BusinessMagazin

Tag: ajutor financiar

  • Guvernul ia sub aripă Tarom şi oferă companiei aeriene un ajutor financiar de 195 mil. lei. Transportatorul aerian stă de 11 ani pe pierderi şi pierde cotă de piaţă în faţa concurenţilor low-cost

    Compania de stat Tarom, al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa aeriană locală, va primi un ajutor financiar de 195 mil. lei din partea statului. Compania este pe pierdere de 11 ani. În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pierderi cumulate de peste 

    1,7 mld. lei (365 mil. euro).

    „Acesta este primul pas, un ajutor de salvare, care poate se poate transforma într-un ajutor de restructurare, ca urmare a adoptării unui plan de restructurare de către companie, după notificarea Comisiei Europene şi aprobarea ajutorului respectiv de către Comisia Europeană. Prin urmare, după aprobarea ajutorului de salvare, compania trebuie să vină cu un plan de restructurare“, a precizat Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului, citat de Mediafax.

    Dancă a precizat că în absenţa respectivului ajutor compania aeriană ar fi, practic, începând din luna martie, în imposibilitatea finanţării curente. Tarom estimează pierderi de 171 mil. lei pentru 2019, în condiţiile în care veniturile totale ale companiei de stat au fost de 1,51 mld. lei, potrivit documentelor publicate în Monitorul Oficial. Cheltuielile s-au ridicat la 1,68 miliarde de lei. Pierderile din 2018 s-au ridicat la 182 milioane de lei. Compania aeriană naţională nu a mai înregistrat profit din anul 2007. 

    Compania a raportat în primele şase luni din 2019 o pierdere netă de 66,3 mil. lei (14 mil. euro), în creştere cu 2,5% faţă de prima jumătate a anului 2018. Fără investiţii importante în mărirea flotei, Tarom pierde cotă de piaţă în faţa concurenţilor low-cost, care au o cotă de piaţă în România de peste 60%, potrivit estimărilor ZF. Liderii companiilor low-cost din Ro­mâ­­nia sunt Wizz Air, Blue Air şi Ryanair, care au ajuns să controleze 96% din piaţa zborurilor ieftine din România.

    Tarom are o cotă de piaţă de circa 13% din total piaţă, care anul trecut s-a ridicat la 23 de milioane de pasageri. Liderul pieţei, Wizz Air, are o cotă de piaţă de aproape 40%. Compania de stat a anunţat în decembrie 2019 că a semnat un contract pentru nouă avioane de tip ATR, cu 72 de locuri, care vor intra în portofoliul companiei începând din februarie 2020. 

    Noile avioane vor fi folosite pentru rute regionale şi vor înlocui ATR-urile pe care Tarom le are deja în flotă. Actualul ministrul al Transporturilor, Lucian Bode, a declarat anterior că Tarom a plătit în avans 900.000 de euro pentru achiziţionarea a nouă aeronave ATR fără a exista un contract semnat.

    Într-o situaţie similară celei de la Tarom s- aflat şi compania poloneză de stat LOT Airlines, care a fost aproape în pragul falimentului în perioada post-criză, la fel ca alte companii din Europa Centrală şi de Est. Cu toate acestea, LOT a primit n ajutor de stat în valoare de 127 mil. dolari în 2013 şi, în urma unui plan de restructurare s-a revigorat. La momentul actual, LOT este cel mai mare operator aerian din Europa Centrală şi de Est. Între 2015 şi 2018, şi-a crescut veniturile de circa 700 mil. euro la 1,4 mld. euro. De asemenea, compania opera în 2015 zboruri pentru 4,3 mil. pasageri, iar în 2018 numărul de pasageri transportaţi de plonezi a atins 8 mil.

  • “E adevărat că Simona a luat 500.000 de dolari de la Gică Hagi?”

    Stere Halep a lămurit zvonurile potrivit cărora s-a împrumutat de la Gică Hagi pentru a-i susţine cariera Simonei

    Între Halep şi Hagi există o legătură strânsă, însă relaţia dintre cei doi nu are nicio conotaţie financiară! Tatăl Simonei a fost întrebat dacă este adevărat că fiica sa a primit bani de la Gică, într-un moment în care tenismena nu-şi mai putea susţine cariera, iar Stere a clarificat problema: “Acest lucru e total fals şi vreau să se ştie asta din vorbele mele. Ţin foarte mult să clarific această problemă şi mă bucur că m-aţi întrebat. Nu s-a pus niciodată problema de un asemenea ajutor. Să ştiţi că este o relaţie de respect reciproc între noi şi Gică Hagi. El este Rege, iar Simona este Regina”, a declarat Stere Halep într-un interviu acordat Fanatik.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • UE va reduce finanţarea de preaderare pentru Turcia. Anunţul făcut de Donald Tusk

    Liderii europeni au convenit, pe durata summitului de două zile de la Bruxelles, că va fi redirecţionată o parte dintre cele 4,4 miliarde de euro alocate Ankarei pentru perioada 2014- 2020.

    “A fost o discuţie importantă. Vrem să ţinem uşa deschisă pentru Ankara, dar realitatea actuală din Turcia face să fie dificil acest lucru. A trebuit să reflectăm dacă reducem şi reorientăm fondurile de preaderare. S-a subliniat, de asemenea, că Turcia trebuie să respecte toate statele membre în relaţiile sale cu UE, inclusiv în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acordului existent privind Uniunea Vamală”, a spus Tusk.

    Donald Tusk nu a făcut nicio menţiune privind încheierea sau îngheţarea discuţiilor de aderare cu Turcia, o propunere care a beneficiat de sprijinul mai multor state membre ale UE în acest an. O decizie în acest sens are nevoie de acordul unanim al statelor membre UE.

    Joi, cancelarul german Angela Merkel s-a declarat “foarte îngrijorată” în privinţa situaţiei statului de drept din Turcia şi şi-a anunţat susţinerea pentru reducerea fondurilor europene către Ankara.

    Până în prezent, 189 de milioane de euro au fost acordate de Uniunea Europeană pentru a ajuta Turcia să adopte standarde europene în diferite domenii, inclusiv în privinţa statului de drept, a drepturilor omului şi a libertăţii presei.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat stare de urgenţă după tentativa eşuată de lovitură de stat din 2016, iar peste 50.000 de persoane au fost arestate, printre care jurnalişti şi angajaţi din administraţia centrală, fiind acuzate de susţinerea clericului musulman Fethullah Gulen. Acţiunile Ankarei au fost dur criticate de către mai multe state europene şi organizaţii pentru drepturile omului.

     

  • Primăria Capitalei vrea acordarea unui ajutor de 1.000 de lei pe lună pentru copiii cu handicap

    Ajutorul de 1.000 de lei pe lună se va acorda copiilor cu handicap în vârstă de până la 18 ani, care au cel puţin un părinte cu domiciliul stabil în Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Galaţi oferă ajutor financiar pentru DEBRANŞAREA de la sistemul centralizat de termoficare

    Reprezentanţii Primăriei Galaţi au transmis, marţi, că s-a semnat deja prima dispoziţie de plată către un beneficiar în cadrul programului de acordare a subvenţiei ce va fi oferit de municipalitate celor care se debranşează de la sistemul centralizat de termoficare.

    „S-a semnat prima dispoziţie de plată către beneficiar în cadrul programului de acordare a ajutorului financiar din partea Primăriei Municipiului Galaţi către cetăţenii municipiului pentru achiziţionarea unui sistem alternativ de producere a apei calde şi căldurii. Este vorba despre o plată care se realizează prin mandat poştal”, au arătat reprezentanţii Biroului de Presă al Primăriei Galaţi.

    Potrivit sursei citate, până la finalul lunii Primăria intenţionează să facă 400 plăţi pentru achiziţionarea unor sisteme alternative individuale de încălzire a locuinţelor şi de producere a apei calde.

    Municipalitatea oferă o subvenţie în valoare de 3.000 de lei fiecărui abonat la sistemul centralizat de termoficare care se debranşează şi îşi achiziţionează centrale termice ori electrice, panouri radiante, calorifere sau boilere.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Primăria Galaţi oferă ajutor financiar pentru DEBRANŞAREA de la sistemul centralizat de termoficare

    Reprezentanţii Primăriei Galaţi au transmis, marţi, că s-a semnat deja prima dispoziţie de plată către un beneficiar în cadrul programului de acordare a subvenţiei ce va fi oferit de municipalitate celor care se debranşează de la sistemul centralizat de termoficare.

    „S-a semnat prima dispoziţie de plată către beneficiar în cadrul programului de acordare a ajutorului financiar din partea Primăriei Municipiului Galaţi către cetăţenii municipiului pentru achiziţionarea unui sistem alternativ de producere a apei calde şi căldurii. Este vorba despre o plată care se realizează prin mandat poştal”, au arătat reprezentanţii Biroului de Presă al Primăriei Galaţi.

    Potrivit sursei citate, până la finalul lunii Primăria intenţionează să facă 400 plăţi pentru achiziţionarea unor sisteme alternative individuale de încălzire a locuinţelor şi de producere a apei calde.

    Municipalitatea oferă o subvenţie în valoare de 3.000 de lei fiecărui abonat la sistemul centralizat de termoficare care se debranşează şi îşi achiziţionează centrale termice ori electrice, panouri radiante, calorifere sau boilere.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • Grecia cere 53,5 miliarde de euro până în 2018, în schimbul reformelor

    Planul ar putea crea probleme premierului Alexis Tsipras pe plan intern, din partea aripii dure a propriului său partid, Syriza, dar şi a partenerului de coaliţie, relatează Reuters.

    Acordul cu creditorii trebuie aprobat de parlamentele naţionale, inclusiv cel din Germania, unde atitudinea faţă dee finanţarea statului elen s-a înăsprit.

    Parlamentul elen trebuie să voteze vineri programul de reforme propus de Guvern, iar doi membri de rang înalt ai Syriza şi-au exprimat optimismul că legislativul va susţine propunerile.

    Reprezentanţii creditorilor nu au comentat oferta de reforme a Greciei.

    Grecia a transmis joi noaptea, Eurogroup, un nou program de reforme.

    Noul plan de reforme include o creştere a TVA la 23% pentru serviciile de restauraţie şi la 13% pentru industria hotelieră, precum şi reforme în sistemul de pensii şi în domeniul public. În plus, Grecia intenţionează să elimine scutirea de TVA pentru insulele greceşti, până la sfârşitul lui 2016.

    De asemenea, Atena prevede creşterea impozitelor pentru societăţi şi armatori. Propunerile vizează şi creşterea imediată a taxelor pentru produsele de lux şi publicitatea la televiziune.

    Atena mai propune relansarea privatizărilor, îngheţate de la sosirea la putere a lui Alexis Tsipras.

    Aceste propuneri urmează să fie analizate vineri de creditori – UE, BCE şi FMI – şi supuse sâmbătă miniştrilor de Finanţe din zona euro.

    Duminică, liderii din statele membre UE se vor reuni la Bruxelles pentru a discuta pe tema Greciei.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către BCE. Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni.

    În lipsa acordului, statul elen riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.

  • Visul european şi realitatea grecească

    Măcelarii din piaţa centrală din Atena au fost printre primii care au simţit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puţini euro în buzunar, clienţii au renunţat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate faţă de nivelul normal şi se aşteaptă la timpuri şi mai grele dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

    Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franţa, astfel că achiziţiile de carne de vită, al cărei preţ este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutaţi Grecia. Ajutaţi poporul elen“, a spus un măcelar.

    Peste drum de piaţă, un farmacist spune că o mulţime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijoraţi că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanţarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu reţetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
    Spitalele greceşti riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise şi sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceştia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutăţeşte şi mai mult o situaţie deja dificilă.

    Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi şi la supermarketuri şi fac provizii „pentru orice eventualitate“, aşa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoşe grele.

    Între timp, teama de haosul financiar umbreşte perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenţie de turism din Marea Britanie.

    Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 şi cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism. Criza financiară, consideră analiştii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creştere de 3% a numărului sosirilor de turişti, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.

    „Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiştii în Grecia este lipsa lichidităţilor“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.

    Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiştilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricţiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacţiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.

    Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susţine guvernul şi a spune nu austerităţii promovate de creditorii ţării.

    Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI care a expirat pe 30 iunie.

    Premierul  Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în faţa miilor de susţinători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea iniţiative.

    Analişti intervievaţi de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.

    „Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

    Jones şi analişti ai ING şi Crédit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.

  • Ucraina va cere FMI suplimentarea ajutorului financiar

    O delegaţie condusă de ministrul de Finanţe, Oleksandr Şlapak, şi de preşedintele băncii centrale, Valeria Gontareva, va participa în această săptămână la reuniunea de toamnă a FMI şi a Băncii Mondiale, care va avea loc la Washington.

    Obiectivul Ucrainei este adaptarea programului convenit cu organizaţiile financiare internaţionale la realităţile actuale şi atragerea unui nivel maxim posibil de noi resurse, pentru ca Ucraina să poată începe să se dezvolte economic şi să depăşească această perioadă extrem de dificilă, potrivit premierului.

    Pentru ca Ucraina să nu intre în incapacitate de plată, FMI a acordat în luna aprilie o linie de credit dee 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program internaţional de sprijin care totalizează 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea tranşelor de ajutor este condiţionată de un program de reforme drastice şi nepopulare, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor pentru populaţie.

    La începutul lunii septembrie, FMI a recunoscut că sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi insuficient din cauza conflictului cu speratiştii pro-ruşi din estul ţării, care a provocat din aprilie moartea a peste 3.600 de persoane.

    După armistiţiul intrat în vigoare pe 5 septembrie, luptele au scăzut în intensitate, dar continuă în anumite zone, precum aeroportul din Doneţk.

    “Din punct de vedere obiectiv, indicatorii economici din Ucraina sunt direct legaţi de războiul iniţiat de Rusia”, a spus Iaţeniuk.

    FMI a confirmat în această săptămână estimarea unei contracţii economice de 6,5% în acest an, în Ucraina, ţară aflată într-o cvasi-recesiune încă de la jumătatea anului 2012. Banca centrală a Ucrainei este mai pesimistă, anticipând un declin al PIB de 8,3% în 2014.

    Conflictul din estul Ucrainei a afectat în special producţia industrială, concentrată în regiunile Doneţk şi Lugansk, în condiţiile în care metalurgia şi industria minieră aveau deja dificultăţi înainte de această criză.