Tag: ajutor financiar

  • Visul european şi realitatea grecească

    Măcelarii din piaţa centrală din Atena au fost printre primii care au simţit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puţini euro în buzunar, clienţii au renunţat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate faţă de nivelul normal şi se aşteaptă la timpuri şi mai grele dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

    Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franţa, astfel că achiziţiile de carne de vită, al cărei preţ este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutaţi Grecia. Ajutaţi poporul elen“, a spus un măcelar.

    Peste drum de piaţă, un farmacist spune că o mulţime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijoraţi că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanţarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu reţetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
    Spitalele greceşti riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise şi sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceştia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutăţeşte şi mai mult o situaţie deja dificilă.

    Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi şi la supermarketuri şi fac provizii „pentru orice eventualitate“, aşa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoşe grele.

    Între timp, teama de haosul financiar umbreşte perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenţie de turism din Marea Britanie.

    Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 şi cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism. Criza financiară, consideră analiştii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creştere de 3% a numărului sosirilor de turişti, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.

    „Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiştii în Grecia este lipsa lichidităţilor“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.

    Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiştilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricţiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacţiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.

    Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susţine guvernul şi a spune nu austerităţii promovate de creditorii ţării.

    Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI care a expirat pe 30 iunie.

    Premierul  Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în faţa miilor de susţinători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea iniţiative.

    Analişti intervievaţi de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.

    „Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

    Jones şi analişti ai ING şi Crédit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.

  • Ucraina va cere FMI suplimentarea ajutorului financiar

    O delegaţie condusă de ministrul de Finanţe, Oleksandr Şlapak, şi de preşedintele băncii centrale, Valeria Gontareva, va participa în această săptămână la reuniunea de toamnă a FMI şi a Băncii Mondiale, care va avea loc la Washington.

    Obiectivul Ucrainei este adaptarea programului convenit cu organizaţiile financiare internaţionale la realităţile actuale şi atragerea unui nivel maxim posibil de noi resurse, pentru ca Ucraina să poată începe să se dezvolte economic şi să depăşească această perioadă extrem de dificilă, potrivit premierului.

    Pentru ca Ucraina să nu intre în incapacitate de plată, FMI a acordat în luna aprilie o linie de credit dee 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program internaţional de sprijin care totalizează 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea tranşelor de ajutor este condiţionată de un program de reforme drastice şi nepopulare, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor pentru populaţie.

    La începutul lunii septembrie, FMI a recunoscut că sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi insuficient din cauza conflictului cu speratiştii pro-ruşi din estul ţării, care a provocat din aprilie moartea a peste 3.600 de persoane.

    După armistiţiul intrat în vigoare pe 5 septembrie, luptele au scăzut în intensitate, dar continuă în anumite zone, precum aeroportul din Doneţk.

    “Din punct de vedere obiectiv, indicatorii economici din Ucraina sunt direct legaţi de războiul iniţiat de Rusia”, a spus Iaţeniuk.

    FMI a confirmat în această săptămână estimarea unei contracţii economice de 6,5% în acest an, în Ucraina, ţară aflată într-o cvasi-recesiune încă de la jumătatea anului 2012. Banca centrală a Ucrainei este mai pesimistă, anticipând un declin al PIB de 8,3% în 2014.

    Conflictul din estul Ucrainei a afectat în special producţia industrială, concentrată în regiunile Doneţk şi Lugansk, în condiţiile în care metalurgia şi industria minieră aveau deja dificultăţi înainte de această criză.

  • Ucraina ar putea cumpăra gaze cu prima tranşă a împrumutului acordat de UE

     “Este vorba despre asistenţă financiară, iar autorităţile ucrainene urmează să decidă cum doresc să folosească aceşti bani”, a explicat Simon O’Connor, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru afaceri economice, Olli Rehn.

    “Autorităţile ucrainene pot folosi suma pentru finanţările externe, cum ar fi achiziţionarea de gaze”, a precizat el.

    “Ucraina ar putea folosi aceşti bani pentru achiziţionarea de gaze de la companiile din Uniunea Europeană”, a confirmat, la rândul său, Sabine Berger, purtătoarea de cuvânt a comisarului pentru Energie, Gunther Oettinger.

    Directorul companiei ucrainene Naftogaz Andrii Kobolev a anunţat luni că este în contact cu companii europene dispuse să furnizeze gaze Ucrainei, după decizia grupului rus Gazprom de a opri livrările către Ucraina. “Aceste companii propun Ucrainei gaze la preţul de 320 de dolari pentru o mie de metri cubi”, a aprecizat el. În schimb, Gazprom a impus un preţ de vânzare de 385 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina a ajuns la un acord de împrumut în valoare de 14-18 miliarde dolari cu FMI

     Acordul trebuie să ajute Ucraina să acopere plăţi în contul datoriei programate în acest an, în contextul dificultăţilor economice şi financiare agravate de protestele prelungite din ultimele luni, care au dus la înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici şi la anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, scrie Reuters.

    Misiunea a ajuns la un acord cu autorităţile de la Kiev asupra unui set de reforme economice care să fie susţinut printr-un program de împrumut stand-by pe doi ani, a anunţat FMI.

    “Sprijinul financiar din partea comunităţii internaţionale pe care acest acord îl deblochează se situează la 27 de miliarde de dolari pe parcursul a doi ani. Din această sumă, asistenţa din partea FMI se va situa la 14-18 miliarde de dolari, suma exactă urmând să fie stabilită după ce va fi luat în considerare în totalitate sprijinul bilateral şi multilateral”, se arată într-un comunicat al Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană prezintă un plan de ajutor financiar pentru Ucraina. UE va ajuta Kievul să-şi plătească datoria la gaze naturale ruseşti, anunţă Oettinger

     “Colegiul comisarilor urmează să ajungă la un acord în legătură cu planul de ajutor”, a declarat Pia Ahrenkilde-Hansen.

    Executivul european are în vedere mai multe scenarii pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, aflată în pragul falimentului. În acest sens, Comisia colaborează cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar.

    Noua putere de la Kiev a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi că aşteaptă din partea FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari pentru acest an.

    Sumele sunt însă mult sub cele discutate la Bruxelles, unde Acordul de Asociere propus de UE Ucrainei urma să fie însoţit de o sumă de aproximativ 610 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moneda Ugandei se depreciază puternic, în urma adoptării unei legi împotriva homosexualilor

     Şilingul s-a depreciat cu 2,9% începând de luni, când Museveni a semnat legea. O scădere mai mare a valorii monedei naţionale au înregistrat în acest interval doar Ucraina şi Haiti, potrivit Bloomberg.

    Înainte de adoptarea restricţiilor împotriva homosexualilor, şilingul era una dintre monedele africane cu cea mai bună evoluţie de la începutul anului, în apreciere cu 3,1%.

    Legea creşte pedepsele pentru persoanele surprinse în timpul unor acte homosexuale şi impune sentinţe care ajung până la închisoare pe viaţă în cazurile de “homosexualitate în formă agravată” – inclusiv relaţiile sexuale cu un minor. Legea pedepseşte lesbianismul pentru prima dată şi condamnă ajutorul dat unor persoane pentru a întreţine acte homosexuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European îndeamnă la acordarea unui ajutor financiar de urgenţă Ucrainei

     Comisia Europeană (CE) şi statele membre este necesar să prezinte “cât mai rapid posibil, în cooperare cu FMI şi Banca Mondială (BM)” un ajutor financiar pe termen scurt, completat cu un “pachet pe termen lung, împreună cu BERD şi BEI”, au apreciat deputaţii într-o rezoluţie cu caracter neconstrângător.

    În plus, Parlamentul “cere ca o conferinţă internaţională a donatorilor să fie organizată în cel timp util” pentru Ucraina, care se află pe marginea prăpastiei falimentului şi are nevoie urgentă de cel puţin 35 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Institutul pentru Finanţe Internaţionale: Ucraina are nevoie de ajutor financiar imediat

    “Pentru a evita prăbuşirea totală a economiei Ucrainei, nu în următoarele câteva luni ci în următoarele câteva săptămâni, ţara trebuie să primească bani imediat”, a declarat Lubomir Mitov, economist şef pentru ţările emergente din Europa la IFI, care reuneşte 450 de bănci la nivel mondial.

    Mitov a subliniat că visteria statului ucrainean este goală, iar problemele economice ale ţării sunt uriaşe.

    După mai multe luni de criză politică şi destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, autorităţile interimare de la Kiev au lansat un apel comunităţii internaţionale în vederea obţinerii unui ajutor de 35 de miliarde de dolari pentru următorii doi ani, astfel încât să fie evitat falimentul ţării.

    Potrivit IFI, rezervele statului ucrainean au scăzut de la 16 miliarde de dolari la sfârşitul lunii ianuarie la 12 miliarde de dolari în prezent, în timp ce Ucraina trebuie să ramburseze în acest an datorii de 25 de miliarde de dolari.

    “Situaţia bugetară este atât de disperată încât singura opţiune pentru plata pensiilor şi salariilor este tipărirea de bani, care riscă să amplifice inflaţia şi deprecierea monedei ucrainene”, a adăugat Mitov.

    El a avertizat şi în privinţa pericolului real de izbucnire a panicii în sectorul bancar, în condiţiile în care retragerile de bani din depozite sunt în creştere.

    În această situaţie, Ucraina nu are altă opţiune decât să accepte condiţiile impuse de Uniunea Europeană şi FMI, potrivit IFI.

    Institutul avertizează că reformele sunt foarte dureroase, cum ar fi dublarea preţului gazelor şi reducerea deficitului bugetar.

    Dacă aceste reforme vor fi puse în practică, mărimea ajutorului financiar necesar Ucrainei ar putea fi redus la circa 20 de miliarde de dolari, faţă de suma de 35 de miliarde de dolari solicitată de autorităţi, consideră Mitov. El a adăugat că alte 5 miliarde de dolari ar trebui alocate sectorului bancar.

  • Cum încearcă Grecia să evite un nou ajutor extern

     Grecia analizează folosirea unor active imobiliare deţinute de stat ca garanţii pentru un împrumut care să acopere un deficit în finanţele guvernului în următorii doi ani, astfel încât să evite un nou pachet de ajutor financiar extern, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Din 2010, Grecia a încheiat acorduri de împrumut de 240 miliarde de euro cu UE şi FMI şi ar putea avea nevoie de încă 10 miliarde de euro.

    Acceptarea măsurilor de austeritate cerute de troica creditorilor externi pentru un nou împrumut ar putea fi dificilă politic pentru guvern.

    În consecinţă, una dintre variantele luate în calcul de MInisterul Finanţelor este înfiinţarea unui vehicul financiar special, cu directori din partea statului elen şi a creditorilor externi, care să emită obligaţiuni garantate cu activele imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia are nevoie de un ajutor financiar suplimentar de 11 miliarde de euro

     Grecia are un deficit de finanţare de 4,4 miliarde de euro anul următor şi de încă 6,5 miliarde de euro în 2015, potrivit unui raport al FMI, citat de cotidianul Wall Street Journal.

    Statul elen ar putea avea nevoie de şi mai mulţi bani, dacă economia ţării va avea o evoluţie mai slabă decât estimează FMI sau dacă guvernul nu-şi atinge ţintele de venituri din programul de privatizări, a declarat şeful misiunii FMI în Grecia, Poul Thomsen.

    “Există în mod cert riscuri privind prognoza economică pentru anul următor. Presupunerea privind o recuperare graduală se bazează pe aşteptarea unei revenirii a consumului şi investiţiilor, precum şi pe implementarea susţinută a politicilor şi pe susţinerea politică amplă a programului”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro