pentru retele de utilitati si un drept de preemptiune la cumparare cu durata de 5 ani”, notează compania în raportul de la BVB.

    Romcarbon Buzău are 119,4 mil. lei capitalizare şi are în acţionariat companiile Living Plastic Industry SRL (32,85%), Joyful River Limited din Cipru (20,52%) şi pe Ştefan-Alexandru Toderiţă (12,38%). Acţiunile ROCE au un avans de 26,6% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 2,4 mil. lei, arată datele BVB.

    În primul semestru din 2022, Romcarbon a avut un profit net de 10,3 mil. lei, în creştere cu 129% faţă de perioada similară din 2021. Veniturile au urcat cu 21% de la an la an, la 187,5 mil. lei, potrivit datelor din raportul financiar semestrial publicat la BVB.

  • Analiză. Sistemul Garanţie-Returnare, revoluţia din magazine: Cum arată azi proiectul care va schimba modul în care vom cumpăra apă şi băuturi răcoritoare?

    Anul 2023 va fi echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    Anul 2022 a adus noi progrese în procesul de implementare a Sistemului Garanţie-Re­turnare (SGR), conceptul care va schimba modul în care românii vor face cumpărături. A fost creată compania care va administra sistemul, a fost stabilită structura acţionariatului acesteia, din care statul deţine 20%, a fost ales un CEO responsabil şi, cel mai important, a fost stabilită data de la care SGR va fi funcţional în România.

    Anul 2023 va fi practic echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    „Nu văd de ce ar mai interveni amânări în implementarea sistemului. Amânarea, dacă va interveni, se va produce printr-o hotărâre a guvernului“, a spus recent Cosmin Teodoru, director general al direcţiei Gestionare Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului.

    Rolul statului în acest sistem este de supraveghere a îndeplinirii cadrului legal, dar şi de „plasă de siguranţă“, în caz că apar probleme.

    „Suntem trei structuri asociative private – Asociaţia Naţională a Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu. Deopotrivă, avem alături de noi în structura acţionariatului reprezentanţii Ministerului Mediului. Un astfel de proiect complex nu poate să meargă de la început conform planului de acasă. Însă cel mai important este că am reuşit să depăşim toate obstacolele şi barierele întâlnite“, a spus Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

    Până în acest moment, zece ţări europene au SGR implementat în diferite etape în timp, cu diverse obiective. Sistemul din România va fi primul care va răspunde nevoilor actuale ale mediului de afaceri, dar şi obiectivelor de mediu care vin dinspre legislaţia europeană cu ţinte ambiţioase din 2025.

    „Universul de retail la care ne uităm este de aproximativ 80.000 de operatori economici, un număr care include atât comercianţii de tip reţea, cât şi comerţul tradiţional sau HoReCa. Vorbim şi de 4.000 de producători şi importatori de băuturi. Aceştia va trebui să se înroleze în platforma pe care sistemul o va dezvolta“, a spus Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

    Site-ul returosgr.ro a fost deja lansat şi cuprinde o platformă de înrolare pentru toţi producătorii, importatorii şi comercianţii care, potrivit legislaţiei, au obligaţii de raportare de date. Acelaşi sistem IT va gestiona şi fluxul de date sau garanţii între comercianţi şi administratorul sistemului. Acest sistem IT urmează să fie scos la licitaţie pentru a selecta furnizorul care va gestiona procesul integral.

    „În acest moment am încheiat un proces intermediar care a presupus o licitaţie de mai mică amploare, care a fost necesară pentru a da drumul procesului de înregistrare. Acest prim proces de licitaţie a fost câştigat de compania slovacă Sensoneo, care a implementat şi sistemul din Slovacia“, a adăugat Julia Leferman.

    Pe piaţă există în acest moment aproape şase miliarde de ambalaje care vor intra începând de anul viitor sub apanajul Sistemului Garanţie-Re­turnare. Este vorba despre ambalajele din plastic, metal şi sticlă care au volume între 0,1 şi 3 litri şi care sunt puse pe piaţă ca ambalaje pentru băuturi.

    „Reţelele mari sunt mai pregătite pentru SGR şi vin cu cereri precise către noi. Retailerii tradiţionali încă mai aşteaptă clarificări. Este foarte importantă amprenta tipului de echipament în magazinele mici. Dacă ai 50-100 mp, fiecare metru sau centimetru contează, comercianţii nu vor să renunţe la spaţiu pentru amplasarea maşinilor, aşa că vor un echipament cât mai mic“, a spus recent Dorin Mihai, director general la Tomra România, furnizor de soluţii automate de colectare a ambalajelor de metal, plastic şi sticlă pentru băuturi în vederea reciclării.

    Toţi comercianţii vor avea la raft, în primele luni, atât produse care vor purta logoul SGR, cât şi produse care nu vor avea acest cod, ceea ce va fi o provocare logistică pentru retaileri.

    „Există o perioadă de tranziţie de un an de zile, până în decembrie 2024, în care ambalajele de dinainte de 30 noiembrie 2023 pot fi listate în conti­nuare şi se pot afla pe raftul comer­cianţilor cu acel mecanism, pentru că fiecare comerciant trebuie să încaseze garanţia separată în sistem, ceea ce înseamnă că în sistemul IT şi la casa de marcat vor fi listate două produse – unul care are aceeaşi denumire cu garanţie şi unul fără garanţie“, a spus Maria Maxim – preşedintele Asociaţiei Retailerilor pentru Mediu.

     

    Data la care va fi implementat SGR? 30 noiembrie 2022

    Cum va funcţiona SGR? Românii vor plăti o garanţie de 0,50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

     

    Cine este CEO al RetuRO, administratorul SGR?

    Gemma Webb, numită în funcţia de CEO şi preşedinte al directoratului RetuRO Sistem Garanţie-Returnare, va coordona implementarea şi gestionarea sistemului în România, urmând ca în perioada următoare să formeze echipa de management şi să finalizeze demersurile de obţinere a finanţărilor necesare pentru activitatea operaţională a RetuRO. Printre altele, este vorba despre construcţia mai multor centre la nivel regional, unde se vor asigura numărarea, sortarea şi pregătirea pentru reciclare a ambalajelor returnate. O etapă esenţială în implementarea SGR este de asemenea înregistrarea în sistem a aproximativ 4.000 de producători şi importatori de băuturi şi a peste 80.000 de comercianţi. Gemma Webb are peste 25 de ani de experienţă atât B2B, cât şi B2C în industrii precum FMCG, chimică, industria ambalajelor din plastic, print, tutun şi servicii de management al deşeurilor, iar peste 18 ani i-a petrecut în cadrul BAT. În perioada 2012-2017, Gemma Webb a condus operaţiunile din România ale producătorului de ţigarete.