BusinessMagazin

Tag: advertising

  • New York Times, unul dintre cele mai mari ziare din lume, se confruntă cu probleme pe fondul unei scăderi totale a industriei de advertising, dar câştigă din subscripţii

    Deşi a depăşit aşteptările Wall Street-ului, New York Times s-a confrunat cu probleme miercuri.

    Publicaţia a raportat câştiguri de 17 cenţi per acţiune în al doilea trimestru, cu patru cenţi peste aşteptări, potrivit The Street.

    Veniturile totale ale publicaţiei au ajuns la circa 414,6 milioane dolari, peste aşteptările analiştilor de 411 milioane dolari.

    Serviciile de subscripţie au crescut de asemenea. „Produsele digitale de subscripţie (care includ produsele noastre de ştiri, precum şi produsele noastre Rebus şi Gastronomice) au crescut cu 19,6% în comparaţie cu al doilea trimestru din 2017, la 98,7 milioane de dolari”, a transmis compania.

    Compania a înregistrat peste 109.000 de subscripţii noi, ajungând la un total de 2 milioane.

    Times a transmis că veniturile din advertising digital au scăzut cu 7,5% în timp ce printul a scăzut cu 11,5%. „Scăderea în advertising reflectă o audienţă mai restrânsă”, transmite compania.

    Astfel, acţiunile New York Times de clasa A erau în scădere cu 7% la finalul zilei de miercuri, tranzacţionându-se la 22,7 dolari per acţiune, la o capitalizare de piaţă de circa 3,8 miliarde de dolari.

     

     

  • Cum poţi să îţi promovezi mai bine compania în online? Povesteşte într-o nouă ediţie a Smart Business Cosmin Nastasă, managing director Edge 2Performant – VIDEO

    ”Businessul nostru a fost supranumit un «TV al marilor corporaţii» – exagerăm puţin, însă acest termen surprinde o parte din ceea ce facem noi“, descrie Cosmin Nastasă afacerea pe care o conduce. Edge este o agenţie full service de performance marketing, care şi-a făcut intrarea pe piaţă în 2016.

    Este deţinută de compania 2Performant Network SA, sub care funcţionează 2Performant, un marketplace de servicii de marketing online pentru e-commerce. |mpreună cu 2Performant, Edge livrează servicii  de marketing bazat pe performanţă, acoperind toate canalele online utilizate în comunicare şi vânzări. În 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, 2Performant Network SA a ajuns la afaceri de 10,9 milioane de lei şi profit net de circa 738.000 de lei, la un număr mediu de opt angajaţi.

    Agenţia se concentrează pe o abordare integrată a serviciilor de performance, de la strategie, consultanţă şi analiză de date până la gestionarea de programe complexe. Cosmin Nastasă este fondatorul companiei şi are o experienţă de 15 ani în industria publicităţii, primul job fiind la McCann. În 2007, s-a specializat pe online, în cadrul echipei Leo Burnett, apoi, în 2015, a devenit managing partner la Edge şi a fost unul dintre fondatorii KI (Online Knowledge Institute), care oferă cursuri de marketing online susţinute de profesionişti în domeniu.

    |n prezent, Edge acoperă activităţi precum digital, performance marketing, analitycs, însă şi aspecte care ţin de comunicarea şi marketingul tradiţionale. ”Dacă odinioară agenţiile de advertising livrau clienţilor campanii de TV către mase, asta încercăm să facem şi noi în prezent, dar prin concentrarea pe online, fiindcă acesta a devenit o componentă extrem de importantă a mixului de marketing“, spune el. Astfel, prin intermediul publicităţii pe YouTube, de pildă, se poate ajunge, la fel ca prin intermediul televizorului, la un număr mare de oameni.

    A întrecut online-ul TV-ul în ce priveşte promovarea? ”Nu aş spune că este un mijloc de comunicare neapărat mai bun, însă este unul care se completează perfect cu TV-ul“, crede Nastasă. Potrivit lui, cele mai recente studii arată că în vestul Europei şi în Statele Unite cheltuielile de comunicare în zona de digital au ajuns să depăşească cheltuielile de pe TV, radio sau outdoor; or această creştere este impulsionată de creşterea consumului de online de către populaţie. Google şi Facebook sunt canale extrem de importante, iar creşterea comunicării pe aceste platforme a determinat şi creşterea bugetelor investite în această direcţie.

    ”La fel ca în vestul Europei, se întâmplă şi în România: online-ul este un canal important şi nu este neapărat mai bun, ci poate intra în combinaţie într-un mix de promovare în mod ideal ori cu TV-ul, ori cu radioul, ori cu publicitatea outdoor; depinde foarte mult de creativitatea şi strategia celui care desfăşoară aceste campanii.“

    În ceea ce priveşte modul în care companiile din România percep acest tip de promovare, Cosmin Nastasă spune că acesta diferă în funcţie de profilul acestora. ”Companiile mari, stabile, cu vechime, care fac advertising de zeci de ani în România şi în afara ţării, au înţeles necesitatea online-ului, prin urmare bugetele sau investiţiile lor sunt destul de sănătoase“, descrie el una dintre categorii.

    Pentru businessurile mai mici, abordarea este diferită. ”Pentru businessurile relativ mici care sunt locale, cu specific online, abordările sunt mai degrabă legate de o necesitate; online-ul este pentru mulţi singura modalitate prin care se pot promova.“ Online-ul devine pentru aceste businessuri o modalitate ieftină de promovare, iar intrarea pe acest segment se leagă de nevoia de a-şi creşte businessul de la o zi la alta sau de la un an la altul, în timp ce afacerile tradiţionale au un mod mai strategic de abordare a lucrurilor.

    Cosmin Nastasă spune că bugetele alocate acestui tip de promovare ajung, în cazul unui mic antreprenor, la 50-80% din bugetul de investiţii în online, ca urmare a faptului că acolo el găseşte cel mai repede rezultate. ”Marketing performance-ul încearcă să ofere imediat ceva acelui om care investeşte, să elimine pierderea despre care se discuta în publicitatea tradiţională“, explică Nastasă. |n cazul companiilor mari, bugetele investite în online nu mai sunt majoritare, dar, în acelaşi timp, valorile sumelor investite sunt mult mai mari. ”În cazul micilor antreprenori, investiţiile pot pleca de la câteva sute de euro pe lună, iar în cazul marilor companii, bugetele investite în online ajung la 1-2 milioane de euro anual, în România.“

    Investiţiile sunt direcţionate deopotrivă înspre marii jucători din lumea digitalului, cum ar fi Google, cu motorul de căutare şi reţeaua de site-uri care pune la dispoziţie spaţii publicitare, Facebook, cu utilizatorii dinamici şi conectaţi ai acestuia, dar şi site-urile locale, cum ar fi reţelele de programatic advertising sau real time bidding. Nastasă explică modul de funcţionare a acestora din urmă: este vorba despre platforme care permit realizarea de reclame într-un anumit format în timp real. Prin intermediul acestora, un spaţiu publicitar poate fi cumpărat prin participarea la o licitaţie virtuală – spaţiul poate fi obţinut în funcţie de cât eşti dispus să plăteşti; utilizatorii intră în competiţie cu alţi licitatori care vor licita pentru ocuparea spaţiului respective nu doar pe un anumit interval de timp, ci şi în funcţie de o anumită nevoie, în acel moment.

    Acelaşi lucru se întâmplă pe Google sau Facebook – campaniile în aceste medii nu se mai construiesc în funcţie de parametri care durează intervale mari de timp, totul este extrem de dinamic. ”Digitalul a ajuns o lume extrem de complicată în acest moment“, descrie Nastasă peisajul publicităţii online.

    Când vine vorba despre obţinerea rezultatelor, managerul de la Edge 2Performant spune că unul dintre avantejele acestui tip de promovare este că rezultatele se pot obţine rapid. ”O campanie lansată astăzi, peste o săptămână sau două s-ar putea să aibă deja rezultate  poţi să ai rezultate chiar şi în prima zi.“

    Nastasă spune că este însă nevoie în permanenţă de optimizare, astfel că implicarea umană este importantă. ”Tehnologia, maşinile şi algoritmii ştiu să facă multe lucruri atât timp cât sunt bine gestionate de oameni.“ Comportamentul imprevizibil al utilizatorilor din online este influenţat de o serie de factori, care, dacă sunt analizaţi, pot fi interpretaţi, mai observă el. ”Mâine, cel care va accesa site-ul tău nu îl va mai accesa de pe acelaşi dispozitiv mobil, comportamentele sunt foarte diferite chiar şi între cei care folosesc diverse mărci de telefon“, explică antreprenorul. Cosmin Nastasă susţine că analiza audienţelor poate să conducă la desluşirea comportamentelor: spre exemplu, oamenii cu un anumit tip de telefon vor cumpăra mai bine decât cei cu o altă marcă de telefon – potrivit datelor lor, utilizatorii de Apple vor cumpăra mai mult decât utilizatorii de Samsung.
    Ţinând cont de domeniul în care activează, antreprenorul oferă în cadrul Smart Business şi câteva sfaturi reprezentanţilor companiilor din România: ”Este important să începeţi să aveţi o prezenţă în online“, spune el.

    Sfatul vine în contextul în care, potrivit antreprenorului, cel mai mare procent din businessurile din România nu au o prezenţă online, spre deosebire de afacerile din ţările nordice, unde acest procent este undeva pe la 90%. ”Cu tehnologia stăm extrem de bine faţă de vestul Europei, diferenţele dintre noi şi ei nu mai sunt atât de mari, se duce diferenţa la un an, maximum doi. Ce fac cei din exterior facem şi noi, însă poate fi vorba despre o diferenţă de mentalitate sau de experienţă în business.“ Totodată, comunicarea în online trebuie gândită atent, în baza unei strategii. ”Nu există de azi pe mâine, nu există minuni în toată povestea aceasta de marketing performance, este o combinaţie între oameni, tehnologie, planuri, bugete investite şi energia direcţionată în toată această poveste.“

  • Proteste cu panouri publicitare

    Grupul de artişti Brandalism, care se revoltă împotriva controlului corporatist asupra culturii şi nu numai, a instalat, spre exemplu, postere în spaţiile de afişaj stradal din Paris în perioada unei conferinţe a ONU din 2015 pe tema schimbărilor climatice, ca o critică la adresa ipocriziei corporaţiilor care o sponsorizau.

    Un grup de studenţi, Legally Black, a pus stăpânire pe spaţiile de afişaj din staţiile de autobuz din Londra, unde călătorii erau întâmpinaţi de o reclamă la un film Harry Potter în care personajele erau toate negre, pentru a atrage atenţia că negrii nu sunt suficient de bine reprezentaţi în cultura populară.

    Nici măcar înlocuirea panourilor obişnuite cu unele de afişaj electronic nu a reuşit să-i oprească pe aşa-numiţii subvertiseri, care au reuşit să preia controlul asupra acestora în zone din diverse oraşe ca Londra sau Liverpool. Uneori subervertiserii îşi unesc forţele creând iniţiative ca Subvertisers International, cu membri din Argentina până în Australia, care s-a lansat în 2017 cu acţiuni în 40 de oraşe ale lumii. Mai există şi subvertiseri care deturnează spaţiile de afişaj stradal în scopuri pur artistice şi nu de protest, cum ar fi Art in Ad Places, care a expus opere de artă în cabine telefonice la New York.

  • În semestrul 1 2017 piaţa de publicitate online din România a crescut cu 15% faţă de perioada similară din 2016

    Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

    Formatele Display embedded (încadrate în conţinut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media şi Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieţei de publicitate digitală.

    Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 faţă de 13% în H1 2016.

    Ca referinţe pe industrii se remarcă o creştere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o uşoară creştere +8%, timp în care Telecomul putem spune că îşi menţine bugetele (+1%).

    Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o uşoară creştere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) şi Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creşteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) şi Retail (+84%).

    Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanţi – atât site-uri şi publisheri locali cât şi agenţii media (raportând ceea ce facturează atât în reţele internaţionale cât şi în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

    Tendinţe şi evoluţii pentru semestrul 1 2017:

    ● În topul industriilor în funcţie de investiţia în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creşterii bugetelor (52%), dar şi ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 faţă de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investiţiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creştere constantă, iar domeniul Auto-Moto îşi menţine poziţia în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.

    ● Programmaticul se afla în tendinţa de creştere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.

    ● Investiţia în publicitatea pe Mobile îşi aloca 42% din piaţa locală, fiind aliniată la tendinţele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investiţiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, aşa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcţiei de alocare a bugetelor.

    ● La nivel European, creşterea pieţei de publicitate online este bazată în special pe mobile şi Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creştere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.
     

  • Doi fraţi au clădit un imperiu plecând de la un împrumut mai mic de 400 de dolari. Acum sunt miliardari în dolari

    Doi fraţi indieni sunt cei mai nou intraţi în clubul miliardarilor. Pe vremea când abia împinise 16 ani, Divyank Turakhia deja fondase o firmă în domeniul tehnologiei, împreună cu fratele său, Bhavin Turakhia, mai mare cu numai doi ani, relatează Quartz.

    În 1998, când internetul era la primii paşi în India, cei doi fraţi, care se recomandau drept “tocilarii tech”, au luat cu împrumut 25.000 de rupii (circa 372 de dolari) de la tatăl lor, contabil de profesie, pentru a înfiinţa o companie care avea ca activitate crearea de nume de domenii. De-a lungul celor două decenii care au urmat, cei doi au construit un imperiu, Directi ajungând la rulaje de 1,4 miliarde de dolari; grupul reuneşte companii cu activităţii în domenii diverse, între care se numără servicii de plată în mediul virtual, aplicaţii de mesagerie, tehnologie de advertising.

    Pe 22 august, cei doi fraţi şi-au mai adăugat o victorie în palmaresul personal. La o vârstă de până în 40 de ani, cei doi fraţi indieni sunt cei mai proaspeţi membri ai clubului select al miliardarilor la nivelul globului. Pe 21 august au vândut una dintre companiile pe care le-au înfiinţat Media.ner, care dezvoltă produse pentru companiile de publicitate, unui consorţiu de investitori chinezi, pentru suma de 900 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost a treia ca valoare în domeniul tehnologiei pentru advertiseri.

    “Cele două exituri ale noastre de până acum au depăşit, cumulat, valoarea de un miliard”, spune Divyank Turakhia. În 2014 cei doi fraţi au vândut o parte din Directi către Endurance International Group, pentru 160 de milioane de dolari. “De aceea probabil suntem numiţi nou intraţi în clubul miliardarilor, adaugă tot el”.

    Fondată în 2010, de Divyank Turakhia, Media.net este printre cele mai mari cinci companii din domeniul tehnologiei pentru advertising, la nivel global. Compania a devenit partener al Yahoo, afacerea fiind similară cu Google Adsense. În 2015, Media.net a avut venituri de 232 milioane de dolari. 90% din încasări se datorează pieţei din SUA, 5% clienţilor din UK şi Canada, iar diferenţa de 5% sunt încasări din restul lumii.

    Divyank şi Bhavin au început afacerea ce avea să devină un imperiu lucrând în camera din casa părintească, în Andheri, o suburbie a Mumbai-ului.
     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Veronica Savanciuc, CEO al Lowe România

    Lowe este acum unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare din România, format din mai multe agenţii care oferă servicii integrate de comunicare: creaţie, PR, media buying, digital şi comunicare medicală.

    CEO-ul Lowe România a pornit în urmă cu 20 de ani în definirea celor 3C – Compania, Creativitatea şi Clientul, trei concepte care transcend manualele de marketing şi care ar trebui să fie noţiuni fundamentale pentru oricine se simte atras de publicitate şi de industria de comunicare. Începutul a însemnat două calculatoare Macintosh şi şapte tineri entuziaşti, printre care cei doi fondatori ai Plus Advertising, Veronica Savanciuc şi Paul Radu, şi un birou mare şi cam prea gol undeva pe o stradă centrală în Bucureşti, în 1993.

    Veronica Savanciuc venea din poziţia de director de marketing al DHL, compania de transport intrată pe piaţa locală în 1992. „La începutul anilor ’90 nu era deloc greu să accezi într-o poziţie de middle management în cadrul unei companii”, îşi aminteşte acum, făcând comparaţie cu strategiile de dezvoltare a carierei din ziua de astăzi.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Felix Tătaru, preşedinte GMP

    Tătaru este cunoscut şi prin prisma faptului că a fost consultant de marketing politic în campaniile electorale ale fostului preşedinte al României Traian Băsescu, dar şi a lui Klaus Iohannis, actualul şef al statului.

    GMP Group, fondat de Tătaru în 1998, cuprinde agenţiile GMP PR (relaţii publice), GMP Advertising (creaţie), Webstyler (digital), Point Public Affairs (public affairs şi comunicare strategică), Go Studio (design grafic şi branding) şi Chapter 4 (relaţii publice).

  • Drumul din sufragerie spre Dubai trece prin Olanda

    Fraţii Alexandru şi Andrei Cernătescu au mizat pe digital încă din 2007, când Facebook şi Twitter nu făceau încă legea în piaţa de advertising. Afacerea lor a evoluat concomitent cu creşterea acestei nişe şi s-a extins din sufrageria lor la un turn în nordul Capitalei, cât şi, de anul acesta, într-o subsidiară în Olanda. Planurile lor în afara graniţelor nu se opresc aici: până la finalul anului deschid un birou şi în Germania, iar la anul, în Emiratele Arabe Unite.

    „Noi chiar credem în principiul «Bucătăria în România, restaurantele în toată lumea»”, descriu Alexandru şi Andrei Cernătescu strategia prin care vor să dezvolte în continuare agenţia digitală de comunicare integrată („construieşte digital şi comunică integrat”, explică ei) Infinit Solutions. Aceasta a ajuns, după nouă ani de activitate, la venituri de circa 2 milioane de euro anul trecut, aproximativ 60 de angajaţi şi clienţi precum Rompetrol, Borsec, Skoda, Generali Asigurări, CEC Bank, Abbvie. Pentru anul în curs previzionează afaceri de 2,3- 2,4 milioane de euro. Costurile proiectelor lor sunt calculate în funcţie de proiect, reprezentând un procent din vânzările pe care le generează. Iar dacă până acum se concentrau mai ales pe proiectele locale şi lucrau pentru clienţi din afară doar din România, acum dezvoltarea afacerilor din afara graniţelor constituie prioritatea. Anul acesta, compania şi-a deschis o subsidiară în Olanda – un birou în cadrul căruia lucrează deocamdată patru angajaţi şi cu care vor ajunge la circa şase contracte până la finalul anului; următoarea ţară pentru care au început demersurile de extindere este Germania, iar pentru anul viitor este planificat pasul în Dubai.

    Povestea antreprenorială a fraţilor Cernătescu, pe care au discutat-o într-un prim interviu cu Business Magazin în urmă cu aproximativ doi ani, a început – ca multe alte poveşti de IT din acest domeniu – în sufrageria unui prieten, în 2007. O viziune avangardistă asupra internetului i-a oferit atunci lui Alexandru Cernătescu ideea începerii unei afaceri axate pe construirea imaginii companiilor în mediul online – aspect neglijat de multe ori în acea perioadă de cei care activau în piaţa de publicitate. „Am început în sufrageria unui prieten care şi-a dat restanţele şi plecase acasă”, îşi amintea Alexandru Cernătescu primul birou al companiei. În prezent, au propriul turn, Infinit Tower, o clădire din nordul Capitalei decorată în concordanţă cu hobby-urile celor doi fraţi: pereţi tapiţaţi cu fulare şi tricouri ale cluburilor de fotbal din întreaga lume, o chitară electrică, machete de maşini.

    După ce a absolvit cursurile Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnice şi a avut mai multe joburi în IT, internet, telecom, a simţit nevoia de a crea ceva nou. „Oricât ar promova multinaţionalele conceptul de intraprenor, oricâtă libertate ţi s-ar da, nu se poate compara cu a fi antreprenor.” A avut revelaţia că există potenţial de a începe o afacere în această piaţă în momentul în care a observat, lucrând într-o agenţie americană pentru diferite agenţii de comunicare clasică, că discuţia legată de digital nu se afla printre priorităţi: „Da, lasă că o să refacem şi site‑ul la un moment dat”. Din punctul lui de vedere, pagina web a unei companii poate fi asemănată cu un magazin nonstop şi, într-o campanie de advertising, ar trebui plasată pe primul loc, urmând ca restul să fie construit ulterior. L-a cooptat în afacere pe fratele lui, Andrei, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi au început să construiască afacerea Infinit Solutions Agency. Cu o investiţie iniţială zero şi cu calculatoarele de acasă, din sufragerie, au început primele proiecte: „Amestecam deja digitalul cu BTL-ul, amestecam comunităţi online pe care le continuam cu evenimente fizice, transpuse apoi din nou în digital”. Clienţi precum Coca-Cola şi Cosmote s-au arătat printre primii încântaţi de această abordare. Iar dacă la început lucrau prin intermediul celorlalte agenţii de comunicare, după doi ani au început să preia clienţi în mod direct, aspect care s-a reflectat în evoluţia companiei: de la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2007, au ajuns la 100.000 în 2008, 300.000 în 2009, iar în 2010 au depăşit milionul de euro.

    Următorul lor pariu constă în extinderea cu sucursale pe pieţele internaţionale. În luna iunie a acestui an au deschis biroul din Rotterdam al companiei, cu intenţia de a-i atrage pe clienţii din regiunea Benelux. Potrivit celor doi fraţi antreprenori, contractele „din afară” ajung la valori de două până la cinci ori mai mare decât cele de pe piaţa locală. „Scurt pe doi: credem că biroul din Olanda va întrece biroul din România până la sfârşitul anului viitor, dar lucrurile se vor face aici”, punctează Andrei Cernătescu. În timp ce vorbeşte, fratele său îmi arată un act de proprietate al Infinit Netherland BV – „Ştii ce înseamnă asta pentru o companie începută din nimic, într-un apartament, când nu aveam bani nici să mâncăm şi ne împrumutam de la primul angajat? Să ţii în mână aşa ceva – plecând de la nimic – e fenomenal”. Au ales Olanda şi prin prisma relaţiilor comerciale dintre cele două ţări, dar şi a modului de a fi al olandezilor: „clientul olandez de exemplu, în majoritatea cazurilor, e parte din echipă, vine aici, îi motivează, stă cu ei, felul în care vorbeşte cu echipa, ne înţelegem  foarte bine cu ei”. Din perspectivă de business, au ales această poziţionare prin prisma faptului că pot ţinti clienţii din regiunea Benelux mai uşor. În prezent, în cadrul biroului din Rotterdam lucrează patru angajaţi olandezi: doi oameni de vânzări, un account manager şi partenerul lor. Pentru a mări echipa de acolo, şi-ar dori să angajeze români deja stabiliţi acolo sau, în funcţie de cum decurg proiectele de acolo, să trimită oameni de aici.

  • Doi fraţi au clădit un imperiu plecând de la un împrumut mai mic de 400 de dolari. Acum sunt miliardari în dolari

    Doi fraţi indieni sunt cei mai nou intraţi în clubul miliardarilor. Pe vremea când abia împinise 16 ani, Divyank Turakhia deja fondase o firmă în domeniul tehnologiei, împreună cu fratele său, Bhavin Turakhia, mai mare cu numai doi ani, relatează Quartz.

    În 1998, când internetul era la primii paşi în India, cei doi fraţi, care se recomandau drept “tocilarii tech”, au luat cu împrumut 25.000 de rupii (circa 372 de dolari) de la tatăl lor, contabil de profesie, pentru a înfiinţa o companie care avea ca activitate crearea de nume de domenii. De-a lungul celor două decenii care au urmat, cei doi au construit un imperiu, Directi ajungând la rulaje de 1,4 miliarde de dolari; grupul reuneşte companii cu activităţii în domenii diverse, între care se numără servicii de plată în mediul virtual, aplicaţii de mesagerie, tehnologie de advertising.

    Pe 22 august, cei doi fraţi şi-au mai adăugat o victorie în palmaresul personal. La o vârstă de până în 40 de ani, cei doi fraţi indieni sunt cei mai proaspeţi membri ai clubului select al miliardarilor la nivelul globului. Pe 21 august au vândut una dintre companiile pe care le-au înfiinţat Media.ner, care dezvoltă produse pentru companiile de publicitate, unui consorţiu de investitori chinezi, pentru suma de 900 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost a treia ca valoare în domeniul tehnologiei pentru advertiseri.

    “Cele două exituri ale noastre de până acum au depăşit, cumulat, valoarea de un miliard”, spune Divyank Turakhia. În 2014 cei doi fraţi au vândut o parte din Directi către Endurance International Group, pentru 160 de milioane de dolari. “De aceea probabil suntem numiţi nou intraţi în clubul miliardarilor, adaugă tot el”.

    Fondată în 2010, de Divyank Turakhia, Media.net este printre cele mai mari cinci companii din domeniul tehnologiei pentru advertising, la nivel global. Compania a devenit partener al Yahoo, afacerea fiind similară cu Google Adsense. În 2015, Media.net a avut venituri de 232 milioane de dolari. 90% din încasări se datorează pieţei din SUA, 5% clienţilor din UK şi Canada, iar diferenţa de 5% sunt încasări din restul lumii.

    Divyank şi Bhavin au început afacerea ce avea să devină un imperiu lucrând în camera din casa părintească, în Andheri, o suburbie a Mumbai-ului.
     

  • Doi fraţi au clădit un imperiu plecând de la un împrumut mai mic de 400 de dolari. Acum sunt miliardari în dolari

    Doi fraţi indieni sunt cei mai nou intraţi în clubul miliardarilor. Pe vremea când abia împinise 16 ani, Divyank Turakhia deja fondase o firmă în domeniul tehnologiei, împreună cu fratele său, Bhavin Turakhia, mai mare cu numai doi ani, relatează Quartz.

    În 1998, când internetul era la primii paşi în India, cei doi fraţi, care se recomandau drept “tocilarii tech”, au luat cu împrumut 25.000 de rupii (circa 372 de dolari) de la tatăl lor, contabil de profesie, pentru a înfiinţa o companie care avea ca activitate crearea de nume de domenii. De-a lungul celor două decenii care au urmat, cei doi au construit un imperiu, Directi ajungând la rulaje de 1,4 miliarde de dolari; grupul reuneşte companii cu activităţii în domenii diverse, între care se numără servicii de plată în mediul virtual, aplicaţii de mesagerie, tehnologie de advertising.

    Pe 22 august, cei doi fraţi şi-au mai adăugat o victorie în palmaresul personal. La o vârstă de până în 40 de ani, cei doi fraţi indieni sunt cei mai proaspeţi membri ai clubului select al miliardarilor la nivelul globului. Pe 21 august au vândut una dintre companiile pe care le-au înfiinţat Media.ner, care dezvoltă produse pentru companiile de publicitate, unui consorţiu de investitori chinezi, pentru suma de 900 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost a treia ca valoare în domeniul tehnologiei pentru advertiseri.

    “Cele două exituri ale noastre de până acum au depăşit, cumulat, valoarea de un miliard”, spune Divyank Turakhia. În 2014 cei doi fraţi au vândut o parte din Directi către Endurance International Group, pentru 160 de milioane de dolari. “De aceea probabil suntem numiţi nou intraţi în clubul miliardarilor, adaugă tot el”.

    Fondată în 2010, de Divyank Turakhia, Media.net este printre cele mai mari cinci companii din domeniul tehnologiei pentru advertising, la nivel global. Compania a devenit partener al Yahoo, afacerea fiind similară cu Google Adsense. În 2015, Media.net a avut venituri de 232 milioane de dolari. 90% din încasări se datorează pieţei din SUA, 5% clienţilor din UK şi Canada, iar diferenţa de 5% sunt încasări din restul lumii.

    Divyank şi Bhavin au început afacerea ce avea să devină un imperiu lucrând în camera din casa părintească, în Andheri, o suburbie a Mumbai-ului.