Premierul ungar a transmis că vor fi ”schimbări semnificative” în viitorul Guvern, precizând că vor fi multe ”figuri noi” în Executiv.
”Ungaria este o ţară care vrea o Europă puternică cu state membre puternice”, a declarat Orban, adăugând că preferă o ”Europă a naţiunilor”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Senatorii au votat pentru raportul de respingere al proiectului PNL cu 74 de voturi „pentru” şi 38 de voturi „împotrivă”.
„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicata, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, potrivit propunerii legislative.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.52 alin.(14) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în sensul stabilirii interdicţiei de a candida la alegerile parlamentare pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive.
Mitsch, care este liderul unei facţiuni de dreapta din CDU, a acordat, luni, un interviu pentru postul Deutschlandfunk în care a criticat politicile partidului privind imigraţia şi a subliniat că CDU a pierdut foarte mulţi votanţi în precedentele alegeri parlamentare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Liderul ANO, Andrej Babis, a anunţat că este deschis pentru cooperare cu toate forţele politice din ţară, dar a reiterat un angajament că nu va forma o coaliţie cu Partidul Comunist sau cu formaţiunea de extremă dreaptă SPD.
Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a anunţat că se va întâlni cu liderii partidelor parlamentare după 28 octombrie pentru a discuta despre viitoarea coaliţie de guvernare.
Intitulat “Trump al Cehiei”, Andrej Babis este favorit clar pentru obţinerea funcţiei de premier. Babis, în vârstă de 63 de ani, este al doilea cel mai bogat om din Cehia, cu o avere estimată la 4 miliarde de euro.
Formaţiunea ANO a obţinut 30,87% dintre sufragii, urmată de partidul eurosceptic de extremă dreaptă SPD, cu 11,19%, după contorizarea a peste 73% dintre voturile exprimate.
Partidul de centru-dreapta Democraţii Civici (ODS) a înregistrat 10,51% dintre opţiunile de vot. Partidul Piraţilor se află în prezent pe locul al patrulea, cu 10,04% dintre voturi.
Partidul social-democrat CSSD, condus de către premierul Bohuslav Sobotka, se situează doar pe locul al şaselea, cu 7,85% dintre voturi, potrivit rezultatelor parţiale.
Intitulat “Trump al Cehiei”, Andrej Babis devine favorit clar pentru obţinerea funcţiei de premier, după negocierile de coaliţie. Babis, în vârstă de 63 de ani, este al doilea cel mai bogat om din Cehia, cu o avere estimată la 4 miliarde de euro.
“Mă aştept ca Republica Cehă să intre într-o nouă etapă. Este necesar un guvern care să abordeze cu adevărat problemele oamenilor”, a spus Babis după scrutinul de sâmbătă.
Partidul ANO a promis în campanie combaterea corupţiei, oprirea integrării mai profunde în cadrul Uniunii Europene şi respingerea cotelor obligatorii impuse de Bruxelles privind relocarea refugiaţilor.
Andrej Babis a fost vicepremier şi ministru de Finanţe în perioada ianuarie 2014-mai 2017, în guvernul condus de către social-democratul Bohuslav Sobotka. În luna mai, Sobotka i-a cerut preşedintelui Milos Zeman să-l demită pe ministrul de Finanţe, suspectat de fraudă fiscală. Babis ar fi cumpărat obligaţiuni de la compania sa de produse chimice şi alimentare.
Andrej Babis a negat acuzaţiile şi a refuzat iniţial să-şi dea demisia, iar preşedintele Zeman a refuzat să-l înlăture. Ulterior, Babis a renunţat la funcţie, ocupată în prezentă de către un alt membru al partidului ANO, Ivan Pilny.
Sondajul, realizat de institutul de sondare Forsa, a fost publicat cu zece zile înaintea alegerilor generale ce vor avea loc pe 24 septembrie.
Astfel, partidul cancelarului Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), se situează pe primul loc în preferinţele alegătorilor germani, fiind susţinut de 37% dintre respondenţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Negociatorii celor două părţi au convenit să meargă mai departe cu data iniţială planificată la 19 iunie, în ciuda faptului că alegerile anticipate nu au avut efectul dorit de către Theresa May, lăsând-o fără majoritate parlamentară şi cu incertitudinea privind capacitatea guvernului de a începe discuţiile.
Discuţiile de la Bruxelles urmează să înceapă la ora locală 11:00 (12:00, ora României), cu o întâlnire între David Davis, ministrul pentru Brexit, şi Michel Barnier, negociatorul-şef al Comisiei Europene.
Programul de luni include un prânz de lucru şi o sesiune de închidere între cei doi negociatori, precum şi întâlniri între adjuncţii acestora.
Pentru Bloomberg, Macron este pe cale să obţină controlul tuturor pârghiilor puterii. Partidul său va obţine, probabil, după succesul de duminică şi după turul din 18 iunie o majoritate parlamentară mare: o oportunitate pentru Franţa şi pentru Europa. Misiunea principală pe care Macron şi-a asumat-o, reformarea economiei franceze, nu va fi uşoară. Remarcabil acum este că succesul pare posibil de atins.
În urmă nu cu mult timp Macron era un ministru puţin cunoscut din administraţia lui Hollande, cel mai nepopular preşedinte din istoria Franţei. Acum, el este un „ucigaş“ de opozanţi politici, un lider cu o forţă parlamentară formidabilă. Aliaţii săi ar putea câştiga 455 din cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului (mai multe decât locurile fizice). Însă sprijinul popular s-ar putea să nu fie atât de mare pe cât pare. Prezenţa la vot în primul tur al alegerilor parlamentare a fost de 49%, cea mai redusă din istoria celei de-a Cincea Republici. Doar 15% din alegătorii francezi au votat pentru candidaţii lui Macron. De vină pentru prezenţa redusă ar putea fi nenumăratele alegeri din ultimul an. Apoi, pentru francezi alegerile prezidenţiale sunt în general mai importante decât cele parlamentare.
Planurile lui Macron se vor confrunta cu opoziţie activă pe străzi, poate chiar şi în parlament. Cea mai importantă reformă a lui Macron, cea a pieţei muncii, are ca scop reducerea costurilor şi încurajarea companiilor să facă angajări (companiile sunt în general reticente să facă angajări din cauza costurilor mari pe care le-ar suporta dacă fac disponibilizări). El a promis că va reduce taxele impuse companiilor şi că va reduce deficitul bugetar micşorând sectorul public.
Schimbările sunt esenţiale pentru ca Franţa să obţină un ritm satisfăcător de creştere economică şi să-şi reducă rata şomajului, de 10%.
Marea Britanie va organiza alegeri parlamentare anticipate pe 8 iunie.
“Negocierile (pe tema Brexit -n.red.) vor începe la 11 zile după alegeri, nu va exista nicio amânare. Nu va fi posibil să fie oprite. Europenii sunt pregătiţi. Acesta este calendarul stabilit”, a declarat luni Theresa May, potrivit agenţiei Reuters, cu ocazia unui eveniment desfăşurat la Londra.
Recent, oficialii Uniunii Europene au propus începerea negocierilor cu Marea Britanie pe tema Brexit pe 19 iunie, dar au aşteptat confirmarea de către Guvernul de la Londra.
Comisia Europeană va coordona negocierile cu Londra în numele guvernelor celor 27 de state membre UE.
Premierul Marii Britanii, Theresa May, a declanşat procedura de ieşire din UE pe 19 martie 2017, iar negocierile cu Bruxellesul vor dura cel mult doi ani.
“Am ajuns la concluzia că singura modalitate de garantare a certitudinii şi siguranţei pentru anii care urmează este organizarea acestor alegeri”, a declarat Theresa May, supusă presiunilor din partea colegilor din Partidul Conservator şi din partea opoziţiei laburiste şi liberal-democrate în contextul activării procedurii Brexit.
“Întreaga ţară este unită în jurul deciziei Brexit, mai puţin membrii Parlamentului. Disensiunile din Parlament riscă să afecteze capacităţile de a transforma Brexit în succes”, a spus Theresa May.