Tag: aeroport

  • Primul judeţ din România unde se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani. Când va începe operarea acestuia

    Braşovul este singurul judeţ din ţară în care se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani, contractul pentru realizarea terminalului de pasageri fiind semnat de Consiliul Judeţean, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Este o aşteptare veche a braşovenilor. Suntem primul judeţ în care, după 50 de ani, în România se construieşte un aeroport, cu eforturi proprii. Este extrem de necesar. Braşovul este cel mai important judeţ din punct de vedere turistic. Suntem în top ca şi destinaţie turistică, suntem singurul judeţ care nu avem nici măcar 1 km de autostradă. Sperăm ca până la final de 2020 să reuşim finalizarea infrastructurii, iar din anul 2021 să începem operarea aeroportului, dacă nu apar complicaţii în viitoarele proceduri de achiziţii”, a declarat Veştea.

    Contractul pentru obiectivul „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav Etapa a III-a Proiectare şi execuţie lucrări de construcţii şi instalaţii Obiectul Terminal de pasageri” a fost semnat miercuri, după ce CNSC a respins contestaţia depusă de o firmă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Bog’Art, cel mai mare constructor din România, va construi în asociere cu UTI aeroportul din Braşov, contract de 31 mil. euro

    Asocierea condusă de Bog’Art are la dispoziţie 12 luni pentru a executa prevederile contractului (trei luni pentru realizarea proiectului tehnic şi nouă luni pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţii şi instalaţii pentru terminalul de pasageri al Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav). Aerogara va fi construită pe trei niveluri, cu o arie desfăşurată de 11.780 mp, după o soluţie architecturală realizată de arhitectul braşovean Dorin Ştefan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Întârzierile zborurilor au afectat peste 23.000 de pasageri vara trecută în aeroporturile din ţară

    Aproximativ 10.000 de pasageri români afectaţi vara trecută de întârzieri mai mari de trei ore, anulări sau refuz la îmbarcare au primit compensaţii de până la 600 de euro. Restul de 13.000 de pasageri afectaţi nu au cerut încă compensaţii companiilor aeriene.

    Legislaţia europeană le dă însă dreptul să depună cerere timp de trei ani de la incident. Cei mai mulţi dintre ei au avut zboruri cu plecare din Bucureşti, însă mulţi pasageri au întâmpinat probleme şi la Cluj-Napoca şi Iaşi. La polul opus, sunt pasagerii care au decolat din Suceava, Satu Mare şi Craiova.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul, în vârful creşterilor de trafic pe aeroport în iunie, cu plus 9,3%, dublu faţă de media europeană

     Aeroportul din Bucureşti, cel mai mare din ţară, a înregistrat în iunie o creştere a numărului de pasageri de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, avans mai mare decât al unor aerogări din regiune precum cele din Budapesta, Praga şi Varşovia, arată datele de la ACI Europe, care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 45 de ţări din Europa. Astfel, terminalul din Capitală a avut 1,37 milioane de pasageri în această lună.

    În aceeaşi perioadă, aeroportul din Varşovia a raportat un avans de 2,7% al numărului de călători, iar cel din Budapesta de 9,1%. În iunie, numărul de pasageri de pe aeroporturile din  Europa a crescut în medie cu 4,7%.  Avan­sul din prima lună de vară vine în contextul în care, deşi sezonul va­can­ţelor începuse, pe­rioada de vârf a trafi­cului pe toate aero­por­turile este de departe august.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • Ministrul Transporturilor a anunţat investiţii de 5,6 milioane de euro pentru aeroportul Henri Coandă

    Contractul de reabilitare a căii de rulare Delta are o perioadă de proiectare de 2 luni şi un timp de execuţie de 6 luni. De asemenea, proiectul are o perioadă de garanţie de 9 ani.

    Directorul CNAB a afirmat că acest proiect este important pentru a permite lucrările la Pista 2, iar perioada de garanţie de 9 ani va reduce costurile CNAB în ceea ce priveşte mentenanţa căii de rulare.

    “Fără refacerea completă, fără lucrările capitale la calea de rulare Delta, lucrările la Pista 2 nu puteau începe deoarece pe perioada cât va fi închisă pista numărul 2, pista numărul 1 va prelua tot traficul. Calea de rulare are o garanţie de 9 ani. Prin contractul pe care l-am făcut se vor reduce costurile de mentenanţă şi cu reparaţiile pe perioada celor 9 ani cât este în garanţie”, a explicat Alexandru Ivan.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • Aglomeraţia de pe aeroportul Otopeni, din ce în ce mai mare. Traficul de pasageri a înregistrat o creştere semnificativă

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele şase luni ale anului 2019, cumulat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri şi 69.687 mişcări de aeronave.

    Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală, precizează un comunicat al CNAB.

    Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor şase luni ale anului 2018 cu 7,5 %.

    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creştere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa- Aurel Vlaicu creşterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistraţi de la începutul anului.

    În ceea ce priveşte numărul de mişcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări şi decolări, iar Aeroportul Bucureşti Băneasa, s-a înregistrat o creştere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • România va avea un nou aeroport. Unde se va afla acesta

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, la Galaţi, că va avea, la sfârşitul săptămânii, o întâlnire cu investitori, pentru realizarea unui parteneriat public – privat, în vederea realizării unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani.

    Întrebată dacă a discutat cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a promis, în luna mai, la Galaţi, că se are în vedere construirea unui aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani, premierul Viorica Dăncilă a răspuns că o întâlnire cu investitori va avea loc duminică, iar alta peste două săptămâni.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Serviciile de proastă calitate şi impoliteţea vânzătorilor i-au inspirat pe doi antreprenori să pornească un business de milioane

    În spatele acestora se află fondatorii Heikki Vaananen şi Ville Levaniemi. Ideea businessului a avut-o Heikki, după ce, de-a lungul anilor, întâmpinase deseori situaţia frustrantă în care, primind servicii de slabă calitate sau întâmpinând o atitudine grosolană a angajaţilor din magazine sau instituţii, în special a unui vânzător dintr-un magazin de computere unde mergea în adolescenţă să îşi cumpere dischete, nu avusese ocazia să îşi exprime nemulţumirea faţă de şefii acestora.

    Ideea sa a fost să construiască nişte aparate prin care clienţii să îşi poată exprima feedback-ul referitor la modul în care au fost serviţi, calitatea produselor sau amabilitatea personalului. Tot ce aveau de făcut era să apese unul dintre butoanele cu feţe ce exprimau următoarele stări: foarte mulţumit, mulţumit, nemulţumit sau foarte nemulţumit, urmând ca respectivul aparat să trimită mai departe un email către respectiva companie.

    „Când Heikki mi-a spus planul său de afaceri, m-am gândit că este o super idee, însă eram sigur că altcineva se gândise deja să inventeze un astfel de apparat. Însă după ce am căutat pe Internet, am constatat că nu există, aşa că am început să gânim conceptul – în 2008 – iar în 2009 deja lansam businessul”, povesteşte Ville Levaniemi, cofondatorul Happy Or Not, citat de BBC.

    Astăzi, aparatele Happy Or Not sunt folosite de peste 4.000 de organizaţii din 134 de ţări, fiind montate inclusive pe aeroportul London Heathrow, în lanţul de retail Boots sau în hipermarketurile Carrefour. Clienţii plătesc un abonament anual pentru serviciile companiei, ale cărei venituri sunt de peste 10 milioane de euro.

  • A fost semnat proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport

    Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrările cât mai repede. Deşi perioada de proiectare este de două luni, ministrul se aşteaptă ca procedura să fie finalizată în maxim 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea Ministerului Transporturilor.

    Lucrarea va avea în total 3,95 kilometri şi este împărţită în trei zone: teresamentul, care va avea 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni şi intereferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro