BusinessMagazin

Tag: Alitalia

  • Un contract între Alitalia şi Carpatair stârneşte polemici în Italia. Un deputat cere anchetă

    Conform Institutului italian de statistică (ISTAT), ponderea de utilizare de către cetăţenii italieni a serviciilor companiilor aeriene autohtone a scăzut în intervalul 2007 – 2011 cu 16%, de la 56 la 40%. Practic, mai puţin de jumătate dintre pasagerii care trec prin aeroporturile italiene utilizează servicii ale companiilor aeriene din Peninsulă.

    În contextul publicării raportului ISTAT, vocile critice s-au interesat de un acord al companiei Alitalia cu Carpatair, companie aeriană românească.

    Potrivit site-ului Romacapitale.net, deputatul italian Francesco Barbato (din cadrul formaţiunii Italia Valorilor, de centru) cere o anchetă parlamentară în legătură cu prevederile contractului încheiat între cele două companii aeriene. Deputatul a remarcat că, în fiecare dimineaţă, avioane ale Carpatair decolează din oraşe din România, Republica Moldova şi Ucraina, transportând la Timişoara pasageri care apoi continuă călătoria în Italia, Germania şi Grecia. Totul ar fi în regulă, dar nemulţumirile apar în contextul în care avioane Carpatair operează şi zboruri între Ancona şi Roma în numele Alitalia, cu piloţi, însoţitori de bord şi avioane proprii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carpatair şi Alitalia – cum se apropie timişorenii de Skyteam

    Anul 2011 este încă un an greu pentru aviaţia europeană. Dezastrul din Japonia, tensiunile din nordul Africii, alt nor de cenuşă islandez, dar şi fragilitatea economică de pe continent şi competiţia tot mai intensă vor aduce din nou pierderi companiilor. Competiţia acerbă, scăderea puterii de cumpărare şi unele practici neconcurenţiale sesizate la Timişoara vor aduce pierderi şi pentru Carpatair, după minusul raportat în 2010. În aceste condiţii parteneriatul cu Alitalia – “un lucru firesc”, după cum îl caracterizează oficialii companiei – urmăreşte să genereze un grad de încărcare mai mare pentru aeronavele companiei, mai ales că reţeaua de zboruri pe care Carpatair a dezvoltat-o către Italia înseamnă jumătate din business.

    În schimb, pasagerii Alitalia vor avea la dispoziţie noi destinaţii de călătorie din şi spre Europa de Est prin reţeaua de zboruri Carpatair spre România, Ucraina şi Republica Moldova. Astfel, reţeaua de rute Alitalia către Europa de Est se extinde, dat fiind că zborurile italienilor ajungeau în regiune doar la Kiev şi Bucureşti. Nicolae Petrov menţionează şi avantajul reţelei de vânzări extinse: cum rutele Carpatair vor fi vândute sub număr de zbor Alitalia vor atrage pasageri şi din alte colţuri ale lumii care au ca destinaţie finală aeroporturile pe care zboară Carpatair. În materie de preţuri, pasagerii care vor utiliza zborurile Alitalia până în punctele de conexiune cu zborurile Carpatair vor beneficia de preţuri cu circa 15% mai mici vândute pe un singur bilet din punctul de plecare până la destinaţia finală.

    “Având în vedere prelungirea crizei economice care a afectat major industria aviatică în toată Europa şi nu numai, posibilitatea de a câştiga pasageri adiţionali trebuie exploatată la maximum”, spune Petrov. Iar criza a lovit în businessul Carpatair pentru că investiţiile străine, dar mai ales cele italiene, s-au diminuat, iar traficul de business a suferit o descreştere semnificativă comparativ cu anii 2007-2008. Cum bugetele de călătorie s-au restrâns atât la companii, cât şi la cei care îşi cumpără bilete din buzunarul propriu, tonul lui Petrov este mai degrabă temperat când e întrebat despre previziuni: “Vom avea un trend crescător anul acesta, dar rezultatele vor depinde de preţul combustibilului şi de situaţia anumitor operatori care beneficiază de subvenţii la Timişoara”.

    Pierderile “suportabile” invocate de şeful Carpatair ar urma să dispară din 2012, graţie parteneriatului cu Alitalia şi schimbării flotei către avioane de dimensiuni mai mari. Conform estimărilor, 2012 va însemna şi creşterea cifrei de afaceri şi a numărului de pasageri transportaţi cu 15%, iar drumurile Carpatair duc către noi acorduri menite să crească profitabilitatea: “La modul general, ne gândim la o apropiere de Skyteam, din care fac parte TAROM, AirFrance-KLM şi Aeroflot, pe care o vedem foarte benefică atât pentru alianţă, cât şi pentru Carpatair”, spune omul de afaceri. Ţinând cont de strategiile dure de a primi noi parteneri în alianţe, demersul Carpatair trebuie urmărit cu atenţie: poate criza a schimbat şi dificultatea cu care un operator aerian putea intra într-una din marile alianţe.

  • Ce înseamnă parteneriatul comercial dintre Carpatair şi Alitalia

    Datorită acestui parteneriat, clienţii Alitalia vor avea la dispoziţie mai multe variante de calatorie din şi spre Europa de Est prin reţeaua de zboruri Carpatair spre România, Ucraina şi Republica Moldova. Clienţii companiei Carpatair vor putea călători către cele 90 destinaţii de pe cele cinci continente operate de Alitalia.

    “Acordul cu Carpatair consolidează prezenţa noastră pe piaţa Europei de Est. Parteneriatul ne permite să oferim clienţilor o paletă largă de destinaţii graţie reţelei Carpatair operate din hub-ul din Timişoara. În acelaşi mod, clienţii Carpatair vor putea ajunge, graţie zborurilor din Roma Fiumicino, în mai mult de 90 de destinaţii din reţeaua globala Alitalia” declara Andrea Tucci, responsabilul de alianţe şi acorduri al Alitalia.

    “Urmeaza perfectarea acordului de tip “special prorate agreement” care ne va permite să oferim pasagerilor Carpatair grile tarifare diversificate şi convenabile care vor acoperi întreaga reţea de zboruri Alitalia şi Carpatair”, a declara Nicolae Petrov.

    Carpatair a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de 74 milioane de euro, în creştere cu circa 14% faţă de anul 2009. Carpatair a raportat o creştere cu 13% a numărului de pasageri transportaţi pe zboruri regulate în 2010 şi o creştere cu 6,5% a gradului de ocupare faţă de 2009.

  • Cum se lupta companiile aeriene pe cursele spre Italia

    Pe 2 martie 2009, reprezentanti din Romania si de la nivel international ai companiei aeriene Lufthansa s-au adunat pe Aeroportul Henri Coanda din Otopeni pentru a asista la aterizarea primei curse directe intre Bucuresti si Milano operata de noua companie aeriana a grupului german, Lufthansa Italia. Lansarea curselor directe Milano-Bucuresti marcheaza un nou pas al germanilor in strategia de consolidare a grupului aerian in fata rivalului Air France – KLM, care a preluat recent un pachet de 25% de actiuni in cadrul principalului operator italian, Alitalia. Air France-KLM a devenit la inceputul lunii ianuarie actionar al principalului operator aerian italian prin achizitia unui pachet de 25%.

    Lufthansa, principalul competitor al gruparii franco-olandeze pe piata europeana, care incercase la randul sau un parteneriat cu Alitalia, a refuzat ideea de a pierde piata italiana si a infiintat propria companie in peninsula. Mutarea vine in continuarea strategiei agresive de extindere a grupului german din ultimii ani (preluarea companiei elvetiene Swiss in 2005, negocierile pentru preluarea Alitalia in 2008, in paralel cu acordul de preluare a companiei Austrian Airlines din decembrie 2008). Pozitia slabita a companiei italiene din ultima perioada a fost un motiv in plus pentru germani sa intre pe piata din Italia: “Alitalia nu e pe o pozitie buna acum si e momentul sa atacam”, spune Stefan Versemann, directorul Lufthansa pentru Romania.

    Primele zboruri ale Lufthansa Italia au avut loc pe 2 februarie catre Barcelona si Paris (Charles de Gaulle), iar pe 2 martie au fost inaugurate, pe langa Bucuresti, curse catre Bruxelles, Budapesta si Madrid, urmand ca Londra (Heathrow) si Lisabona sa fie incluse in orarul zborurilor de vara pana la sfarsitul lunii martie. In total, compania a alocat sase aeronave pentru a opera din Milano catre cele opt destinatii din Europa. Preferinta germanilor pentru stabilirea hub-ului la Milano vine si ca o reactie a intentiilor Air-France – KLM de a stabili principalul hub pentru Alitalia la Roma.

    Stefan Versemann, directorul pe Romania si Moldova de la Lufthansa, spune ca includerea Romaniei in prima etapa de dezvoltare a Lufthansa Italia vine din faptul ca Bucurestiul este in topul primelor opt destinatii europene pentru afaceri si a doua piata pentru Lufthansa in CEE (dupa Polonia). Cursele catre Italia, dar si dublarea frecventei pe ruta Cluj-München ar trebui sa aduca pentru Lufthansa Romania mare parte din cresterea de 10% a cifrei de afaceri (estimata la 45 de milioane de euro pentru acest an).

    Cu zborurile catre Italia si cele operate de Swiss, Lufthansa a ajuns la un numar de 114 curse saptamanale din Romania, mai mult decat dublu fata de numarul operat in urma cu trei ani. In urma cu trei ani insa, destinatiile din Italia erau cautate, dar nu ca acum – cand practic orice companie care initiaza zboruri din Romania zboara si catre cel putin o destinatie din Italia. Zborurile catre peninsula s-au inmultit in special odata cu dezvoltarea companiilor low-cost pe piata locala (Blue Air, Wizz Air sau MyAir au volume importante de pasageri catre Italia) si au fost sustinute de romanii care mergeau la munca in Italia.

    In sezonul de iarna 2008-2009, au zburat saptamanal catre Italia aproximativ 140 de curse, ceea ce inseamna – tot cu aproximatie – 20.000 de pasageri pe saptamana. Operatorul low-cost care isi concentreaza cea mai mare parte a activitatii pe destinatiile italiene este MyAir, care opereaza sapte zboruri directe din Bucuresti catre Italia si intentioneaza sa isi intareasca pozitia prin introducerea, din luna mai, a unui nou zbor saptamanal catre Rimini, cu plecare in fiecare vineri. Antonio Iervolino, reprezentantul MyAir in Romania, spune ca 98% din veniturile companiei italiene in Romania vin din destinatiile catre Italia (restul de 2% fiind reprezentati de pasagerii care calatoresc in Franta, pe ruta Bucuresti – Paris).

    In 2008, MyAir a transportat peste 350.000 de pasageri in si din Italia (la un grad de ocupare a navelor de peste 75%) si estimeaza pentru anul in curs un trafic de circa 400.000 de pasageri. Si Wizz Air, compania low-cost maghiara care a intrat pe piata locala in urma cu doi ani cu intentia declarata de a surclasa liderul Blue Air, spune ca isi va extinde eforturile pe destinatiile italiene. Compania opereaza zboruri din Bucuresti, Cluj-Napoca, Targu-Mures si Timisoara, cele mai populare zboruri fiind cele catre Roma, Londra si Barcelona.

    “Italia a devenit o piata foarte importanta pentru noi. Wizz Air opereaza curse catre Roma, Milano Bergamo, Venetia, Treviso si Napoli, in jur de 32-35 de curse saptamanale catre Italia, si intentionam sa extindem capacitatea de transport pe aceasta piata”, spune Natasa Kazmer, reprezentantul companiei. Potrivit datelor furnizate de companie, in 2008 Wizz Air a transportat din si inspre Romania aproximativ 900.000 de pasageri (din care 340.000 pe rutele catre si dinspre Italia), iar anul acesta obiectivul este de 1,7 milioane de pasageri (respectiv 650.000 de pasageri spre si dinspre destinatiile din Italia). Blue Air, liderul pietei low-cost locale, si-a intarit prezenta pe rutele catre Italia prin introducerea a doua curse noi din Bacau catre Bologna si Milano.

    Blue Air este insa unul dintre cei mai activi operatori aerieni pe destinatii italiene, alaturi de Alitalia si Carpatair. Alitalia, care opereaza in codeshare cu TAROM, are o cota de 65% pe zborurile din Romania din totalul capacitatii catre Italia de pe aeroportul Otopeni. De pe principalul aeroport din Romania mai zboara insa catre Italia doar low-costul Easy Jet si Carpatair (dar cu escala la Timisoara). Celalalte zboruri catre Italia pleaca insa de pe aeroportul Baneasa (operate de companiile low-cost) si de la Timisoara (operate de Carpatair). Succesul zborurilor operate de pe aceste aeroporturi a venit mai ales din flexibilitate – atat din punctul de vedere al accesului, cat si al preturilor.

    Tocmai pe flexibilitate vrea sa mizeze si Lufthansa in lupta pentru cota de piata, iar pretul va fi principalul instrument folosit de companie pentru a intra pe piata, dupa cum argumenteaza chiar directorul companiei in Romania: “In functie de piata, preturile pot fi mai mici anul acesta, iar noi vom face tot posibilul sa vindem. Primul scop evident e sa intri cu un pret care sa aduca firma la cunostinta publicului”. Iar publicul ar trebui sa vina dinspre toate categoriile de clienti, mai ales dintre cei ai companiilor low-cost, spune Versemann. Pentru prima parte a anului, Lufthansa vinde bilete pe ruta Bucuresti-Milano cu 100 de euro – din care zece euro reprezinta o taxa pe care o vor plati consumatorii rezidenti in Romania.

  • Cum se lupta companiile aeriene pe cursele spre Italia

    Pe 2 martie 2009, reprezentanti din Romania si de la nivel international ai companiei aeriene Lufthansa s-au adunat pe Aeroportul Henri Coanda din Otopeni pentru a asista la aterizarea primei curse directe intre Bucuresti si Milano operata de noua companie aeriana a grupului german, Lufthansa Italia. Lansarea curselor directe Milano-Bucuresti marcheaza un nou pas al germanilor in strategia de consolidare a grupului aerian in fata rivalului Air France – KLM, care a preluat recent un pachet de 25% de actiuni in cadrul principalului operator italian, Alitalia. Air France-KLM a devenit la inceputul lunii ianuarie actionar al principalului operator aerian italian prin achizitia unui pachet de 25%.

    Lufthansa, principalul competitor al gruparii franco-olandeze pe piata europeana, care incercase la randul sau un parteneriat cu Alitalia, a refuzat ideea de a pierde piata italiana si a infiintat propria companie in peninsula. Mutarea vine in continuarea strategiei agresive de extindere a grupului german din ultimii ani (preluarea companiei elvetiene Swiss in 2005, negocierile pentru preluarea Alitalia in 2008, in paralel cu acordul de preluare a companiei Austrian Airlines din decembrie 2008). Pozitia slabita a companiei italiene din ultima perioada a fost un motiv in plus pentru germani sa intre pe piata din Italia: “Alitalia nu e pe o pozitie buna acum si e momentul sa atacam”, spune Stefan Versemann, directorul Lufthansa pentru Romania.

    Primele zboruri ale Lufthansa Italia au avut loc pe 2 februarie catre Barcelona si Paris (Charles de Gaulle), iar pe 2 martie au fost inaugurate, pe langa Bucuresti, curse catre Bruxelles, Budapesta si Madrid, urmand ca Londra (Heathrow) si Lisabona sa fie incluse in orarul zborurilor de vara pana la sfarsitul lunii martie. In total, compania a alocat sase aeronave pentru a opera din Milano catre cele opt destinatii din Europa. Preferinta germanilor pentru stabilirea hub-ului la Milano vine si ca o reactie a intentiilor Air-France – KLM de a stabili principalul hub pentru Alitalia la Roma.

    Stefan Versemann, directorul pe Romania si Moldova de la Lufthansa, spune ca includerea Romaniei in prima etapa de dezvoltare a Lufthansa Italia vine din faptul ca Bucurestiul este in topul primelor opt destinatii europene pentru afaceri si a doua piata pentru Lufthansa in CEE (dupa Polonia). Cursele catre Italia, dar si dublarea frecventei pe ruta Cluj-München ar trebui sa aduca pentru Lufthansa Romania mare parte din cresterea de 10% a cifrei de afaceri (estimata la 45 de milioane de euro pentru acest an).

    Cu zborurile catre Italia si cele operate de Swiss, Lufthansa a ajuns la un numar de 114 curse saptamanale din Romania, mai mult decat dublu fata de numarul operat in urma cu trei ani. In urma cu trei ani insa, destinatiile din Italia erau cautate, dar nu ca acum – cand practic orice companie care initiaza zboruri din Romania zboara si catre cel putin o destinatie din Italia. Zborurile catre peninsula s-au inmultit in special odata cu dezvoltarea companiilor low-cost pe piata locala (Blue Air, Wizz Air sau MyAir au volume importante de pasageri catre Italia) si au fost sustinute de romanii care mergeau la munca in Italia.

    In sezonul de iarna 2008-2009, au zburat saptamanal catre Italia aproximativ 140 de curse, ceea ce inseamna – tot cu aproximatie – 20.000 de pasageri pe saptamana. Operatorul low-cost care isi concentreaza cea mai mare parte a activitatii pe destinatiile italiene este MyAir, care opereaza sapte zboruri directe din Bucuresti catre Italia si intentioneaza sa isi intareasca pozitia prin introducerea, din luna mai, a unui nou zbor saptamanal catre Rimini, cu plecare in fiecare vineri. Antonio Iervolino, reprezentantul MyAir in Romania, spune ca 98% din veniturile companiei italiene in Romania vin din destinatiile catre Italia (restul de 2% fiind reprezentati de pasagerii care calatoresc in Franta, pe ruta Bucuresti – Paris).

    In 2008, MyAir a transportat peste 350.000 de pasageri in si din Italia (la un grad de ocupare a navelor de peste 75%) si estimeaza pentru anul in curs un trafic de circa 400.000 de pasageri. Si Wizz Air, compania low-cost maghiara care a intrat pe piata locala in urma cu doi ani cu intentia declarata de a surclasa liderul Blue Air, spune ca isi va extinde eforturile pe destinatiile italiene. Compania opereaza zboruri din Bucuresti, Cluj-Napoca, Targu-Mures si Timisoara, cele mai populare zboruri fiind cele catre Roma, Londra si Barcelona.

    “Italia a devenit o piata foarte importanta pentru noi. Wizz Air opereaza curse catre Roma, Milano Bergamo, Venetia, Treviso si Napoli, in jur de 32-35 de curse saptamanale catre Italia, si intentionam sa extindem capacitatea de transport pe aceasta piata”, spune Natasa Kazmer, reprezentantul companiei. Potrivit datelor furnizate de companie, in 2008 Wizz Air a transportat din si inspre Romania aproximativ 900.000 de pasageri (din care 340.000 pe rutele catre si dinspre Italia), iar anul acesta obiectivul este de 1,7 milioane de pasageri (respectiv 650.000 de pasageri spre si dinspre destinatiile din Italia). Blue Air, liderul pietei low-cost locale, si-a intarit prezenta pe rutele catre Italia prin introducerea a doua curse noi din Bacau catre Bologna si Milano.

    Blue Air este insa unul dintre cei mai activi operatori aerieni pe destinatii italiene, alaturi de Alitalia si Carpatair. Alitalia, care opereaza in codeshare cu TAROM, are o cota de 65% pe zborurile din Romania din totalul capacitatii catre Italia de pe aeroportul Otopeni. De pe principalul aeroport din Romania mai zboara insa catre Italia doar low-costul Easy Jet si Carpatair (dar cu escala la Timisoara). Celalalte zboruri catre Italia pleaca insa de pe aeroportul Baneasa (operate de companiile low-cost) si de la Timisoara (operate de Carpatair). Succesul zborurilor operate de pe aceste aeroporturi a venit mai ales din flexibilitate – atat din punctul de vedere al accesului, cat si al preturilor.

    Tocmai pe flexibilitate vrea sa mizeze si Lufthansa in lupta pentru cota de piata, iar pretul va fi principalul instrument folosit de companie pentru a intra pe piata, dupa cum argumenteaza chiar directorul companiei in Romania: “In functie de piata, preturile pot fi mai mici anul acesta, iar noi vom face tot posibilul sa vindem. Primul scop evident e sa intri cu un pret care sa aduca firma la cunostinta publicului”. Iar publicul ar trebui sa vina dinspre toate categoriile de clienti, mai ales dintre cei ai companiilor low-cost, spune Versemann. Pentru prima parte a anului, Lufthansa vinde bilete pe ruta Bucuresti-Milano cu 100 de euro – din care zece euro reprezinta o taxa pe care o vor plati consumatorii rezidenti in Romania.

  • Alitalia, piatra din casa

    Daca pentru Alitalia este evident mai avantajoasa o vanzare catre un grup cu forta financiara, de talia Air France-KLM, au inceput insa discutiile privind eventuala opozitie pe care instrainarea companiei catre un grup neitalian ar putea s-o intampine in cadrul guvernului, avand in vedere ca statul detine 49,9% din actiunile Alitalia.

    Ministrul economiei si responsabil pentru privatizarea firmelor de stat, Tommaso Padoa-Schioppa, a declarat ca „prea multa vreme Alitalia a fost exploatata de politicieni si ca o asemenea situatie nu mai poate continua“, referindu-se la mentinerea companiei cu orice pret departe de investitori straini (e vorba chiar de un pret concret, in speta subventiile pe care aceasta le incaseaza an de an de la stat, in conditiile in care pierderile Alitalia depasesc un milion de euro pe zi).

    Sunt de asteptat negocieri lungi si grele intre Air France-KLM si statul italian, complicate de faptul ca toate cele trei mari federatii sindicale ale Italiei ar prefera o vanzare a companiei catre un operator autohton, in cazul de fata Air One.