În urmă cu peste 15 ani, doi dintre cei mai celebri oameni de afaceri ai lumii, Elon Musk şi Jeff Bezos, au început să dezvolte o rivalitate ce avea să devină din ce în ce mai intensă de-a lungul anilor. Care sunt principalele momente ale luptei „spaţiale” dintre şefii SpaceX şi Blue Origin?
Cei doi executivi s-au luptat unul împotriva celuilalt cu privire la ambiţiile spaţiale pe care le împărtăşesc – Musk conduce SpaceX, iar Bezos deţine Blue Origin – însă conflictul nu s-a rezumat la principalele priorităţi ale miliardarilor: Musk l-a numit „imitator” pe Bezos din cauza programului de sateliţi din cadrul Amazon şi a criticat practicile de business ale companiei. În schimb, Amazon şi Blue Origin au efectuat o serie de proteste împotriva concernului SpaceX.
Musk şi Bezos sunt unii dintre cei mai puternici miliardari din lume. Bezos este în prezent cel mai bogat la nivel mondial şi a părăsit recent funcţia de CEO al Amazon, implicându-se tot mai mult în operaţiunile Blue Origin. Între timp, Musk ocupă funcţia de CEO atât pentru Tesla, cât şi pentru SpaceX.
De la vis, la visuri şi mai mari Bezos a lansat Amazon în 1994, companie pe care a listat-o la Bursă trei ani mai târziu. Astfel, la începutul anilor 2000, Amazon nu era nici pe departe gigantul din ziua de azi, urmând să treacă ani buni până să creeze platforma de streaming Prime şi serviciul de infrastructură cloud Amazon Web Services. În pofida începuturilor modeste în business, Bezos a fost interesat dintotdeauna de spaţiu. El a declarat pentru Miami Herald în 1982, după ce a absolvit liceul ca şef de promoţie, că îşi doreşte să creeze colonii pentru milioane de oameni în spaţiul cosmic.
Drept rezultat al ambiţiilor sale de a părăsi Pământul, Bezos a creat în 2000 Blue Origin, un start-up concentrat asupra zborurilor spaţiale. În acea perioadă, Musk a vândut Zip2, un start-up vândut împreună cu fratele său, Kimbal, către Compaq pentru aproximativ 300 de milioane de dolari, miliardarul lucrând la acea vreme asupra sistemului de plăţi PayPal, vândut către eBay pentru 1,5 miliarde de dolari. Musk a obţinut circa 160 de milioane de dolari în urma vânzării PayPal, bani pe care i-a folosit pentru a lansa SpaceX, în 2002.
„La început nu mi-am lăsat prietenii să investească deoarece credeam că îşi vor pierde banii. Preferam, în schimb, să îmi pierd proprii mei bani”, reiese dintr-un interviu oferit în 2018 de Musk. În 2004, Blue Origin şi SpaceX se aflau încă în faza incipientă a activităţilor – niciuna dintre cele două companii nu realizase vreo lansare. Însă acest fapt nu a putut opri declanşarea rivalităţii. Aparent, discuţia dintre Musk şi Bezos nu s-a terminat cu bine când cei doi s-au întâlnit pentru a vorbi despre viitoarele proiecte privind dezvoltarea unor rachete reutilizabile. „M-am străduit să îi ofer cele mai bune sfaturi de care eram în stare, însă el le-a ignorat în mare parte pe toate”, a spus Musk în urma întâlnirii, conform cărţii „The Space Barons”, de Christian Davenport.
Cercul Blue Origin-SpaceX-NASA
Rivalitatea a continuat în 2013. Pe atunci, SpaceX încerca să obţină acces exclusiv la o rampă de lansare a NASA. Blue Origin (împreună cu United Launch Alliance, un rival al SpaceX) a realizat un protest formal prin intermediul căruia intenţiona să blocheze accesul la rampa de lansare a companiei lui Musk. Bezos a propus astfel convertirea rampei într-un „port spaţial deschis tuturor companiilor specializate”. Musk a numit mişcarea o „tactică mincinoasă de blocare” şi a folosit ocazia pentru a ataca din nou Blue Origin. „Blue Origin nu a fost în stare să creeze o navetă suborbitală eficientă în ciuda faptului că a investit timp de zece ani pe zona de dezvoltare.
Dacă vor reuşi cumva să creeze în următorii cinci ani un vehicul calificat care să se încadreze în standardele NASA şi care poate acosta pe Staţia Spaţială, vom răspunde bucuroşi nevoilor companiei. Să fiu sincer, cred că avem şanse mai mari să descoperim unicorni dansând în conducta de fum”, a spus Musk. Într-un final, SpaceX a câştigat drepturile de folosire a rampei. Un an mai târziu, Blue Origin a primit drept de brevet pentru navele de tip dronă, folosite pentru aterizarea propulsoarelor, SpaceX contestând imediat decizia. Drepturile deţinute de Blue Origin au însemnat că SpaceX va fi nevoit să plătească pentru a folosi tehnologia. Reprezentanţii SpaceX au argumentat că ştiinţa din spatele brevetului nu este nimic altceva decât o „pălărie veche”, în condiţiile în care conceptul din spatele navelor de tip dronă a existat deja de câteva decenii. Un judecător din Statele Unite i-a oferit câştig de cauză firmei lui Musk, Blue Origin retrăgându-şi majoritatea cererilor cu privire la brevet.
Aparent, discuţia dintre Musk şi Bezos nu s-a terminat cu bine când cei doi s-au întâlnit pentru a vorbi despre viitoarele proiecte privind dezvoltarea unor rachete reutilizabile. „M-am străduit să îi ofer cele mai bune sfaturi de care eram în stare, însă el le-a ignorat în mare parte pe toate”, a spus Musk în urma întâlnirii, conform cărţii „The Space Barons”, de Christian Davenport.
În ultimii ani, Musk şi Bezos şi-au transferat conflictul în spaţiul public. Cei doi executivi au profitat de fiecare oportunitate de a se ataca reciproc. După ce Blue Origin a aterizat cu succes racheta New Shepard în 2015, Bezos a postat pe Twitter un video numit „Cea mai rară bestie – o rachetă folosită”. Musk a răspuns în scurt timp, spunând că SpaceX a obţinut o performanţă similară cu trei ani mai devreme. Ulterior, când SpaceX a aterizat cu succes naveta Falcon 9, Bezos a scris pe Twitter: „Felicitări SpaceX pentru aterizarea treptei suborbitale pentru propulsoare. Bine aţi venit în club!”.
O serie constantă de ofensive
Totuşi, conflictul nu se rezumă doar la ambiţiile spaţiale ale celor doi miliardari. Musk a atras atenţia asupra practicilor de angajare ale Blue Origin şi l-a tachinat pe Bezos într-o serie de interviuri. De asemenea, Musk i-a spus biografului său, Ashlee Vance, că Blue Origin a încercat în mod repetat să fure talente din cadrul SpaceX.
„Blue Origin declanşează aceste lovituri chirurgicale asupra personalului specializat, oferind salarii de până la două ori mai mari. Cred că este nenecesar şi un pic nepoliticos”, susţine CEO-ul SpaceX. Conform Space News, Musk a dezvăluit să SpaceX a dezvoltat un filtru de email pentru cuvintele „blue” şi „origin”. Când BBC i-a adresat o întrebare cu privire la Bezos, în 2016, Musk a răspuns „Jeff, cine?”. Şeful Tesla l-a numit pe Bezos în repetate rânduri „imitator” – prima dată după ce Amazon şi-a anunţat planurile de lansare a sateliţilor de internet, iar apoi când Amazon a achiziţionat compania de taxiuri care se conduc singure Zoox. În schimb, Bezos a fost mai puţin vocal în ceea ce priveşte antipatia sa faţă de Musk şi SpaceX, însă a oferit o serie voalată de comentarii privind planurile companiei.Deşi Bezos s-a abţinut să îl atace direct pe Elon Musk, cel mai bogat om din lume a luat în vizor principala ambiţie a rivalului său: colonizarea planetei Marte, obiectivul major al SpaceX. Fondatorul Amazon intenţionează să aducă tot mai mulţi oameni pe Lună, descriind ideea de a ajunge pe Marte drept „nonmotivantă”. „Duceţi-vă să trăiţi în vârful muntelui Everest timp de un an deoarece este un adevărat paradis prin comparaţie cu Marte”, spunea Bezos în 2019. Pe durata prezentării vehiculului Blue Moon, Bezos a adus din nou în discuţie ambiţiile SpaceX, sugerând că planeta roşie reprezintă un vis extrem de îndepărtat. „Ritmul de progresare al Blue Origin este prea lent şi cantitatea de ani pe care Bezos o mai are la dispoziţie nu este suficientă”, a răspuns la rândul său Musk, care a împlinit anul acesta 50 de ani. În schimb, Bezos se îndreaptă rapid către 60 de ani. Deşi cel mai important subiect de dispută al celor doi este spaţiul cosmic, Musk a încercat să îndrepte atenţia publicului către Amazon, companie despre care a spus că exercită monopol.
După ce serviciul de publishing al Amazon a refuzat să publice o carte despre coronavirus scrisă de autorul Alex Berenson, Musk i-a scris lui Bezos pe Twitter că situaţia este „absurdă” şi a cerut desfiinţarea gigantului din e-commerce. Aparent, Amazon i-a „cenzurat” cartea lui Berenson, autorul publicând o captură de ecran care arăta că textul regăsit în carte nu se potriveşte principiilor diviziei de publishing. Amazon a declarat ulterior că site-ul a eliminat din greşeală cartea, urmând să publice materialul lui Alex Berenson. Primăvara trecută, Blue Origin şi SpaceX şi-au depus către NASA cererile de design pentru platformele de aterizare pe Lună. Alături de o a treia companie, Dynetics, firmele lui Bezos şi Musk au început să concureze astfel pentru obţinerea unui contract de câteva miliarde de dolari cu NASA. Toate cele trei companii au zece luni la dispoziţie pentru a oferi un design pentru aşa-numita misiune Artemis, prin intermediul căreia se va marca primul echipaj care va ajunge pe Lună de la Apollo 17 din 1972.
O luptă de 400 de miliarde de dolari
Acţiunile Tesla au atins un nou maxim istoric la începutul anului, fapt ce i-a alimentat din plin averea lui Musk. Miliardarul i-a depăşit treptat pe Bill Gates şi Mark Zuckerberg şi – într-un final – pe Jeff Bezos, cu o avere netă de 184 de miliarde de dolari. Bezos şi-a recăpătat între timp prima poziţie din clasamentul miliardarilor, averea sa valorând în prezent 201 miliarde de dolari, conform indicelui Bloomberg Billionaires. Musk ocupă poziţia a doua, cu 199 de miliarde de dolari. În aprilie, NASA a anunţat că SpaceX este singurul beneficiar al contractului de aselenizare a oamenilor pe Lună, de 2,9 miliarde de dolari. Mişcarea a înfuriat conducerea Blue Origin, care contestă acum decizia NASA. Potrivit The New York Times, Blue Origin a depus un protest de 50 de pagini la Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), descriind decizia NASA drept „greşită”. Iniţial, NASA a anunţat că va acorda contractul unui număr de două companii, însă o serie de temeri cu privire la buget şi o lipsă de finanţare din partea Congresului i-au forţat mâna agenţiei, aceasta alegând în cele din urmă SpaceX. Blue Origin a declarat pentru CNBC că decizia NASA este nedreaptă întrucât a „schimbat regulile pe ultima sută de metri” şi a negociat pe baza preţurilor propuse, mişcare pe care nu a adoptat-o faţă de Blue Origin. În august, NASA a întrerupt toate activităţile care ţineau de acordarea contractului până pe 1 noiembrie.
După ce Blue Origin a aterizat cu succes racheta New Shepard (foto dreapta) în 2015, Bezos a postat pe Twitter un video numit „Cea mai rară bestie – o rachetă folosită”. Musk a răspuns în scurt timp, spunând că SpaceX a obţinut o performanţă similară cu trei ani mai devreme. Ulterior, când SpaceX a aterizat cu succes naveta Falcon 9 (foto stânga), Bezos a scris pe Twitter: „Felicitări SpaceX pentru aterizarea treptei suborbitale pentru propulsoare. Bine aţi venit în club!”.
În linie dreaptă spre spaţiul cosmic
Pe 20 iulie, Bezos şi fratele său mai mic, Mark, au zburat timp de 11 minute în interiorul navei New Shepard, creată de Blue Origin. „Visez de când aveam cinci ani că voi călători în spaţiu. Am vrut să fiu în interiorul navei pentru că este un lucru pe care am vrut să îl fac toată viaţa mea. Este o aventură”, spunea Bezos. Scurta călătorie a reprezentat primul zbor cu oameni la bord al Blue Origin – SpaceX şi-a lansat primii pasageri în orbită în mai 2020. Deşi Musk ar fi putut să călătorească până acum în spaţiu, călătoria ar prezenta mai mulţi factori de risc din punct de vedere al afacerilor, având în vedere că miliardarul este CEO-ul unei companii publice, Tesla. La polul opus, Bezos a renunţat la funcţia de CEO al Amazon cu două luni înainte de lansare. În urma călătoriei, Musk a făcut referire la faptul că zborul a fost realizat în interiorul orbitei terestre şi a luat în derâdere capsula de aterizare pe Lună a Blue Origin.
Cel mai recent, o subsidiară Amazon a depus un protest formal în cadrul Comisiei Federale de Comunicaţii, prin care a atacat planurile SpaceX de lansare a sateliţilor Starlink, generând un răspuns din partea lui Musk: „Se pare că Bezos s-a retras de la conducerea Amazon pentru a intenta full-time procese împotriva SpaceX”.