BusinessMagazin

Tag: Al-Qaida

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Un fost agent CIA explică cât de simplu pot ajunge teroriştii în Europa. “E ca şi cum ai lua un autobuz din Madrid către Barcelona”

    “Să presupunem că  militanţii islamişti din Libia deţin rachete sol-aer (pe care le deţin). Apoi să presupunem că acel grup de terorişti vrea să le folosească în Europa. Cum fac asta? Trec Marea Mediteraneană? Nu, ar fi prinşi de NATO şi arestaţi. Iau o barcă din Benghazi? Nu, o să fie prinşi în port”, scrie Jamie Smith în articolul “Terrorism 101: Simple is Working” pentru publicaţia American Thinker. Smith este un fost agent CIA şi autor al cărţii “Gray Work: Confessions of an American Paramilitary Spy”.

    Ce trebuie să facă terorişti? Nimic foarte complicat.

    “În primul rând, trebuie să treacă în Algeria unde vând sau transferă armele către al-Murabitoun, principalul grup al-Qaida din Algeria”, scrie Smith. “Apoi aceştia trec granţia în Mauritania undeva lângă Chegga. Mai departe merg spre Nouadhibou, un port la distanţă de câteva mii de metri faţă Sahara Occidentală, care este practic Maroc. Angajează un pescar şi merg câteva mile în nord până ajung pe plaja din Maroc. Foarte mulţi pescari se plimbă în acea zonă, deci nu este nimic ieşit din comun. Mai departe, teroriştii merg pe autostradă până la Agadir, dreapta spre Marrakech, stânga către Casablanca apoi Rabat apoi până la Ceuta, Spania, care se află pe continentul african”, continuă Smith.

    “Cumpără o barcă pneumatică de la un magazin, aşteaptă să se aşterne noapte şi traversează apa către partea spaniolă a Ceuta. Distrug barca, mai merg puţin şi găsesc un taxi care să-i ducă în port de unde pot lua un bac care să-i ducă pe continentul european. E ca şi cum ai lua un autobuz din Madrid către Barcelona”, mai spune el. 

    “Câte Ceuta, câte găuri se află în sistem? Multe şi sunt uşor de exploatat”, afirmă Smith.

    “Din experienţa mea, lucrurile simple funcţionează. Băieţii răi ar putea închide orice aeroport din Statele Unite doar cu o sticlă pulverizatoare umplută cu azotat de amoniu. Tot ce trebuie să facă este să cumpere un sac de îngrăşământ şi să amestece cu apă. Pulverizează substanţa peste tot prin aeroport apoi dă un telefon de ameninţare cu bombă. Unităţile canine vor indica bombe peste tot. Autorităţile vor căuta bombe care nu există. Lucrurile simple funcţionează”, spune Smith.

    “În 2002, doi indivizi au terorizat Washingtonul. Lunetistul a omorât la întâmplare zece persoane în trei săptămâni. Nu vă închipuiţi că au făcut ceva extrem de inteligent. Lunetistul se ascundea în portbagajul maşinii sale de unde trăgea cu arma cu care a  ucis la întâmplare persoane în apropierea centrelor comerciale, a şcolilor sau atelierelor auto. A paralizat capitala Statelor Unite ale Americii.”

  • AVERTISMENTUL şefului MI5: Ameninţarea teroristă e fără precedent. “Jihadiştii plănuiesc atentate în masă. Ei folosesc o gamă năucitoare de platforme pentru a pune la punct atacurile”

    Andrew Parker a declarat că, în ultimul an, serviciul secret pe care îl conduce a dejucat şase atacuri teroriste în Marea Britanie şi mai multe în străinătate.

    “Nu putem să fim siguri că am oprit totul”, a avertizat el, miercuri seara, în cadrul unui discurs. De altfel, el a subliniat că ameninţarea jihadiştilor este la un nivel foarte ridicat, una fără precedent în cariera sa de 32 de ani.

    Potrivit Daily Mail, şeful MI5 susţine că există acum o “ambiţie mai mare” în rândul jihadiştilor de a efectua atacuri teroriste care să provoace ucidere în masă şi nu există “nici un semn de atenuare” a acestui val.

    “Este posibil să nu fi ajuns încă la nivelul maxim”, a adăugat Andrew Parker, explicând că jihadiştii folosesc o gamă “năucitoare de dispozitive şi platforme digitale pentru a pune la punct atacurile teroriste” şi că MI5 a trebuit să recurgă la piraterie informatică pentru a putea accesa reţelele de comunicare folosite de grupările extremiste.

    Operatorii de internet au o “responsabilitate etică” pentru a ne ajuta în combaterea terorismului, a subliniat directorul serviciului de spionaj britanic. Acesta a reliefat faptul că Marea Britanie se confrunta cu o ameninţare pe trei niveluri: fanaticii din ţară, teroriştii care vin din afara graniţelor şi ameninţarea on-line.

    Parker a arătat că “exploatarea sofisticată” a tehnologiei moderne de către ISIS a radicalizat adolescenţi britanici şi reprezintă o ameninţare majoră. În acelaşi timp, el a avertizat că pericolul reprezentat de militanţii Al-Qaida “nu a dispărut”.

    Acte îngrozitoare au fost “comise de persoane care s-au născut şi au crescut aici, în Marea Britanie, dar din motive neînţelese au decis să facă din propria ţară un inamic”, a mai spus Andrew Parker, atrăgând atenţia că 3.000 de jihadişti suspectaţi au reprezentat un “pericol substanţial”.

    “Peste 750 de cetăţeni britanici au plecat în Siria ca să se alăture organizaţiilor extremiste. Creşterea ameninţării nu prezintă nici un semn de atenuare”, a declarat el. De asemenea, Andrew Parker a subliniat faptul că evoluţia tehnologică a reprezentat “provocare enormă” pentru serviciul pe care îl conduce deoarece a a permis teroriştilor să poată comunica pe internet fără a fi “văzuţi”, iar dezvăluirile lui Edward Snowden despre colectarea de informaţii le-a dat “inamicilor noştri un avantaj”.

    Andrew Parker este o apariţie rară pe scena publică, acesta fiind al treila discurs pe care l-a susţinut de la numirea sa în fruntea MI5, în 2013.

  • “Doamna TEROARE”: O fanatică ISIS a făcut publică adresa unuia dintre cei mai decoraţi soldaţi americani, pentru a face din el o ţintă – FOTO, VIDEO

    Potrivit Daily Mail, ea a creat un cont de Twitter, sub numele Umm Hussain Britaniya, şi a publicat mai multe detalii personale despre sergentul american pentru ca acesta să poată fi reperat de eventualii urmăritori. 

    Femeia, în vârstă de 46 de ani, a publicat o imagine cu ea îmbracată în călugăriţă, amenintând cu un pistol, şi a explicat că face publice datele pentru a provoca haos în viaţă militarului american, iar “fraţii” al-Qaida din Statele Unite să îl “vâneze” şi să îl ucidă.

    “Ar trebui să fie mort, este soldatul american cu cel mai mare număr de combatanţi ucişi în Irak”, a scris Sally-Anne Jones, pe Twitter.

    “Doamna Teroare” a atras atenţia că Dillard Johnson ar fi omorât 2.746 de persoane în timpul operaţiunii Freedom: “A efectuat două stagii complete în Irak şi a fost decorat cu Silver Star, Bronze Star şi patru Purple Hearts”.

    În cartea să “Carnivore”, care a fost publicată în 2013, Johnson a specificat faptul numărul de inamici anihilaţi care i se atribuie nu este adevărat. Cu toate acesta, el este descris drept “unul dintre cei mai mortali soldaţi americani din istorie”.

    În mesajul postat pe Twitter, mireasă jihadistă îl compară pe Dillard Johnson cu fostul SEAL, Robert O’Neill, care l-a ucis Osama Bin Laden, şi care a făcut obiectul unui mesaj similar, de pe acelaşi cont, cu doar zile în urmă.

    Personajul care pretinde că ar fi  Sally-Anne, britanică ce s-a alăturat grupării Statul Islamic în 2013, a publicat deja de două ori adresa lui Robert O’Neill, dar mesajele au fost şterse prompt de administratorii reţelei de socializare .

    La cererea Marii Britanii, Sally-Anne Jones a fost inclusă pe lista ONU a celor mai căutate persoane care au recrutat militanţi sau au luptat pentru Statul Islamic în Siria, fiindu-i blocate conturile şi având interdicţie de a mai călători. După o relaţie online cu Junaid Hussain, i s-a alăturat acestuia în Siria, în 2013. Bărbatul a fost ucis de o dronă americană, în luna august a acestui an.

    În dosarele înaintate ONU de autorităţile britanice au fost prezentate dovezi, conform cărora ea şi alte trei persoane din Marea Britanie “au participat la finanţarea, planificarea, pregătirea sau comiterea de acţiuni” legate de Statul Islamic.

  • Enciclopedia terorismului: Ce este şi ce vrea Statul Islamic?

    În iunie 2014, gruparea a declarat în mod oficial înfiinţarea unui „califat“, un stat guvernat în concordanţă cu legea islamică, sau Sharia, de către reprezentantul lui Dumnezeu pe Pământ, califul. Organizaţia a cerut musulmanilor din întreaga lume să jure supunere liderului Statului Islamic, Ibrahim Awad Ibrahim al-Badri al‑Samarrai, cunoscut mai degrabă sub numele de Abu Bakr al-Baghdadi.

    Statul Islamic a cerut şi altor grupări jihadiste din lume să îi accepte autoritatea supremă, iar multe dintre acestea au făcut deja acest lucru, între ele fiind şi mai multe ramificaţii ale reţelei al-Qaeda.

    Organizaţia Stat Islamic vrea să elimine obstacolele din calea reinstaurării domniei lui Dumnezeu pe Pământ şi să apere comunitatea musulmană, sau umma, de infideli şi apostaţi. Gruparea a salutat perspectiva unei confruntări directe cu coaliţia condusă de Statele Unite, văzută ca o prevestire a confruntării finale dintre musulmani şi inamicii lor, descrisă în profeţiile apocaliptice islamice.

    Statul Islamic îşi datorează existenţa defunctului Abu Musab al-Zarqawi, un iordanian care a înfiinţat Tawhid wa al-Jihad în 2002. Un an după invazia americană în Irak, Zarqawi a jurat credinţă lui Osama bin Laden şi a format al-Qaeda în Irak (AQI), care a devenit o forţă majoră pentru insurgenţă.

    După moartea lui Zarqawi în 2006, AQI a creat o organizaţie umbrelă, Statul Islamic în Irak (ISI), care a fost slăbită în mod constant de trupele americane şi de crearea consiliilor Sahwa (Deşteptare), de către triburile arabilor suniţi care i-au respins brutalitatea.

    Baghdadi, fost deţinut american, a devenit lider în 2010 şi a început să reconstruiască ISI. Până în 2013, ISI a comis din nou zeci de atacuri pe lună în Irak. Organizaţia s-a alăturat totodată rebelilor care luptă împotriva preşedintelui Bashar al-Assad în Siria, înfiinţând Frontul al-Nusra.

    În aprilie 2013, Baghdadi a anunţat unirea forţelor sale din Irak şi Siria şi crearea Statului Islamic din Irak şi Levant (ISIS). Liderii al-Nusra şi al-Qaeda au respins mişcarea, dar luptătorii loiali lui Baghdadi Baghdadi s-au desprins de al-Nusra şi au ajutat ca ISIS să rămână în Siria. La sfârşitul lui decembrie 2013, ISIS şi-a concentrat din nou atenţia în Irak şi a profitat de blocajul politic dintre guvernul condus de şiiţi şi minoritatea suniţilor arabi. Cu ajutorul triburilor şi foştilor susţinători ai lui Saddam Hussein, ISIS a preluat controlul asupra oraşului Falluja din centrul Irakului. În iunie 2014, ISIS a cucerit oraşul Mosul din nordul ţării, iar apoi a avansat spre Bagdad, masacrându-şi adversarii şi ameninţând să eradicheze numeroase minorităţi etnice şi religioase. La sfârşitul acelei luni, după ce şi-a consolidat controlul asupra mai multor zeci de oraşe, ISIS a declarat crearea califatului şi şi-a schimbat numele în Statul Islamic.

    Califul conduce o structură de consilii şi departamente administrative care sunt replicate la nivel regional şi local. Acestea coordonează o serie de funcţii şi servicii care includ securitate şi informaţii, finanţe, media, sănătate şi conflicte de familie sau legale.

    În septembrie 2014, directorul Centrului Naţional pentru Contraterorism din Statele Unite a declarat că Statul Islamic controlează o mare parte din bazinul Tigru-Eufrat, o regiune de o mărime similară cu cea a Marii Britanii, de circa 210.000 de kilometri pătraţi. Şapte luni mai târziu, armata americană a declarat că Statul Islamic a pierdut circa un sfert din teritoriul aflat sub control în Irak, echivalent cu 13.000-15.500 de kilometri pătraţi, dar suprafaţa controlată în Siria a rămas în mare parte neschimbată, pierderile din anumite zone fiind compensate de victoriile obţinute în altele.

    Cu toate acestea, datele nu reflectă neapărat situaţia din teritoriu. În realitate, militanţii Statului Islamic exercită un control deplin numai într-o mică parte din teritoriul respectiv, care include oraşe, drumuri principale, câmpuri petroliere şi facilităţi militare. Membrii grupării au libertate de mişcare în zone în mare parte nelocuite din afara zonelor de control, aşa cum sunt numite de Institutul pentru Studii de Război, dar vor avea probleme să le apere.

    În mod similar, nu este foarte clar cum trăiesc oamenii sub controlul parţial sau total al Statului Islamic din Siria şi Irak. În martie 2015, preşedintele Comitetului Internaţional pentru Crucea Roşie a estimat că este vorba despre peste 10 milioane de oameni dominaţi de ISIS.

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Siria: Rebelii formaţi militar de americani au predat echipament şi muniţie Al-Qaida

    Rebelii au anunţat armata americană că au predat “şase camionete şi o parte a muniţiei lor unui intermediar suspectat că face parte din Frontul al-Nusra, adică aproape un sfert din echipamentul lor”, aparent “în schimbul permiterii trecerii”, a anunţat vineri Centcom într-un comunicat.

    În cazul în care va fi confirmat, acest comportament “este foarte îngrijorător şi constituie o încălcare a regulilor” programului de formare a Noilor Forţe Siriene (NSF, New Syrian Forces), a anunţat colonelul Patrick Ryder, un purtător de cuvânt al Centrcom, citat în comunicat.

    Potrivit unui oficial american, contactat de AFP, nu a avut loc o dezertare a combatanţilor către Frontul al-Nusra. Dar “nu ştim decât ceea ce ne spun ei”, a adăugat el.

    Acest episod marchează o nouă lovitură la adresa credibilităţii acestui program, lansat de către Statele Unite la începutul anului.

    Programul are obiectivul să formeze şi să echipeze aproximativ 5.000 de rebeli pe an, timp de trei ani, cu scopul de a lupta – în Siria – împotriva grupării Statul islamic (SI).

    Însă el a permis, până în prezent, formarea a doar două grupuri de 54 şi, respectiv, 70 de combatanţi, potrivit unor date furnizate de către Pentagon.

    Primul grup de 54 de combatanţi a intrat în Siria în iulie, dar doar zece dintre ei se aflau efectiv, săptămâna trecută, pe teren, potrivit Pentagonului.

    Al doilea grup a pătruns pe teritoriul sirian săptămâna trecută. Pentagonul a fost nevoit să dezmintă, săptămâna aceasta, că o parte dintre ei s-a alăturat al-Nusra, în urma unor informaţii în acest sens puse în circulaţie pe reţele de socializare.

    Pentagonul a anunţat cu aceeaşi ocazie că “toate armele şi echipamentul” predate acestor rebeli se aflau sub controlul lor, o afirmaţie asupra căreia a fost nevoit să revină acum.

    Programul a fost grav afectat de infiltrarea puternică a unor candidaţi selectaţi şi anternaţi de către americani. Numeroşi experţi apreciază, de asemenea, că voinţa Washingtonului de a limita câmpul de acţiune al rebelilor la lupta împotriva grupării Statul Islamic a descurajat mulţi potenţiali recruţi.

    Administraţia americană se află în plin proces de reflecţie în vederea reformării programului, pentru care Congresul a deblocat o finanţare în valoare de 500 de milioane de dolari anul acesta.

  • ANUNŢUL făcut de fiul lui Osama bin Laden pune pe jar SUA şi Europa

    Reţeaua teroristă Al-Qaida a difuzat o înregistrare audio cu un anunţ alarmant al lui Hamza bin Laden, fiul fostului lider al grupării Osama bin Laden.

    ANUNŢUL făcut de fiul lui Osama bin Laden pune pe jar SUA şi Europa

  • Serviciile secrete din SUA au subestimat capacitatea de revigorare a reţelei Al-Qaida

    Oficiali de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane au admis, în trecut, eşecuri în anticiparea mişcării de protest Primăvara Arabă, care a generat schimbări de regimuri în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii, informează Washington Post.

    Dar, potrivit lui Michael ­Morell, CIA considera că mişcările de protest din ţările arabe se vor dovedi devastatoare pentru Al-Qaida.

    “Experţii CIA au crezut că revoltele populare vor afecta capacităţile reţelei Al-Qaida, transmiţând această evaluare liderilor politici”, scrie Morell într-o carte care va fi publicată săptămâna viitoare.

    “În schimb, Primăvara Arabă s-a dovenit a fi benefică pentru extremiştii islamişti din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii. Din perspectiva combaterii terorismului, Primăvara Arabă a devenit iarnă…”, subliniază fostul director-adjunct al Agenţiei Centrale de Informaţii.

  • Dezvăluire New York Times: Bani CIA, într-o răscumpărare de 5 milioane de dolari plătită de Afganistan Al-Qaida

    Ziarul subliniază că aceasta este doar unul dintr-un lung şir de exemple asupra modului în care o supraveghere slabă şi un control financiar relaxat au condus Statele Unite în situaţia de a finanţa teroriştii împotriva cărora luptă.

    Plata răscumpărării este documentată în corespondenţa dintre liderul Al-Qaida Osama ben Laden şi Atiyah Abd al-Rahman, considerat “managerul financiar” al reţelei teroriste, documente prezentate de către procurorii federali americani ca probe în procesul lui Abid Naseer.

    “Allah ne-a binecuvântat cu o sumă frumoasă de bani luna aceasta”, i-a scris al-Rahman lui ben Laden în iunie 2010, adăugând că banii urmau să fie folosiţi pentru achiziţionarea de armament şi alte nevoi operative.

    Diplomatul eliberat în schimbul celor cinci milioane de dolari, Abdul Khaliq Farahi, era consul general la Peshawar, în Pakistan, atunci când a fost răpit, în septembrie 2008, în timp ce se ducea cu maşina la serviciu, la doar câteva săptămâni după ce fusese numit în post.

    Abid Naseer, un agent pakistanez al reţelei, a fost condamnat luna aceasta pentru susţinerea terorismului şi planificarea unui atac cu bombă într-un centru de cumpărături britanic.

    Scrisorile au fost recuperate din computerele şi documentele confiscate de către echipa US Navy SEAL în raidul din mai 2001 în care l-au eliminat pe ben Laden în complexul său din Abbottabad, în Pakistan.

    Ele au avut statutul de informaţii clasificate până când au fost introduse ca probe în proces.

    Statele Unite refuză să plătească răscumpărări pentru americanii răpiţi de Al-Qaida, talibani sau, mai recent, de către gruparea Statul Islamic (SI), însă au cheltuit miliarde de dolari, în ultimii zece ani, în războaiele din Irak şi Afganistan, fonduri din care unele sume au ajuns pe mâna inamicului, subliniază NYT.