BusinessMagazin

Tag: alimentatie

  • Câte zile libere de la stat avem în 2017

    Anul viitor, românii au 14 zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doar 10 dintre ele însă pică în timpul săptămâni. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producţie sau specificului activităţii. Salariaţii care lucrează în astfel de unităţi au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zile libere în 2017
    – 1 ianuarie (duminică), 2 ianuarie (luni) — Anul Nou
    – 24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016)
    – 16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) — Paştele ortodox
    – 1 Mai (luni) — Ziua Muncii
    – 1 iunie, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) — Rusalii
    – 15 august (marţi) — Adormirea Maicii Domnului
    – 30 noiembrie (joi) — Sfântul Andrei
    – 1 decembrie (vineri) — Ziua Naţională a României
    – 25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) — Crăciunul

  • Câte zile libere de la stat avem în 2017

    Anul viitor, românii au 13 zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doar 10 dintre ele însă pică în timpul săptămâni. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producţie sau specificului activităţii. Salariaţii care lucrează în astfel de unităţi au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zile libere în 2017
    – 1 ianuarie (duminică), 2 ianuarie (luni) — Anul Nou
    – 24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016)
    – 16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) — Paştele ortodox
    – 1 Mai (luni) — Ziua Muncii
    – 1 iunie, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) — Rusalii
    – 15 august (marţi) — Adormirea Maicii Domnului
    – 30 noiembrie (joi) — Sfântul Andrei
    – 1 decembrie (vineri) — Ziua Naţională a României
    – 25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) — Crăciunul

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis în urmă cu trei luni că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • Iohannis a retrimis Parlamentului legea privind impozitul specific în turism

    Preşedintele consideră că se impune reexaminatea actului normativ pentru că nu realizează pe deplin scopul preconizat de legiuitor, adică necesitatea creşterii încasărilor la bugetul de stat şi promovarea unei etici în afaceri, în special având în vedere importanţa domeniului turismului şi alimentaţiei publice.

    Totodată, Iohannis afirmă că avantajul celor care vor plăti mai puţin poate fi interpretat ca reprezentând un ajutor de stat şi cere Parlamentului consultarea Comisiei Europene.

    “Alocarea impozitului stabilit conform noilor reglementări va fi mai mare decât cea plătită conform prevederilor Codului Fiscal pentru anumiţi agenţi economici, în timp ce alţi agenţi economici vor plăti mai puţin decât în prezent pentru aceeaşi activitate desfăşurată, ignorându-se capacitatea de plată a contribuabilului la sfârşitul exerciţiului financiar”, subliniază şeful statului în cererea de reexaminare.

    Astfel, Klaus Iohannis arată că firmele care vor plăti un impozit mai mare îşi vor creşte gradul de îndatorare şi îşi vor reduce investiţiile, vor comite evaziune fiscală şi chiar îşi vor închide activităţile. De asemenea, şeful statului consideră că firmele care vor plăti un impozit mai mic decât în prezent vor beneficia de un avantaj selectiv în raport cu ceilalţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce mâncau românii acum 100 de ani?

    Ce mănâncă azi, cam ştim, dar nu ne putem da seama cât de mare este schimbarea petrecută într-un veac decât comparând hrana de azi cu cea din jurul anului 1900.

    Dacă vom cerceta câteva lucrări ale unor cărturari care s-au ocupat de subiect – medici, etnologi ş.a. – şi cărţi de bucate din vremea aceea, ne vom minuna cu siguranţă de uriaşele prefaceri prin care a trecut societatea românească, văzute prin prisma unuia dintre aspectele cele mai grăitoare şi bogate în înţelesuri ale culturii umane: alimentaţia.

    Vezi aici ce mâncau românii acum 100 de ani. Nu e nicidecum ce credeai tu!

  • Ghid privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.        

           Această lucrare reprezintă o versiune îmbunătăţită a celei editate iniţial în luna octombrie 2015, parcurgerea acestuia oferă cititorului posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra ceea ce înseamnă un business în acest domeniu de activitate, începând de la cunoaşterea unor noţiuni de bază, încadrarea corectă în grupa CAEN corespunzătoare a  activităţilor ce pot fi asimilate atât comerţului cât şi alimentaţiei publice, calificări necesare şi  modalităţile de dobândire a acestora, forme de organizare, avize, autorizaţii şi alte obligaţii prevăzute de normele legale în vigoare. Lucrarea este foarte utilă şi business-urilor reprezentate de acele covrigării, patiserii, gogoşerii, simigerii, amplasate de regulă pe artere intens circulate şi  care în funcţie de condiţiile de defăşurare sunt asimilate fie comerţului, fie alimentaţiei publice ( situaţie dezbătută de altfel în cadrul lucrării), antreprenorii din acest domeniu de activitate regăsind în acest ghid o gamă largă de informaţii utile.

    Pentru început, este necesar să înţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

         Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:
    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.
       
          Astfel  în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    • Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
    • Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant “românesc”, “moldovenesc”, “dobrogean”, “bănăţean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale – han, cramă, colibă, şură etc.
    • Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.
    • Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. Aceasata categorie cuprinde si Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
    • Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.
    • Unităţi tip cofetărie, patiserie –  sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.
       
           Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ,   care  includ activităţi de alimentaţie, sunt următoarele:

    Pentru  alimentaţie publică:

    •  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.
    •  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:
    •  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.
    • 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:
    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)
    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare
    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

  • Românul care a renunţat la milioanele de pe Wall Street pentru a deschide un nou concept de restaurant în Londra

    Data de 18 ianuarie este foarte importantă pentru Bogdan Popovici şi pentru fostul său coleg de liceu, Ştefan Cătoiu. Cei doi au renunţat anul trecut la carierele lor din finanţe pentru a intra în antreprenoriat cu un proiect care îşi doreşte să revoluţioneze prânzul angajaţilor din City-ul londonez şi nu numai. „Luni, pe 18 ianuarie, deschidem oficial primul nostru restaurant. Conceptul pe care îl aducem pe piaţă va fi complet nou şi va democratiza un serviciu de lux. Noi îi spunem «your personal chef»“, spune Bogdan Popovici, care crede că Vita Mojo, brandul pe care îl lansează la mijlocul lunii ianuarie, va ajunge la o valoare de peste 1 miliard de dolari în scurt timp şi va deveni o ţintă pentru investitori la fel de rapid. 

    Ideea din spatele Vita Mojo le-a venit treptat lui Bogdan Popovici şi fostului său coleg de la „Tudor Vianu“ Ştefan Cătoiu şi presupune îmbinarea a două dintre cele mai importante trenduri care îl animă pe consumatorul modern de astăzi: mâncatul sănătos şi tehnologia. Cei doi s-au inspirat din viaţa pilotului de curse Lewis Hamilton, care are un nutriţionist personal şi un chef personal. Nutriţionistul îi prescrie o dietă în funcţie de datele lui fizice, de nevoile alimentare, de efortul depus, dar şi de gusturile sale, iar cheful pune în practică această dietă la calitate crescută a ingredientelor pentru ca mâncarea pe care pilotul o consumă chiar să îi fie un aliat în activitatea sa competiţională. Preşedinţi, milionari sau vedete de la Hollywood merg pe această reţetă care să le maximizeze calitatea mâncării şi potrivirea acesteia cu organismul lor.

    „Noi am vrut să aducem acest serviciu la îndemâna tuturor, prin intermediul tehnologiei, fără costuri adiţionale. «Your personal chef» sintetizează modelul şi filosofia noastră de business. Un prânz la Londra costă cam 7 lire, la noi tot atât va costa, doar că mâncarea va fi pregătită special pentru nevoile fiecărui client“, explică Bogdan Popovici. Serviciul va funcţiona în baza unei aplicaţii care poate fi descărcată pe orice terminal şi în care clientul va introduce datele sale, de la cele fizice (greutate, înălţime, consum caloric) până la cele medicale (alergii, intoleranţe) şi, nu în ultimul rând, pe cele aspiraţionale (să slăbească 5 kilograme, să se îngraşe 3 kilograme sau să poată alerga la maraton luna viitoare). Aplicaţia va stabili o serie de algoritmi specifici utilizatorului şi îi va face recomandări legate de ceea ce ar trebui să mănânce din meniul acelei zile, dar îi va spune şi în cât timp poate veni să îşi ridice comanda (minimum 15 minute). Meniul fiecărei zile va fi compus din 5 feluri principale, care au la bază 5 proteine, 10 garnituri şi 5 sosuri. „Combinând aceste ingrediente poţi face cam 100 de variante de feluri de mâncare, în funcţie de nevoile şi de gusturile fiecărui client. Dar ce va face diferenţa este că toată mâncarea va fi de foarte bună calitate, numai cu ingrediente bio, şi va fi cea mai bună mâncare din Londra pentru banii aceştia“, explică Bogdan Popovici poziţionarea Vita Mojo. Popovici şi Cătoiu şi-au folosit cunoştinţele de programare pentru a începe să dezvolte softul Vita Mojo, dar pe parcurs au renunţat şi l-au dat în dezvoltare către o echipă de programatori din Londra: „E vorba de mii de rezultate şi de sute de feluri de mâncare aferente unor alte zeci de tipologii umane. Era mult prea complex“.

    Bogdan Popovici şi Ştefan Cătoiu spun că au investit 1 an şi un 1 milion de lire în dezvoltarea conceptului Vita Mojo. Bugetul include lansarea conceptului şi două restaurante. Ambele restaurante vor fi deschise în 2016, în City, şi se vor adresa consumatorilor cu venituri peste medie, care pot şi vor să înţeleagă un model de business bazat pe alimentaţie sănătoasă şi pregătită pe nevoile fiecărui client. „Nu ne adresăm unui consumator care vrea să cumpere repede o shaorma“, spune Popovici, „ci unui consumator care apreciază că vom pregăti numai mâncare bio, fără gluten, cu mai multe tipuri de quinoa sau de orez, cu pui crescut pe păşune şi cu ouă cu gust“.

    Restaurantul de lângă catedrala St. Paul va avea 18 locuri, dar va putea servi maximum 300 de persoane zilnic. Comenzile se vor face prin aplicaţie, iar peste 90% vor fi comenzi takeaway. „Am dezvoltat conceptul în conformitate cu nevoile publicului londonez, care comandă mâncare, o ia şi o mănâncă la birou“, explică Popovici, care consideră că modelul va prinde cel puţin la fel de bine şi în următoarele oraşe vizate pentru extindere, care au obiceiuri de consum similare: „Desigur că vrem să ne extindem. Primele oraşe vizate sunt Londra, New York, Sydney, oraşe care sunt predispuse la trenduri noi şi la alimentaţie de calitate bună“.

     

  • Cum a reuşit această tânără de 26 de ani să dezvolte o afacere de un milion de dolari

    O tânără antreprenoare a găsit o nişă în industria de alimentaţie şi a reuşit să dezvolte, în doar 12 luni, un business de 1 milion de dolari.

    Peta Shulman, de 26 de ani, a fondat GoodnessMe Box, un serviciu care trimite mostre de mâncare sănătoasă doritorilor. Pentru doar 25 de dolari, aceştia primesc între 5 şi 10 mostre pe lună. Shulman, originară din Sydney, a pus bazele afacerii în iunie 2014 şi a reuşit să genereze în primul an de funcţionare venituri de 1 milion de dolari. Compania sa are, de asemenea, peste 57.000 de fani pe canalele dedicate de social media.

    Ideea i-a venit după ce a suferit o deficienţă a sistemului autoimunitar şi s-a tratat printr-un regim extrem de riguros ce a presupus consumul unor alimente sănătoase. “Am devenit pasionată de ideea de a folosi mâncare în locul medicamentelor şi mi-a plăcut să le arăt şi altora beneficiile pe care aceste alimente le aduc”, poveşte Peta Shulman.

    După primele şase luni, antreprenoarea a decis să mai angajeze câteva persoane, iar echipa numără astăzi şase persoane.

    Peta Shulman spune că are patru sfaturi pentru cei care vor să conducă o afacere: “Trebuie să îţi înţelegi clientul, trebuie să fii persistent, trebuie să te foloseşti de social media şi trebuie să ştii care este scopul tău”, explică tânăra.

  • Normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară. Câte din aceste norme au fost respectate de clubul Colectiv?

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu  substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul căinformaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică.Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp. 

    Vezi aici ghidul complet. Ce norme trebuie să respecte fiecare restaurant sau bar din ţară

    Pentru început, este necesar să inţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

    Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:

    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.

    Astfel în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    – Restaurant clasic

    – Restaurant cu specific

    – Pizzerie 

    – Bar

    – Fast-Food 

    – Unităţi tip cofetărie, patiserie 

    Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională- CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ, care  includ activităţi de alimentaţie,sunt următoarele:
    Pentru alimentaţie publică:

    –  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.

    –  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:

    –  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractualecu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.


    – 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:

    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)

    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare

    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

           Pentru un antreprenor aflat la început de drum, este util să se informeze în prealabil asupra codurilor CAEN, mai exact să studieze explicitarea acestora, pentru a ştii exact în ce grupă/clasă se încadrează activitatea pe care doreşte să o presteze, acest fapt fiindu-i util  în momentul autorizării punctului de lucru la Oficiul Registrului Comerţului. În practicăse întâmplă cazuri, când viitorul antreprenor nu oferă suficiente informaţii cu privire la ceea ce doreşte să întreprindă, ducând astfel în eroare şi funcţionarii instituţiei respectiveşi astfel apar situaţii când după eliberarea certificatului constatator, emis de ORC, să  se constate că activitatea autorizată nu corespunde cu activitatea ce se va  desfăşura efectiv.

    În acest context, am putea exemplifica ca şi  încadrare greşită a unei activităţi- cazul amenajării, pe bază deconcesiune,aunui bufetîn cadrul unei fabrici, care se încadrează defapt în categoria alimentaţiei colectiveşi căruia ia fost atribuit codul 5610- Restaurant în loc de 5629– Alte activităţi de alimentaţie n.c.a, cum ar fi fost corect, eroare care determină costuri suplimentare şi documentaţie suplimentară prin faptul ca acest cod necesită autorizaţie din partea  primăriei locale şi inclusiv achitarea unei taxe în conformitate cu prevederile Codului Fiscal şi a reglementărilor existente pe plan local.

    Dupa ce ne-am familiarizat cu ceea ce înseamnă alimentaţie publică, în continuare vom dezbate principalele aspecte în vederea autorizării şi desfaşurării unei asemenea activităţi, parcurgând în mai multe etape această procedură şi anume:

  • Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 lei pentru produse speciale dedicate copiilor

    Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 de lei pentru produsele speciale pentru copii, mare parte dintre mame punând un accent deosebit pe calitatea articolelor achiziţionate şi pe ultimele tendinţe în materie de modă, design şi funcţionalitate atunci când vine vorba de alimentaţia, îngrijirea, alegerea vestimentaţiei sau mobilarea camerei celor mici, potrivit Mariei Martac, reprezentantă a magazinului Bebikut.ro.

    “Alimentele speciale pentru copii (lapte praf, ceaiuri, piureuri, deserturi), hainele, accesoriile, mobilierul, jucăriile şi, în general, toate produsele destinate trusoului bebeluşului (pătuţ, cărucior, cădiţă, aparate de monitorizare, scutece, biberoane, suzete, sterilizatoare), se regăsesc în topul celor mai bine vândute articole din magazin. De asemenea, o pondere semnificativă din vânzări o au şi jucăriile pentru exterior (triciclete, trotinete, role, biciclete) sau produsele de curăţat bio, precum sunt detergenţii naturali pentru haine, jucării, parchet, fructe sau produsele de igienă pentru copii”, a declarat Maria Martac, director general al Bebikut.ro.
    În timp ce valoarea medie a unui coş de alimente pentru copii se ridică la aproximativ 250 lei, o singură comandă online se poate ridica şi la peste 500 lei dacă în coşul de cumpărături se adaugă obiecte vestimentare, scutece, jucării, accesorii sau produse de îngrijire şi depăşeşte valoarea de 1.000 de lei atunci când vine vorba de achiziţionarea de cărucioare, aparatură specială (monitorizare video şi audio, umidificatoare, purificatoare, termometre) sau piese de mobilier pentru camera copilului. Desigur, valoarea coşului de cumpărături variază foarte mult şi în funcţie de veniturile familiei, persoanele cu venituri medii acordând mai multă importanţă alimentaţiei şi îngrijirii corespunzătoare a copilului decât jucăriilor, accesoriilor moderne sau pieselor de mobilier de ultimă generaţie.
    În ceea ce priveşte evoluţia vânzărilor din magazinele de specialitate destinate copiilor, potrivit Bebikut.ro, în lunile noiembrie-decembrie, şi, în special, în perioada premergătoare Sărbătorilor de iarnă,  se înregistrează o creştere de peste 20% pe segmentul de cadouri şi jucării, atât în valoarea coşului mediu de cumpărături, cât şi în volumul comenzilor.

    “Din experienţa anilor trecuţi, clienţii noştri sunt destul de entuziaşti în perioada sărbătorilor de iarnă, acest lucru fiind vizibil atât în ceea ce priveşte volumul de vânzări, cât şi în comportamentul de consum. Cu toate acestea, creşterea comenzilor şi a coşului mediu de cumpărături asociate lunilor noiembrie-decembrie nu este datorată doar Sărbătorilor, cât şi intrării în magazin a noilor colecţii de jucării, haine şi decoraţiuni pentru copii, care, în general, se lansează toamna“, a subliniat Maria Martac.
    În cei 4 ani de la lansare, magazinul online Bebikut.ro a avut un număr de peste 11.500 de clienţi, majoritatea comenzilor de pe platformă fiind efectuate de persoane cu venituri peste medie din mediul urban. Astfel, în topul oraşelor cu cele mai mari comenzi se regăseşte Bucureştiul, urmat îndeaproape de Constanţa, Cluj, Ploieşti, Craiova şi Iaşi.

    Bebikut.ro este un magazin online specializat, care comercializează o gamă variată de articole premium destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 5 ani. Lansat în 2011, magazinul pune la dispoziţia clienţilor o gamă de peste 4.500 de produse, printre acestea numărându-se atât alimente speciale pentru bebeluşi şi copii, articole de îmbrăcăminte şi igienă, accesorii pentru îngrijirea copiilor, jucării, piese de mobilier şi decoraţiuni pentru camera celor mici, cât şi produse speciale pentru mame, dedicate perioadei maternităţii (haine, creme, centuri, produse de alimentaţie şi igienă etc.), toate produsele listate fiind atent selecţionate pentru a se ridica la cele mai înalte standarde de calitate.

    Printre cele mai cunoscute mărci comercializate în cadrul magazinului se numără şi Nutricia, Hipp, Nestle, Tutti Bambini – Milan Reclaimed Oak, Earth Friendly , Bright Starts,  Bebe Confort, Fischer Price, Inglesina sau Peg Perego. Bebikut.ro face parte din portofoliul companiei locale FLAMA INVEST S.R.L., alături de magazinul online specializat în produse dietetice şi terapeutice pentru copii şi adulţi, AlimenteSpeciale.ro.