BusinessMagazin

Tag: adrian sirbu

  • Adrian Sârbu: Cine împarte, parte-şi face. Partidele, democrativa- monopol la putere accesează discreţionar resursele publice. Frustrarea românilor este că plătesc taxe la buget şi nu primesc nimic înapoi

    Adrian Sârbu: Ştiu, zici că ştii pe ce lume trăieşti. Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    Azi te-ai trezit cu încă 40 de noi prieteni. Bugetari. Pe lângă cei 1.300.000 pe care deja i-ai adoptat fără să ştii sau să vrei. Poporul român bugetar, în frunte cu Klaus, Nicu şi Marcel, tripleta de vis a democrativei.

    Ei au grijă de tine. Când îţi trimiţi copilul la şcoală să nu înveţe nimic şi să se întoarcă plângând, bătut, că vrea în Spania, Italia sau pe Marte cu Elon Musk. Numai în România, nu. Când te duci la spital sănătos şi pleci bolnav de nervi. Când te duci la prefectură şi primărie şi n-au. Dacă nu e închis, că anul ăsta sunt ocupaţi cu alegerile. Tot din grijă pentru tine.

    Dacă nu ţi-am spus-o, o repet. Crezi că ştii pe ce lume trăieşti?

    Îi finanţezi în fiecare zi cu 100 lei din banii tăi. Numai 20 euro. În total, tu, popor ne-bugetar, le bagi în buzunar poporului ales, bugetar, 200 de miliarde de lei pe an. 40 de miliarde de euro. Plus restul din buget, până la 130 de miliarde de euro, de care ei dispun cum vor. Plus deficitul care anul acesta va fi de 15-20 de miliarde. De euro, că tot gândeşti în euro şi te simţi în Schengen, deşi nu eşti.

    Au avut ei grijă. Klaus, Nicu şi Marcel, trei magi din Cotrocel. Fără să te întrebe, numai în ultimii 3 ani te-au mai îndatorat pe tine, pe noi, popor ne-bugetar, cu 80 de miliarde de euro. Azi datorăm 160 de miliarde de euro. Adică 27.000 euro de român plătitor. Pe care o să-i plătim din taxe şi impozite noi. Tot noi.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet. Nu fi stresat, pentru că ei nu sunt. Ei sunt românii fericiţi. În ţara lor şi cu democrativa la putere fac ce vor. Sunt mai egali decât tine pentru că s-au născut şi trăiesc din buget.

    Tu te-ai născut poet, ca tot românul, cu griji, rate la bancă şi datorii de plătit la leafă.

    Şi zici, totuşi, că ştii pe ce lume trăieşti.

    Nemo: De aia i-am întrebat pe cititorii noştri dacă sunt de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 de oameni din cei 1.300.000 câţi sunt în prezent.

    Hofi: Ce e ăla buget?

    Adrian Sârbu: Este o puşculiţă. Cum se spune în ţări de limbă engleză,”a piggy bank”. Un porcuşor mai mare sau mai mai mic, în care pui bani în fiecare zi pentru zile negre, pentru a-ţi asigura acele cheltuieli pe care nu ţi le poţi plăti tu. Bugetul.

    Din moment ce tu pui banii la buget, Hofi, tu trebuie să fii beneficiarul cheltuirii acestor bani. Am auzit de educaţie, de sănătate, de infrastructură, de cheltuire a unor fonduri europene, de dezvoltare tehnologică. Sunt, într-adevăr, cheltuieli mari pe care un individ, o familie, un business, iar o corporaţie nu le pot face. Şi de aceea, în logica democraţiei, în logica comunităţii numită statul, fiecare cetăţean, evident, care are venituri, plăteşte la buget pentru a primi ceva înapoi. Noi despre asta vorbim, şi despre situaţia în ziua de azi, în care sentimentul românilor este că nu prea primesc înapoi. Sentimentul tău este că dai bani, suta aia şi nu că nu primeşti rest, dar mai dai şi în plus şi tot nu primeşti nimic din ceea ce aştepţi.

    Avem un buget în care avem o permanenţă şi anume respectarea principiului Tokyo. Ai auzit de principiu?

    Hofi: Un principiu japonez.

    Adrian Sârbu: Dă-mi banii că ţi-i toc-io. Ăsta e principiul Tokyo.

    Hofi: Cel mai bun.

    Adrian Sârbu: Vedem că bugetul creşte, PIB-ul creşte şi deficitul creşte şi el. Deci, în ultimii 20 de ani, dacă nu ştiai, ei n-au operat, nu au administrat niciun an fără deficit. Rezultatul e că, aşa cum atunci când rămâi cu datorii, trebuie să ţi le finanţezi, să ţi le plăteşti. Şi atunci ce faci? Deficitul generează datorii curente. Te împrumuţi. Te împrumuţi azi, te împrumuţi mâine, te împrumuţi poimâine, te împrumuţi. Şi uite că ne-am tot împrumutat. Nu noi, dar ei în numele nostru şi am făcut rost de o datorie publică de 160 de miliarde de euro.

    Poate n-ai avut reprezentare. Ia uite-te puţin la recordul de deficit pe care îl bate democrativa, că democrativă e, după 2020. 17,4 planificat anul ăsta. Miliarde de euro vorbim. 18 anul trecut, realizate cu succes, din plin.16 în 2022, un an extraordinar pentru economia mondială. Uriaş. Au crescut bursele şi nouă ne-a crescut deficitul. 16,3 în 2021.

    Pe ăsta din pandemie nu mai punem la socoteală că nimeni nu-i mai trage la răspundere. Că mai sunt şi alte principii ale bugetului, le discutăm. Nimeni nu-i mai trage la răspundere de ce au închis ţara degeaba şi de ce au îngropat business-urile mici cu care acuma se laudă că vor câştiga alegerile. Să vedem.

    Iar noi stăteam cu botniţele în aşteptarea vaccinului pe care l-a produs cineva din România? Nu. Doar l-a plătit de trei ori, că de aceea avem datorii mai mari de plătit.

    Mai avem şi alte principii faine pe care le-am învăţat din derularea acestui buget. Unul dintre ele ţine de legea relativităţii bugetului.

    Şi spune aşa: veniturile nu vor fi atinse, iar costurile vor fi cu siguranţă depăşite, inclusiv deficitul.

    Nemo: Am început bine, nu?

    Adrian Sârbu: Hai să vedem cum arată bugetul de anul trecut. Aproape toate liniile de venit şi costuri sunt neatinse. Venitul nerealizat, iar costul depăşit.

    În România, Hofi, după 89, bugetul îl scriu doi oameni. Încep cu un bărbat. E un cetăţean numit Gherghina. Acest om era singurul care ştia să scrie un buget cap-coadă, să-l agregheze. Şi a apărut o doamnă care se numeşte Pescaru. Şi cu ocazia asta, domniile lor au consacrat singularitatea Gherghina-Pescaru, în care bugetul se scrie, nu se citeşte, pentru că nimeni nu-l înţelege.

    Mai e un principiu care funcţionează în construcţia bugetelor şi în derulare. Se numeşte principiul „ghinionul vostru, norocul nostru”. Adică, dacă avem noroc de un război în Ucraina, putem să justificăm de ce am spart bugetul, de ce am crescut costurile. Putem să justificăm de ce n-avem venituri. Şi dacă paguba e de un leu, ştim noi s-o facem de 10 lei. Că de-aia e ghinionul vostru şi norocul nostru.  Pentru că, pentru noi, orice nenorocire e o oportunitate de a creşte costurile.

    Şi pentru că dl. Ciolacu ne-a promis că a terminat cu şmecheria, fii atent că tocmai a anunţat execuţia bugetară de excepţie a lunii februarie. Domnule, cheltuielile planificate să crească au fost 10% până în februarie, adică ianuarie şi februarie. Nu ştim cum au crescut 27%, iar reducerea deficitului bugetat a fost să reducem cu 3% şi a crescut cu 70%. Sunt cifre foarte apropiate. 73 diferenţa între 3 şi 73.

    Aici se aplică un principiu a dl. Ciolacu. O să fie bine. E paradoxul lui Ciolacu că, dacă n-o să fie bine, n-o să fie nici rău. Adică Gică Hagi, mic copil.

    Că tot mă întrebai, “domnule, pentru ce-i bugetul ăsta”? La bugete noi, tot noi. 21% din costurile bugetare în România sunt cu salariaţii. În 2023, să zicem, au fost 26,7 costurile cu salarii. Miliarde euro, Hofi, care reprezintă 21,7% din buget. Dar au mai fost şi 15,5 cu bunuri şi servicii. Că un bugetar nu vine cu laptopul de acasă, cu mobila de acasă, cu spaţiu.

    Hofi: Un bugetar nu vine niciodată singur.

    Adrian Sârbu: Şi una peste alta, noi, aşa cu cât ne pricepem, am ajuns la concluzia că, în România, costurile bugetarilor sunt vreo 200 de miliarde de lei.

    Evident, cine împarte, parte-şi face. Prin urmare, salariu mediu al bugetarului a crescut mai repede decât salariul mediu net din România. Numai că e o diferenţă majoră. Salariul mediu net din România a crescut în economia reală, Hofi, nu i l-a dat nimeni.

    Şi poate el s-ar fi simţit îndreptăţit să aibă măcar aceeaşi dinamică a creşterii, pe salariu mediu, pe care o au bugetarii.

    Nemo: Haideţi să facem o campanie, “Adoptă un bugetar”. Acolo e o fericire.

    Adrian Sârbu: Nu trebuie să-i adoptăm, Nemo, că ei sunt deja adoptaţi.

  • Adrian Sârbu: Spectatorii noştri, românii, nu mai vor ca partidele să primească zeci de milioane de euro din buget. “Gata! Finanţaţi-vă singuri că aveţi destui bani şi membri!”

    Nemo: Eşti de acord ca partidele să nu mai fie finanţate din bugetul public? Uite ce au răspuns 93% Da, 7% Nu.

    Adrian Sârbu: Nu e un fapt îmbucurător. Nu e un rezultat care să mă bucure, nici pe tine, nici pe mine. Reprezintă, de fapt, realitatea zilei de azi şi noi discutăm asta pentru că avem sentimentul că ştim pe ce lume trăim şi vedem lucruri pe care unii încearcă să le ascundă sau unii pur şi simplu încearcă să nu le vadă. 7% sunt de acord să primească bani de la buget. Cine sunt ăştia? Sunt bugetarii. Cum să nu  vrea ei să-şi ia bani de unde şi-i iau, nu?

    Hofi: Tot aia e, dar…

    Adrian Sârbu: Şi în Legea finanţării partidelor este o subvenţie de stat, cea mai semnificativă. În Elveţia nu primesc niciun fel de bani partidele, dar şi toată lumea e mulţumită. Şi în Elveţia orice decizie este pe referendum. Simplu. Şi în America nu primesc niciun ban de la guvernul american.

    Cea mai mare parte a banilor primiţi ca subvenţii s-a dus ca să dea şpagă presei. Dacă aş fi partid, jumătate din bani i-aş dedica formării membrilor de partid întru ideologia pe care o reprezintă, întru valori care să mă facă atractiv, remarcat de către alegători. În primul rând alegătorii mei.

    7% mai vor finanţare de publică şi 11% e încredere a partidelor? Înseamnă că eu că sunt PSD, că sunt PNL, că oricare sunt, alegătorii nu mai au încredere în mine.

    55% s-au dus din bani la presă. Taxă de protecţie. Cum să nu spună spectatorul meu, al tău “domnule, păi de ce să vă mai dau eu bani? De ce să vă mai dau eu bani?”. Spectatorul nostru ştie, mai mult decât se vede aici, că partidele se finanţează şi indirect de la buget. Ia uite ce frumos scrie acolo. Ei se finanţează direct, cea mai mare parte sunt subvenţiile de la bugetul de stat pe care le-au stabilit ei cât vor să fie şi şi peste ălea. Sunt nişte sute de milioane de euro în ultimii 3 ani.

    Dacă ne uităm puţin cât de multe fonduri bugetare, normal că sunt subcontractate la diverşi contractori şi noi ştim foarte bine. E binecunoscut procentul de parandărât care se dă la o lucrare publică. Că-i la comună, că-i la oraş, că-i la nivel national, ne facem că nu le vedem.

    Ăştia sunt bani care se întorc la partide şi din care partidele ce-şi fac? Bogăţia membrilor. Nu avem încă nicio analiză asupra nivelului de capitalizare al fiecărui om politic.

    Ei sunt baronii, ei sunt guşaţii, ei sunt stăpânii judeţului, oraşului şi ai României. Ei sunt oligarhii României şi oamenii ăştia au putere economică şi, foarte grav, ce spuneam şi data trecută, au decizii economice. Au avut decizia politică “statul, bugetul ne dă bani”. Nu spun că AP-ul ăsta e o măscăreală. AP-ul ăsta trebuia să fie o instituţie foarte, foarte puternică de control al cheltuirii banului. Păi nu este.

    Până una, alta, spectatorii noştri care reprezintă poporul român, Hofi, spun aşa: “băi, nu vrem să vă mai dăm bani! Luaţi-vă bani la partide, că aveţi destui bani. Să vă dea ăştia din cotizaţii, că şi aşa luaţi salarii cele două mari partide, luaţi salarii din buget. 130 de miliarde de euro sunt la voi.

    Şi doi. Când eşti prim-ministru. dl. Ciolacu nu consuma secunda de prim-ministru să-mi spui mie despre cum ai făcut comasare, că nu este job de prim-ministru, dl. Ciolacu. Dl. Ciucă, eşti preşedintele Senatului? Nu-mi explica mie că îi faci campanie electorală domnului Cârstoiu. Fă-o, domnia ta, după orele de serviciu de la Senat”, asta spune spectatorul nostru. Asta spune orice om de bună credinţă. Alo, luaţi mâna de pe buget. Gata! Finanţaţi-vă de la voi că aveţi destui bani.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Ai fost de acord că:

    • cei pe care i-ai mandatat să reprezinte puterea în localitatea şi judeţul tău o exercită în beneficiul cercului lor de interese
    • listele de susţinători pentru alegerile locale şi judeţene trebuie desfiinţate
    • listele de candidaţi să fie propuse de: cetăţeni, partide politice şi orice organizaţie non-profit

    Eşti de acord ca partidele să nu mai fie finanţate din bugetul public?

    DA – 93%

    NU- 7%

     

  • Adrian Sârbu: Spectatorii noştri, românii, nu mai vor ca partidele să primească zeci de milioane de euro din buget. “Gata! Finanţaţi-vă singuri că aveţi destui bani şi membri!”

    Nemo: Eşti de acord ca partidele să nu mai fie finanţate din bugetul public? Uite ce au răspuns 93% Da, 7% Nu.

    Adrian Sârbu: Nu e un fapt îmbucurător. Nu e un rezultat care să mă bucure, nici pe tine, nici pe mine. Reprezintă, de fapt, realitatea zilei de azi şi noi discutăm asta pentru că avem sentimentul că ştim pe ce lume trăim şi vedem lucruri pe care unii încearcă să le ascundă sau unii pur şi simplu încearcă să nu le vadă. 7% sunt de acord să primească bani de la buget. Cine sunt ăştia? Sunt bugetarii. Cum să nu  vrea ei să-şi ia bani de unde şi-i iau, nu?

    Hofi: Tot aia e, dar…

    Adrian Sârbu: Şi în Legea finanţării partidelor este o subvenţie de stat, cea mai semnificativă. În Elveţia nu primesc niciun fel de bani partidele, dar şi toată lumea e mulţumită. Şi în Elveţia orice decizie este pe referendum. Simplu. Şi în America nu primesc niciun ban de la guvernul american.

    Cea mai mare parte a banilor primiţi ca subvenţii s-a dus ca să dea şpagă presei. Dacă aş fi partid, jumătate din bani i-aş dedica formării membrilor de partid întru ideologia pe care o reprezintă, întru valori care să mă facă atractiv, remarcat de către alegători. În primul rând alegătorii mei.

    7% mai vor finanţare de publică şi 11% e încredere a partidelor? Înseamnă că eu că sunt PSD, că sunt PNL, că oricare sunt, alegătorii nu mai au încredere în mine.

    55% s-au dus din bani la presă. Taxă de protecţie. Cum să nu spună spectatorul meu, al tău “domnule, păi de ce să vă mai dau eu bani? De ce să vă mai dau eu bani?”. Spectatorul nostru ştie, mai mult decât se vede aici, că partidele se finanţează şi indirect de la buget. Ia uite ce frumos scrie acolo. Ei se finanţează direct, cea mai mare parte sunt subvenţiile de la bugetul de stat pe care le-au stabilit ei cât vor să fie şi şi peste ălea. Sunt nişte sute de milioane de euro în ultimii 3 ani.

    Dacă ne uităm puţin cât de multe fonduri bugetare, normal că sunt subcontractate la diverşi contractori şi noi ştim foarte bine. E binecunoscut procentul de parandărât care se dă la o lucrare publică. Că-i la comună, că-i la oraş, că-i la nivel national, ne facem că nu le vedem.

    Ăştia sunt bani care se întorc la partide şi din care partidele ce-şi fac? Bogăţia membrilor. Nu avem încă nicio analiză asupra nivelului de capitalizare al fiecărui om politic.

    Ei sunt baronii, ei sunt guşaţii, ei sunt stăpânii judeţului, oraşului şi ai României. Ei sunt oligarhii României şi oamenii ăştia au putere economică şi, foarte grav, ce spuneam şi data trecută, au decizii economice. Au avut decizia politică “statul, bugetul ne dă bani”. Nu spun că AP-ul ăsta e o măscăreală. AP-ul ăsta trebuia să fie o instituţie foarte, foarte puternică de control al cheltuirii banului. Păi nu este.

    Până una, alta, spectatorii noştri care reprezintă poporul român, Hofi, spun aşa: “băi, nu vrem să vă mai dăm bani! Luaţi-vă bani la partide, că aveţi destui bani. Să vă dea ăştia din cotizaţii, că şi aşa luaţi salarii cele două mari partide, luaţi salarii din buget. 130 de miliarde de euro sunt la voi.

    Şi doi. Când eşti prim-ministru. dl. Ciolacu nu consuma secunda de prim-ministru să-mi spui mie despre cum ai făcut comasare, că nu este job de prim-ministru, dl. Ciolacu. Dl. Ciucă, eşti preşedintele Senatului? Nu-mi explica mie că îi faci campanie electorală domnului Cârstoiu. Fă-o, domnia ta, după orele de serviciu de la Senat”, asta spune spectatorul nostru. Asta spune orice om de bună credinţă. Alo, luaţi mâna de pe buget. Gata! Finanţaţi-vă de la voi că aveţi destui bani.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Ai fost de acord că:

    • cei pe care i-ai mandatat să reprezinte puterea în localitatea şi judeţul tău o exercită în beneficiul cercului lor de interese
    • listele de susţinători pentru alegerile locale şi judeţene trebuie desfiinţate
    • listele de candidaţi să fie propuse de: cetăţeni, partide politice şi orice organizaţie non-profit

    Eşti de acord ca partidele să nu mai fie finanţate din bugetul public?

    DA – 93%

    NU- 7%

     

  • Adrian Sârbu: Managerii din sectorul privat aleşi direct vor curăţa administraţia publică de incompetenţă şi impostură

    Nemo: Te-am întrebat dacă eşti de acord ca în guvern să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii şi nu din activul partidelor. Uite, şi ai răspuns 82% dintre repondenţii noştri au spus da, sunt de acord cu privaţi în guvern, nu doar 18.

    Adrian Sârbu: Suntem de acord că un guvern, ca orice întreprindere trebuie să facă un management eficient?

    Hofi: Dacă ne ducem şi spre profit, nu mai suntem de acord.

    Adrian Sârbu: Suntem de acord că dacă tu, n-ai fi indiferent, nepreocupat de bănuţii tăi…

    Hofi: Prost adică..

    Adrian Sârbu: O parte pe care i-ai dat ca şi contribuţii şi taxe.
    Nemo  Eu taxele şi impozitele nu vreau să le numesc taxe şi impozite, vreau să le numesc investiţie da, investiţie în bunăstarea mea.

    Adrian Sârbu: Exact, investiţie într-un fond colectiv care se numeşte buget. Deci nea Hoffi avem nevoie de guverne eficiente şi spectatorii noştri ne-au spus da, da, suntem de acord ca orice ministru din guvern să vină din privat. Băi, asta e o revoluţie. Ea exprimă o lehamite, o concluzie a poporului român că toată impostura de partid nu poate la infinit să căpuşeze pe banii noştri.

    Adrian Sârbu: Hai să ne uităm la Guvern, Hofi.

    Hofi: Ce meserii au

    Adrian Sârbu: Ia uite aici. Ce meserie are dl. Marcel Ciolacu. Jurist

    Hofi: Grindeanu Informatician, asta şi face. Deca, inginer naval…

    Adrian Sârbu: Da, şi mai departe.

    Hofi: Predoiu, avocat. Alina Gorghiu, avocat. A mai sărit cineva. Raluca Turcan, specialist de în relaţii internaţionale. Radu Oprea, inginer de mecanică şi inginer mecanică şi electrică. Economist este Barbu. Burduja, specialist în ştiinţe politice. Bogdan Ivan este specialist în administraţie publică şi comunicare. Încă un jurist, Mircea Fechet. Natalia IntoTero este profesor de română şi de engleză. Uite toate limbile posibile.


    Adrian Sârbu: Pe scurt şi pe româneşte, toţi sunt activişti de partid, care ocupă funcţii de management. Că am stabilit că un ministru e un manager pe un segment al Guvernului.

    Spectatorii noştri vă spun, doamnelor şi domnilor şi miniştri că, dacă nu aveţi o experienţă în privat, în a vă trezi dimineaţă şi a vă ocupa de angajaţii domniilor voastre să aibă ce mânce, unde să-şi ducă copiii, cum să-i îmbrace, nu aveţi ce căuta în Guvern, pentru că Guvernul este despre administrarea banilor noştri. Domnule, cum ar arăta în toate funcţiile astea de miniştri nişte oameni din sectorul privat?

    Nemo: Care dau piept cu economia reală…

    Adrian Sârbu: Şi care sunt oameni care se scoală dimineaţa şi dau de lucru la oameni.

    Hofi: Ciorcilă de la Banca Transilvania. Şucu era să zic, de la Rapid, de la Mobexpert de la Concordia, de la ce mai vrem noi, că este multe zone. Iulian Stanciu, de la emag un om foarte capabil şi el, într-adevăr. Silviu Popovici, de la Pepsi Europa, are o poziţie foarte importantă.

    Adrian Sârbu: Overall, aceşti patru antreprenori şi manageri cred că ei angajează câteva zeci de mii de oameni. Băiatul ăsta, Silviu Popovici, e CEO la Pepsi Europa. Deci el a fost promovat ca manager. Cam cum s-ar aşeza într-o poziţie de prim-ministru? Crezi că s-ar scula ca dl. Ciolacu să ne spună în fiecare zi de comasare şi de democrativă? Nu, Hofi, ne-ar spune în fiecare zi aşa: am de rezolvat apărarea României, prioritatea unu. Să restructurezi guvernul într-un anumit plan, nu să vină AMF-ul la mine să spună: domnule, trebuie să restructurezi, că eşti în deficit, nu.

    Vă mai dau un alt exemplu, apropo de competenţă. Mă, după ce că sunt incompetenţi, mai ţin şi vreo 10% din economie în firme de stat. Şi am auzit acuma că dl. Ciolacu i-a pus sub Neacşu, secretar general al guvernului, a creat un nou guvern Guvernul Neacşu. Care Guvernul Neacşu îl are prim-ministru pe băiatul ăsta Pricop sau Precop, de la AMEPIP? Hai să vedem ce meserii are dl. Precup. Hai să ne uităm.

    Nemo: E bine şcolit.

    Adrian Sârbu: A condus el vreo multinaţională? Nu, e tot un politruc.  Guvernul trebuie să dea afară toate întreprinderile lucrative, pentru că ele sunt concurenţă neloială faţă de sectorul privat şi sunt găuri. CFR, dezastru CFR Marfă, dezastru, Poşta, dezastru, Aeroportul Otopeni. Dezastru. Toţi se laudă, domnule, Hidroelectrica. Păi ce e Hidroelectrica? o puşculiţă care…bani ăia…

    Hofi: Pistol cu apă, am putea spune.

    Adrian Sârbu: Potenţialul acestui Hidrolectrica e de 10 ori mai mare decât este acuma. Această întreprindere n-are ce să caute la stat. Şi ce face Hidroelectrica? Păi în loc să facă profit de 10 miliarde face profit un milliard. Bă, da extraordinar, profitul Hidroelectrica. Dar n-ar fi mai bine să facă 10 miliarde, şi din alea cinci dăm la Apărare, cinci dăm la Educaţie. Până ar fi bine? N-am mai avea deficit.

    Politica e una, administrarea e alta. Sunt de acord cu tine că managerii şi antreprenorii români nu vor să intre în Guvern. De ce? Că e un loc toxic. Ceea ce încercăm noi să facem, cu ajutorul tău, pentru tine, cu contribuţia ta, a prietenilor tăi, a comunităţii tale este să curăţim acest mediu toxic care este mediul public astăzi. Şi asta trebuie să-ţi spun, ţie, care ai votat că 82% vrei manageri la Guvern, nu e uşor.

    Că de 30 de ani te dai la o parte şi faci pârtie imposturilor, incompetenţilor şi şmecherilor aroganţi. Da, abandonându-ţi libertatea de a decide şi puterea pe care ţi-o dă democraţia.

    Ne e ruşine să vrem să fim şi noi o altă Elveţie. Nu o să fim asta dacă nu vom desfiinţa monopolul partidelor şi nu le vom pune la block start, în aceeaşi poziţie cu alte organizaţii, cu alte asociaţii, cu indivizi, cu toată lumea, să aibe toţi dreptul să propună şi să concureze pentru job-urile publice. Putem face asta? We, the people.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord ca în guvern să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii şi nu din activul partidelor?

    DA- 82%

    NU – 18%.

     

  • Adrian Sârbu: Managerii din sectorul privat aleşi direct vor curăţa administraţia publică de incompetenţă şi impostură

    Nemo: Te-am întrebat dacă eşti de acord ca în guvern să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii şi nu din activul partidelor. Uite, şi ai răspuns 82% dintre repondenţii noştri au spus da, sunt de acord cu privaţi în guvern, nu doar 18.

    Adrian Sârbu: Suntem de acord că un guvern, ca orice întreprindere trebuie să facă un management eficient?

    Hofi: Dacă ne ducem şi spre profit, nu mai suntem de acord.

    Adrian Sârbu: Suntem de acord că dacă tu, n-ai fi indiferent, nepreocupat de bănuţii tăi…

    Hofi: Prost adică..

    Adrian Sârbu: O parte pe care i-ai dat ca şi contribuţii şi taxe.
    Nemo  Eu taxele şi impozitele nu vreau să le numesc taxe şi impozite, vreau să le numesc investiţie da, investiţie în bunăstarea mea.

    Adrian Sârbu: Exact, investiţie într-un fond colectiv care se numeşte buget. Deci nea Hoffi avem nevoie de guverne eficiente şi spectatorii noştri ne-au spus da, da, suntem de acord ca orice ministru din guvern să vină din privat. Băi, asta e o revoluţie. Ea exprimă o lehamite, o concluzie a poporului român că toată impostura de partid nu poate la infinit să căpuşeze pe banii noştri.

    Adrian Sârbu: Hai să ne uităm la Guvern, Hofi.

    Hofi: Ce meserii au

    Adrian Sârbu: Ia uite aici. Ce meserie are dl. Marcel Ciolacu. Jurist

    Hofi: Grindeanu Informatician, asta şi face. Deca, inginer naval…

    Adrian Sârbu: Da, şi mai departe.

    Hofi: Predoiu, avocat. Alina Gorghiu, avocat. A mai sărit cineva. Raluca Turcan, specialist de în relaţii internaţionale. Radu Oprea, inginer de mecanică şi inginer mecanică şi electrică. Economist este Barbu. Burduja, specialist în ştiinţe politice. Bogdan Ivan este specialist în administraţie publică şi comunicare. Încă un jurist, Mircea Fechet. Natalia IntoTero este profesor de română şi de engleză. Uite toate limbile posibile.


    Adrian Sârbu: Pe scurt şi pe româneşte, toţi sunt activişti de partid, care ocupă funcţii de management. Că am stabilit că un ministru e un manager pe un segment al Guvernului.

    Spectatorii noştri vă spun, doamnelor şi domnilor şi miniştri că, dacă nu aveţi o experienţă în privat, în a vă trezi dimineaţă şi a vă ocupa de angajaţii domniilor voastre să aibă ce mânce, unde să-şi ducă copiii, cum să-i îmbrace, nu aveţi ce căuta în Guvern, pentru că Guvernul este despre administrarea banilor noştri. Domnule, cum ar arăta în toate funcţiile astea de miniştri nişte oameni din sectorul privat?

    Nemo: Care dau piept cu economia reală…

    Adrian Sârbu: Şi care sunt oameni care se scoală dimineaţa şi dau de lucru la oameni.

    Hofi: Ciorcilă de la Banca Transilvania. Şucu era să zic, de la Rapid, de la Mobexpert de la Concordia, de la ce mai vrem noi, că este multe zone. Iulian Stanciu, de la emag un om foarte capabil şi el, într-adevăr. Silviu Popovici, de la Pepsi Europa, are o poziţie foarte importantă.

    Adrian Sârbu: Overall, aceşti patru antreprenori şi manageri cred că ei angajează câteva zeci de mii de oameni. Băiatul ăsta, Silviu Popovici, e CEO la Pepsi Europa. Deci el a fost promovat ca manager. Cam cum s-ar aşeza într-o poziţie de prim-ministru? Crezi că s-ar scula ca dl. Ciolacu să ne spună în fiecare zi de comasare şi de democrativă? Nu, Hofi, ne-ar spune în fiecare zi aşa: am de rezolvat apărarea României, prioritatea unu. Să restructurezi guvernul într-un anumit plan, nu să vină AMF-ul la mine să spună: domnule, trebuie să restructurezi, că eşti în deficit, nu.

    Vă mai dau un alt exemplu, apropo de competenţă. Mă, după ce că sunt incompetenţi, mai ţin şi vreo 10% din economie în firme de stat. Şi am auzit acuma că dl. Ciolacu i-a pus sub Neacşu, secretar general al guvernului, a creat un nou guvern Guvernul Neacşu. Care Guvernul Neacşu îl are prim-ministru pe băiatul ăsta Pricop sau Precop, de la AMEPIP? Hai să vedem ce meserii are dl. Precup. Hai să ne uităm.

    Nemo: E bine şcolit.

    Adrian Sârbu: A condus el vreo multinaţională? Nu, e tot un politruc.  Guvernul trebuie să dea afară toate întreprinderile lucrative, pentru că ele sunt concurenţă neloială faţă de sectorul privat şi sunt găuri. CFR, dezastru CFR Marfă, dezastru, Poşta, dezastru, Aeroportul Otopeni. Dezastru. Toţi se laudă, domnule, Hidroelectrica. Păi ce e Hidroelectrica? o puşculiţă care…bani ăia…

    Hofi: Pistol cu apă, am putea spune.

    Adrian Sârbu: Potenţialul acestui Hidrolectrica e de 10 ori mai mare decât este acuma. Această întreprindere n-are ce să caute la stat. Şi ce face Hidroelectrica? Păi în loc să facă profit de 10 miliarde face profit un milliard. Bă, da extraordinar, profitul Hidroelectrica. Dar n-ar fi mai bine să facă 10 miliarde, şi din alea cinci dăm la Apărare, cinci dăm la Educaţie. Până ar fi bine? N-am mai avea deficit.

    Politica e una, administrarea e alta. Sunt de acord cu tine că managerii şi antreprenorii români nu vor să intre în Guvern. De ce? Că e un loc toxic. Ceea ce încercăm noi să facem, cu ajutorul tău, pentru tine, cu contribuţia ta, a prietenilor tăi, a comunităţii tale este să curăţim acest mediu toxic care este mediul public astăzi. Şi asta trebuie să-ţi spun, ţie, care ai votat că 82% vrei manageri la Guvern, nu e uşor.

    Că de 30 de ani te dai la o parte şi faci pârtie imposturilor, incompetenţilor şi şmecherilor aroganţi. Da, abandonându-ţi libertatea de a decide şi puterea pe care ţi-o dă democraţia.

    Ne e ruşine să vrem să fim şi noi o altă Elveţie. Nu o să fim asta dacă nu vom desfiinţa monopolul partidelor şi nu le vom pune la block start, în aceeaşi poziţie cu alte organizaţii, cu alte asociaţii, cu indivizi, cu toată lumea, să aibe toţi dreptul să propună şi să concureze pentru job-urile publice. Putem face asta? We, the people.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord ca în guvern să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii şi nu din activul partidelor?

    DA- 82%

    NU – 18%.

     

  • Adrian Sârbu: Un guvern eficient reprezintă voinţa şi mandatul celor 18 milioane de votanţi / Trebuie să vedem încotro se îndreaptă lumea, România să devină o ţară avansată în apărare, învăţare şi economia verde

    Nemo: Te-am întrebat: În condiţiile revoluţiei tehnologice poţi avea acces la serviciile guvernamentale rapid şi nealterat prin intermediul e-platformelor asistate de inteligenţa artificială. Eşti de acord că funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid nevoile şi interesele legitime la costurile cele mai mici? Hai să vedem cum ai răspuns. 77% Da, 23% nu.

    Adrian Sârbu: Eu cred că în sectorul guvernamental trebuie să existe şapte funcţii. Şi cu excepţia funcţiei de apărare care, uite e a doua, probabil pentru România eu zic că mai mult de 300.000 n-am nevoie. Uite un guvern pe care trebuie să-l gândim noi… Cine vrea să gândească în ţara asta şi, ca să gândească cineva mandatat, trebuie să gândească toţi cei 18 milioane de votanţi “domnule, noi aşa vrem”. Vreau ca tot bugetul public să fie pe platforme digitale. Româniadat.com sau Româniadat.ro. Cine e asta? Platforma de guvernare a României. Şi ce face asta? Îmi livrează mie, Hofi, Nemo servicii şi produse pe care eu nu le pot cumpăra decât din sectorul public, pentru că sunt nerentabile, că vorbeam de profitabilitate în sectorul privat. Şi ce-mi livrează? În primul rând, îmi administrează banii din taxe şi impozite. Dar uite ce scrie acolo, funcţia de administrare buget. Ăla e un minister al bugetului şi ce înseamnă asta? De acolo, prin platformă, banii se dau dintr-un singur loc. Cum adică zice Hofi? “Bă, şi primarul nu mai poate să aloce bani?” Nu, el se ocupă de binele cetăţenilor şi banii îi alocă platforma, conform regulilor. Că dacă ai lucrat cu statul dai un raport şi tu cu ce preţuri ai lucrat, câte lucrări ai făcut, că te controlează cineva în numele statului.

    Deci funcţia de apărare am spus, o să vorbim mai mult, funcţia de dezvoltare şi protejare a resursei umane. Ce înseamnă asta? Să cresc poporul român. Adică să fie mai mulţi români, mai sănătoşi şi mai deştepţi.

    Care e principala mea preocupare? Să n-am oameni bolnavi.

    Deci ce fac eu? Politici să-mi ţin oamenii sănătoşi, că spune acolo protejarea resursei umane. Un minister ca ăsta într-o ţară se uită la fiecare om ca la o comoară, ca la un unicat.

    Uite a patra funcţie, funcţia de învăţare. Eu am o funcţie de învăţare pe care o reglementez şi o execută cei care sunt în business-ul de învăţare. Că mi-ai zis “domle, ce profit face şcoala?” Hofi, ştii care sunt unele dintre cele mai profitabile instituţii din lume? Universităţile mari. Eu vreau ca România să devină o ţară campioană în învăţare, avansată în învăţare.

    Hofi: Funcţia de planificare şi dezvoltare economica şi tehnologică.

    Adrian Sârbu: Nu există în România. Te-am întrebat. Avem Ministerul Cercetării, Ministerul Digitalizării, ministerul… Bă, nimic. Ce trebuie eu să am aici? Trebuie să mă uit, să văd unde merge lumea. Astăzi merge lumea către AI. Şi unde mai merge lumea? Către mâncare bio. Green Deal-ul ăsta este o oportunitate a secolului.

    La fel pentru mine faptul că încă mai am IT-işti. Şi ţi-am spus de la început. Domne, dacă ne rezolvăm apărarea, că aici suntem dezastru, că vine rusu peste mine şi zice “bravo, bravo”. Îmi spune ca bunicul lui “davai ceas, davai soţie, haraşo tovărăşie”.

    Nemo: Administrarea teritoriului.

    Adrian Sârbu: Deci, altă nenorocire a României. Ministerul de Interne, cu zeci de mii de milioane de primării de… noi nu mai trebuie să avem atâtea localităţi, măi, fraţilor, atâtea judeţe, atâtea comune. Şi mai e ministerul şapte, cel mai frumos minister. Cine îşi doreşte în România să lucreze la un minister, la ce minister îşi doreşte?

    Hofi: La Externe.

    Adrian Sârbu: Exact. Exact. Hai să mă fac ambasador, consul pe la d-astea culturale, centrele culturale, să nu fac nimic, să mă plâng toată ziua şi să trăiesc pe afară pe banii românilor. Nu mai am nevoie să am consuli. Consulii sunt responsabili să aducă bani negri cu servieta, să ducă şi să aducă. Şefii mari, şefii lor le dau bani să-i scoată din ţară cu servieta, că e diplomatică. Nu râde că e adevărat.  Şi când vin ei de acolo aduc… Pe vremuri ambasadorii, consuli, piloţii toţi aduceau ţigări, whisky, blugi, casetofoane, vide-urio şi le vindeau.

    Hofi: Eu nu mai pot…

    Adrian Sârbu: Ăsta era Ministerul de Externe, da, ăsta era Ministerul de Externe.

    Ştii pe ce lume trăieşti? Realizezi că trebuie să te trezeşti şi să-l tragi de mânecă pe ăla care îţi mănâncă banul, să te uiţi ce soluţie trebuie să găseşti pentru tine, pentru copilul tău?

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF- Aleph News:

    1. Ai fost de acord că bugetarii, 1,3 milioane:
    • sunt plătiţi din taxele şi contribuţiile tale
    • sunt selectaţi pe criterii politice, în funcţie de interesele partidelor şi nu pe competenţă şi profesionalism
    • îţi cheltuie banii după interesele lor, fără nicio posibilitate de control a mandatului din partea ta

    Eşti de acord că în instituţiile publice trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanţă şi practicile de angajare, de selectare a resursei umane şi a bunei administrări din companiile private şi corporaţii?

    DA- 73%

    NU- 27%

     

    2. În condiţiile revoluţiei tehnologice poţi avea acces la serviciile guvernamentale rapid şi nealterat prin intermediul e-platformelor asistate de inteligenţa artificială.

    Eşti de acord că funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid nevoile şi interesele legitime la costurile cele mai mici?

    DA- 77%

    NU – 23%

    3. Ai fost de acord că:

    • serviciul public trebuie să fie de cea mai înaltă competenţă
    • principalele funcţii publice trebuie alese direct
    • nimeni nu poate ocupa o funcţie publică mai mult de două mandate
    • într-o funcţie publică, cel care e ales trebuie să prezinte un proiect şi să raporteze anual executarea mandatului în faţa celui care l-a votat

    Eşti de acord ca atunci când ţi se cere să ocupi o funcţie publică de cel puţin un mandat?

    DA- 86%

    NU -14%

     

     

     

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Democraţia a deraiat. Găştile de partid promovează impostura şi prăduiesc banii de la buget. Principiile de guvernanţă sunt sfidate. Şi interesul tău, ca votant şi plătitor de taxe

    Hofi: Prima întrebare era dacă eşti de acord că în instituţiile publice trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanţă şi practicile de angajare, de selectare a resursei umane şi a bunei administrări din companiile private şi corporaţii. 73% consideră, dle Sârbu, că trebuie să implementăm toate aceste măsuri din companiile private şi corporaţii.

    Adrian Sârbu: România în 1989 habar n-avea ce însemna guvernanţă corporativă. Şi s-a întâmplat atunci ceva. Unii, noi, ne-am apucat să învăţăm şi am crescut încet-încet România asta până la GDP de 370 miliarde. Prin propriul nostru efort, prin concurenţă cu străinii, prin prezenţa străinilor. Că tot îî înjurăm pe străini. Străinii ani de zile au format resursa umană în România din punct de vedere al competenţei. Nu mai vorbesc din punct de vedere al abilităţilor de a opera echipamente. O parte români, pâş-pâş cu pătura în cap, atenţie, pe principii de democraţie s-au agregat în găşti-găşculeţe, partide-partiduleţe a nivel local şi s-au creat nuclee oligarhice.

    Şi i-am lăsat pe aceşti şmecheri. Deci nu sunt fraieri, sunt şmecheri. Şi ştii care-i paradoxul? Incompetenţi. Şmecheria este abilitatea acestei imposturi în care ne explică: “domnule, noi facem, noi în interesul României”. Ce să mai vorbim, că sunt atât de cunoscute toate practicile, de cheltuire a banului public, nu în interesul public.

    Asta e problema noastră. Aceşti cetăţeni au ocupat bugetul României. Ce spune spectatorul nostru. Zice “domnule, nici nu mă mai interesează asta, dar aş vrea să fie competenţi”.

    Şi aici este durerea cea mai mare a noastră, “domnule, ăştia prăduiesc banii, nu-i valorifică”.

    Dacă noi am construi sectorul public după principiile de corporaţie…

    Nemo: Cum arată principiile de guvernanţă corporatistă?

    Adrian Sârbu: Avem atâtea reguli ultrasimple. Totul se bazează pe răspundere. Da, ia uite principiu corectitudine. Oho, la noi, la români, şmecherul cum să fie corect? Corectitudinea este o non-calitate a şmecherului. Transparenţa? Adică cum să-i arăt eu de unde am ceasurile au, de unde am maşina sau ce fac eu sau ce decizii iau? Că asta au spus aici. Criterii de guvernanţă şi practici de angajare dintr-o corporaţie. Să nu vii să-mi explici că e altceva. În sectorul privat, ai un acţionar, eşti tu. Eşti acţionar. În statul român eşti votant, eşti acţionar, eşti un cetăţean care trebuie să beneficieze de ceea ce se întâmplă în stat. Ce să beneficieze? Nu avem autostrăzi, n-avem infrastructură feroviară, n-avem aeroporturi, n-avem de-aia, n-avem de-aia. Astea toate trebuiau făcute de cei care se numesc manageri, miniştri, spune-le cum vrei, din sectorul public. Du-te mai departe. Pentru mine ca investitor la Apple, ca investitor la Microsoft, ăla dacă nu-mi dă bani, îmi iau bani şi-i pun la Nemo, în firmă. Deci, să am un consiliu de administraţie…

    Nemo: În stat nu pot să-mi iau bani de acolo să zic “nu vă plătesc taxe, mă duc la alt stat”.

    Adrian Sârbu: Exact. Mă duc să-i investesc în Estonia. Bugetul public este investiţia noastră, din taxe şi contribuţii. Pur investiţie. Consiliul de Administraţie al unei întreprinderi, cetăţeni care răspund de bani, şi sunt selectaţi, Parlamentul, reprezentanţii noştri, consiliile locale, consiliile judeţene. Cine sunt ăştia?  Sunt ăia care reprezintă interesul tău. Tocmai ne-a spus spectatorul acum două săptămâni că n-au niciun fel de afinitate pentru interesul lui local.

    Deci, hai să rezolvăm ca noi votantul de sus să ajungem să votăm direct consiliul de administraţie. Parlamentul, consilii locale şi judeţene şi orice forme în zona de responsabilizare, de control şi după aceea mergem mai departe unde avem managementul. Cine e managementul în România? Orice şef din Guvern. Pe acest management, noi am ajuns la concluzia că parte din el trebuie votat pentru că, cine e făcut manager? Am discutat. De Ionel. “Cine eşti Ionel”? “Sunt unul care nu ştiu să fac nimic. Nu mi-a mers nici la şcoală ca lumea, că nu îmi place şcoala”. “Da, dar ce vrei să faci”? “Domnule, vreau să fiu loial”. “Cui?” “Dă-mi un şef să-i fiu loial”. “Uite-ţi dau şeful de aici, din comună, de la partid”.

    După ce reuşeşti să-i fii lui loial, îi bagi un cuţit în spate şi promovezi la judeţ şi de la judeţ te duci foarte uşor mai departe şi eşti loial, cui apuci să-i fii loial la nivel central. Şi aşa ajungi într-o zi, Ionele în care, după vreo 10-15 ani în care ai făcut nimic, dar ai avut o singură preocupare să fii loial partidului, ca pe vremea Partidului Comunist,  eşti întrebat: “Ionele, tu ce ştii să faci?” “Nimic”. “E perfect. Ia du-te la Ministerul Tehnologiei”. “Păi nu ştiu să fac nimic”. “Păi nu-i nevoie”. Adică cum nu-i nevoie?” “Păi tu eşti ministru şi eşti ministru pe linie de partid şi o să ai sub tine nişte cetăţeni care ştiu să facă”. Şi-ai ajuns acolo, Ionel, nu zic de tine, Hofi. A ajuns Ionel colo şi ce să vadă sub el?


    Tot unii care nu ştiu să facă nimic, că sunt puşi politic de la partidul partener, de la partidul ălălalt, au rămas de la vechiul partid, nu poate să fie scoşi. Rudă cu ăla, prietena, ca să nu zic amanta 1,2,3 al lui celuilalt şi tot aşa. El vede că sub el, el e ministru, sub el secretar de stat, tot nimic nu ştiu să facă. Tot incompetenţi, poate n-au aceleaşi calităţi de impostor. Adică să probeze, să mimeze, să fake-uiască că fac ceva. Şi, sigur, ştiu să vorbească în numele partidului, care n-are niciun fel de program politic, şi nici economic, şi nici strategie.

    După care Ionel se uită mai jos. Ce să vadă? Directori general. Câţi? Câtă frunză, câtă iarbă. “Şi de unde e ăsta? Să-l dau afară că nu-i bun. Să vină unul care ştie”. “N-ai cum să-l dai afară, că ăsta-i a lui ăla care-i a lu ăla care a fost pus de ăla de la judeţul cutare”, că directorii generali se împart la judeţe. Adică fiecare judeţ îşi ia cât un director general. De ce? Sunt job-urile cele mai bune. De ce? Ei dau banii, voi ăştia, politicii, doar semnaţi şi eventual vă duceţi şi pe la procuratură după ce aţi semnat. Aaa, văsăzică nici directorii generali nu sunt competenţi. Şi cine mai e competent? De ce mai e nevoie să fie cineva competent?

    Ăsta nu e un principiu bazat pe promovare, pe merit, pe vot direct şi control asupra acelui votat. Este ceva ce a crescut pe corpul democraţiei româneşti, această construcţie aberantă care se numeşte democraţia partidelor. Şi astăzi România e două Românii. Ăştia 1,3 milioane de bugetari care trăiesc din banii noştri cu 130 de miliarde şi restul, care trăim din restul şi care generăm aceste 130 de miliarde.

    Democraţia a deraiat. Incompetenţa se reproduce, impostura este singura formă de promovare şi autopromovare. Rezultatul este un cost uriaş bugetar pe spinarea plătitorului de taxe, o non-performanţă a sectorului public din România pentru că în sectorul public lucrează cetăţenii care fug de sectorul privat, fug de competiţie, fug de răspundere, fug de măsurarea performanţei. Nu mi se pare normal.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF- Aleph News:

    1. Ai fost de acord că bugetarii, 1,3 milioane:
    • sunt plătiţi din taxele şi contribuţiile tale
    • sunt selectaţi pe criterii politice, în funcţie de interesele partidelor şi nu pe competenţă şi profesionalism
    • îţi cheltuie banii după interesele lor, fără nicio posibilitate de control a mandatului din partea ta

    Eşti de acord că în instituţiile publice trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanţă şi practicile de angajare, de selectare a resursei umane şi a bunei administrări din companiile private şi corporaţii?

    DA- 73%

    NU- 27%

     

    2. În condiţiile revoluţiei tehnologice poţi avea acces la serviciile guvernamentale rapid şi nealterat prin intermediul e-platformelor asistate de inteligenţa artificială.

    Eşti de acord că funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid nevoile şi interesele legitime la costurile cele mai mici?

    DA- 77%

    NU – 23%

     

    3. Ai fost de acord că:

    • serviciul public trebuie să fie de cea mai înaltă competenţă
    • principalele funcţii publice trebuie alese direct
    • nimeni nu poate ocupa o funcţie publică mai mult de două mandate
    • într-o funcţie publică, cel care e ales trebuie să prezinte un proiect şi să raporteze anual executarea mandatului în faţa celui care l-a votat

    Eşti de acord ca atunci când ţi se cere să ocupi o funcţie publică de cel puţin un mandat?

    DA- 86%

    NU -14%

     

     

     

     

     

  • Adrian Sârbu: În caz de război, nu vrei să aperi România, dar nici nu vrei să trăieşti sub ruşi. Alege pe ce lume vrei să trăieşti!

    Nemo: La întrebarea dacă ar apăra România în cazul în care ar fi atacată, 62% dintre spectatorii şi citititorii Aleph Media, Mediafax şi ZF, printre care te numeri şi tu, au răspuns NU. Întrebarea este: Eşti pregătit să trăieşti într-un teritoriu anexat şi guvernat de Rusia lui Putin? Să vedem ce au răspuns românii. Iată, 77% nu sunt pregătiţi.

    Adrian Sârbu: Pe aceşti compatrioţi ai noştri nu i-aş blama. Se gândesc foarte clar: “domne, ce ar fi să fug?”. Ce ne facem dacă ajungem în situaţia din harta de acolo? Ce se va întâmpla Hofi, că românaşii noştri zic: “nu mă lupt eu, domnule”. Au găsit şi motiv că “ăştia nu sunt eu”. Şi vine acum dl. Nemo şi spune: “domne, atenţie, că nici nu vrea să trăiască într-o Românie ocupată de ruşi”.

    Hofi: Nu vrea? Contează ce vrei de fiecare dată?

    Adrian Sârbu: Definitiv, nu. Tu ce zici?

    Hofi: Nu eşti pregătit nici să trăieşti sub americani. Şi se vede asta, că nu suntem pregătiţi. Nu eşti pregătit nici să fii independent şi se vede după 34 de ani de la Revoluţie că nu suntem pregătiţi. Însă, poporul român, ca un popor fluid…

    Adrian Sârbu: E un compliment fluid, nu?

    Hofi: În sensul că a supravieţuit în orice vas l-ai pus. Sub fanarioţi, sub nemţi, sub ruşi, sub oricine a reuşit să stea cât să trăiască. Unele popoare mai dispar sau pierd şi pentru că asta merită.

    Adrian Sârbu: Tu asta spui, da? Asta este luciditatea ta…

    Hofi: Mă uit în istorie şi văd asta. Văd imperii care au dispărut, chiar popoare.

    Adrian Sârbu: E în regulă. Sunt de acord cu tine şi spun ştiu pe ce lume trăiesc şi ştiu că am o şansă azi, ca popor român, să îmi asigur viitorul meu şi al urmaşilor mei într-o construcţie care se numeşte Europa, într-o construcţie de securitate care se numeşte NATO, cu un partener de securitate mare, care nu cred că va fi mai slab, ci mai puternic, pentru că este liderul tehnologic al lumii şi mai ales este liderul ca model de societate şi civilizaţie. Că România trebuie să îşi joace această carte.

    Acest război este doar un prilej de a-mi arăta că pot fi ceea ce îmi doresc să fiu. Şi cu o convingere că 1. Putem apăra România şi, mai ales, unde să fugim că nu avem tunele să fugim prin ele ca prin Gaza pentru că, dacă suntem înconjuraţi, aici rămânem. Trebuie să apărăm acest nucleu pentru că e nucleul existenţei poporului român. Nu cred că trebuie să fugim. Şi cei care spun: “domne, nu sunt pregătit să trăiesc” înseamnă că fie te lupţi, fie, dacă vrei să fugi, îţi spun că nu ai unde.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. De 2 ani, Ucraina se apără în faţa agresiunii Rusiei. Astăzi războiul se apropie de graniţa României şi a NATO. În aceşti doi ani, preşedintele României, comandantul suprem al armatei, şi Guvernul au planificat şi executat acţiunile care se impuneau pentru a asigura apărarea României în faţa unei eventuale invazii ruse?

    DA-23%

    NU- 77%

     

    1. Ungaria şi Turcia, ţări NATO, sprijină pe faţă Rusia în conflictul cu Ucraina şi au sabotat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO. În eventualitatea declanşării de către Rusia a unui conflict armat cu România, ţară NATO, devin Ungaria şi Turcia ameninţări reale pentru România şi NATO?

    DA-  49%

    NU – 51%

     La întrebarea dacă ar apăra România în cazul în care ar fi atacată, 62% dintre spectatorii şi citititorii Aleph Media, Mediafax şi ZF, printre care te numeri şi tu, au răspuns NU. Eşti pregătit să trăieşti într-un teritoriu anexat şi guvernat de Rusia lui Putin?

    DA- 23%

    NU- 77%

     

     

     

     

     

  • Adrian Sârbu: NATO şi America au ratat obiectivul numit descurajarea Rusiei. Dacă Putin câştigă în Ucraina, nu mai avem război în Europa până în 2030, avem 30 de ani de război

    Hofi: Ungaria şi Turcia, ţări NATO, sprijină pe faţă Rusia în conflictul cu Ucraina şi au sabotat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO. Întrebarea era: în eventualitatea declanşării de către Rusia a unui conflict armat cu România, ţară NATO, devin Ungaria şi Turcia ameninţări reale pentru România şi NATO? 51% dintre cei care au votat pe site-urile Aleph News, Mediafax şi ZF spun că nu sunt reale.

    Adrian Sârbu: Hai să vă arăt o situaţie. Asta e astăzi. Nişte bombe pe care dl. Putin le poate declanşa, astea sunt aşa-numitele conflicte îngheţate. Sunt, de fapt, nişte nenorociri în mijlocul unor popoare. Având în vedere că atât Ungaria, cât şi Turcia sunt caii troieni ai Rusiei în NATO, hai să vedem harta aia, cu ipostaza de care spuneai tu, că Rusia ocupă Ucraina, că se tot vorbeşte acum, şi cu ocazia asta sigur nu se mai opreşte la graniţa Moldovei. Uite harta NATO cu albastru, Ucraina e cu alb.

    Hofi: Ţările neutre sunt cu alb, Rusia cu roşu. Ucraina a fost cucerită, sugeraţi dvs aici. Şi Moldova.

    Adrian Sârbu: Cu ocazia asta a fost cucerită. Simplu. Şi noi am ajuns să-l avem vecin pe dl. Putin sau pe dl. Ivan oricare, la Galaţi. Şi ce urmează e un lucru care e cunoscut. Şi anume trădarea Turciei, a Ungariei, a Slovaciei, darea în vileag a Austriei, pe faţă, darea în vileag a Serbiei cu ruşii, că sunt mai prieteni cu ruşii, reconvertirea Bulgariei, unde coloana a cincea rusă şi interesele ruse sunt foarte mari.

    Nemo: Plus că ar şi ea la rândul ei strânsă în menghină.

    Adrian Sârbu: Şi ce descoperim noi aici? Că România intră în pericol, este neapărabilă, asta în condiţiile în care, o dată cu ocuparea Ucrainei, trupele NATO se retrag din România. De ce?

    Hofi: Deci cu galben sunt teritoriile…

    Adrian Sârbu: Ţări NATO la risc. România, Albania, Muntenegru, care sunt ţări NATO, Macedonia de nord care vrea sa fie ţări NATO, şi Grecia. Ce crezi tu că se va întâmpla? Crezi tu că dl. Trump,  dl.NATO, dl. Stoltenberg, dl. cine o fi acolo, se va ocupa de ţările galbene sau se va ocupa măcar să-şi păstreze blocul albastru? Eu cred că prioritatea, dacă se ajunge aici, acolo e. Cine o să apere România? Dl. Iohannis, dl. Ciolacu, dl. Ciucă? E obligat că e militar, să vedem ce va face. Cine o să apere? Tu şi eu.

    Hofi: Harta ajunge să arate, cum arată în faza finală, pentru că militarii NATO s-au retras. Aşa aţi spus, da? Militarii americani nu se retrag din America, militarii francezi nu se retrag din Franţa, militarii spanioli şamd.

    Nemo: Tocmai de aia am spus şi eu că mă bazez pe românii ăia care au votat că apără ţara.

    Adrian Sârbu: În strategia de apărare a Franţei nu scrie că vine partenerul român să-l apere pe francez. În strategia de apărare a României spune că vine partenerul francez, cu soldaţi gabonezi şi congolezi să-l apere pe român. Ce treabă are partenerul francez? Partenerul francez şi NATO se supun vechiului proverb care nu e neapărat românesc…

    Hofi: Cămaşa e mai aproape decât haina.

    Adrian Sârbu. 1. Şi doi. Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă. NATO, îţi dă, America îţi dă. Ce ţi-a dat? Umbrelă de apărare strategică, ţi-a dat NATO, capacitatea de a-ţi duce economia să sprijine ţara, să fie capabilă să apere, când ştii foarte bine, nu de ieri de alaltăiei că Rusia şi-a schimbat complet de când a apărut Putin, practic din 2008… la Bucureşti, Putin a spus: “NATO nu se mişcă, că dacă se mişcă, dau peste voi. Eu vreau să refac Uniunea Sovietică”. NATO a pierdut obiectivul numit descurajarea Rusiei, NATO şi America. E pierdut. Azi de aia vorbim de război. Sunt ţările NATO cu capacitatea lor militară şi economică, şi de industrie şi de tehnologie miltară mai slabe decât Rusia? Nu, dar cu excepţia Americii şi a Franţei şi a Angliei, nu au armă nucleară. Deci, când o să ameninţe cu arma nucleară dl. Putin şi, dacă America nu-şi păstrează  umbrela nucleară asupra Europei şi a NATO se schimbă situaţia. Da, dl Hofi, ai dreptate, NATO a pierdut meciul ăsta. Dacă NATO a pierdut, eu ce fac? Uite mari strategi militari cum ar trebui să fie apărată România. Un core verde, un nucleu verde care să facă faţă şi unui atac nuclear. Şi în rest, teritorii tactice, pe care să fim capabili să le apărăm.

    Cu ce, dl. Nemo? Cu tehnologiile zilei de azi, nu cu arma Kalaşnikov îmbrăcată în untură. Cum să aperi aperi România şi cum 20 milioane de români, cu puterea noastră sufletească, dar în primul rând cu puterea creierului nostru şi a voinţei noastre să ţinem ţara asta neocupată? Că nu o să vină Putin peste noi mâine, că nu poate, dar dacă el câştigă în Ucraina, nu mai avem război în Europa până în 2030, avem 30 de ani de război.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. De 2 ani, Ucraina se apără în faţa agresiunii Rusiei. Astăzi războiul se apropie de graniţa României şi a NATO. În aceşti doi ani, preşedintele României, comandantul suprem al armatei, şi Guvernul au planificat şi executat acţiunile care se impuneau pentru a asigura apărarea României în faţa unei eventuale invazii ruse?

    DA-23%

    NU- 77%

     

    1. Ungaria şi Turcia, ţări NATO, sprijină pe faţă Rusia în conflictul cu Ucraina şi au sabotat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO. În eventualitatea declanşării de către Rusia a unui conflict armat cu România, ţară NATO, devin Ungaria şi Turcia ameninţări reale pentru România şi NATO?

    DA-  49%

    NU – 51%

     La întrebarea dacă ar apăra România în cazul în care ar fi atacată, 62% dintre spectatorii şi citititorii Aleph Media, Mediafax şi ZF, printre care te numeri şi tu, au răspuns NU. Eşti pregătit să trăieşti într-un teritoriu anexat şi guvernat de Rusia lui Putin?

    DA- 23%

    NU- 77%

     

     

  • Adrian Sârbu: Partidele nu au niciun fel de afinitate pentru interesul cetăţenilor, ci doar pentru buzunarul lor. Trebuie spart monopolul şi blocajul partidelor la nivel local

    Hofi: Crezi că partidele, cei pe care i-ai mandat să-ţi reprezinte puterea în localitatea şi judeţul tău (primari, consilieri locali, preşedinţi de consilii judeţene) o exercită în interesul tău sau în beneficiul cercului lor de interese?

    Nemo: Asta a fost doar prima întrebare. A doua. Ai decis că vrei să votezi la alegerile locale direct şi uninominal primarul, consilierii locali, principalele funcţii executive locale şi judeţene, membrii Consiliului Judeţean şi preşedintele Consiliului Judeţean. Eşti de acord ca listele de candidaţi să fie propuse de: cetăţeni, partide politice şi orice organizaţie non-profit?

    Hofi: Ştii că obligativitatea prezentării listelor cu semnături creează avantaje partidelor faţă de candidaţii independenţi. Eşti de acord cu desfiinţarea obligativităţii prezentării listelor de susţinători la alegerile locale şi judeţene?

    Crezi că partidele, cei pe care i-ai mandat să-ţi reprezinte puterea în localitatea şi judeţul tău şi anume primari, consilieri locali, preşedinţi de consilii judeţene, exercită în interesul tău sau în beneficiul cercului lor de interese?

    71% au votat că NU şi asta înseamnă că o exercită în beneficiul cercului lor de interese.

    Adrian Sârbu: Astăzi, într-adevăr, trăim în epoca monopolului politic al democrativei. Şi tu spui: „domne, puterea o are un singur partid”. Nu prea o exercită în interesul tău. Cele două partide care au monopolizat puterea în România au hotărât că e o decizie în interesul cetăţeanului. Uitaţi-vă atent la declaraţiile dlui Ciolacu şi ale dlui Ciucă, şi, prin urmare, cetăţeanul trebui să se bucure.

    Crezi, aşa cum cred spectatorii noştri, că introducerea votului uninominal, electronic, în oraşe şi, evident, a limitării la două mandate şi la respectarea ciclului „propun/ sunt propus, votez/sunt votat, raportez/ mi se raportează, sunt evaluat/ evaluez şi sunt demis/sunt păstrat,” crezi că ar putea schimba imaginea votantului din localităţi despre relaţia de interes între cel ales şi el? Crezi?

    Nemo: Evident.

    Hofi: Nu foarte mult pentru că în prezent în alegerile locale se şi votează uninominal. Primarul se votează uninominal.

    Adrian Sârbu: Bun. Deci, să presupunem că tu vrei să fii primar independent şi eşti remarcabil şi câştigi. Ce faci mai departe?

    Nemo: Îmi duc proiectul pe care l-am propus mai departe.

    Adrian Sârbu: Care proiect?  Din nefericire, consiliul nu-i al tău. Consiliul e o însumare de reprezentanţi ai intereselor personale, că de aia se duc consilieri, să facă diverse blaturi din bugetul local şi reprezentanţi ai partidelor. Eu cred că în momentul ăla tu ai două soluţii. 1. Să faci pact cu partidele, care este o soluţie imorală, cum spunea cineva, pe vremuri. Mai de parte, de unde iei banii, Nemo? Banii unde sunt? La Ministerul Dezvoltării, la administraţia locală, fonduri europene care trec pe acolo, nu-ţi vin ţie direct. Ok. Mai faci un compromis. Dacă nu reuşeşti, şi chestia asta durează luni, nu durează de azi pe mâine, declanşezi un referendum local. Şi atunci cei 10.000 de locuitori ai localităţii Nemoieşti, care te-au votat, primar ideal, nu ar trebui să poţi faci asta? Partidele care dau primari – foarte puţini din primarii României sunt independenţi, 70 sunt- nu reprezintă în 7 din 10 cazuri interesul cetăţeanului.

    Prin urmare, cazul lui Nemo, care este între cei 70 şi care reprezintă interesul cetăţeanului, dacă ne uităm şi la consilii locale, e aceeaşi proporţie. El trebuie să spargă monopolul şi blocajul partidelor. Când? Cetăţenii ne spun că în 7 cazuri din 10 nu îi reprezintă. Aceste partide nu au niciun fel de afinitate pentru interesul lor de cetăţeni şi votant. Şi au o singură afinitate, pentru buzunarul lor. Că de aia dl. Iohannis a decis să comaseze localele cu europarlamentarele pentru că localele sunt baza puterii partidelor din România, deţin monopolul puterii, adică deţin monopolul cheltuirii banului public şi al deciziilor care ţin de bani, care sunt decizii economice în primul rând.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. Crezi că partidele, cei pe care i-ai mandat să-ţi reprezinte puterea în localitatea şi judeţul tău (primari, consilieri locali, preşedinţi de consilii judeţene) o exercită în interesul tău sau în beneficiul cercului lor de interese?

    DA – 71%

    NU – 29%

    1. Ai decis că vrei să votezi la alegerile locale direct şi uninominal primarul, consilierii locali, principalele funcţii executive locale şi judeţene, membrii Consiliului Judeţean şi preşedintele Consiliului Judeţean. Eşti de acord ca listele de candidaţi să fie propuse de: cetăţeni, partide politice şi orice organizaţie non-profit?

    DA -75%

    NU- 25%

    1. Ştii că obligativitatea prezentării listelor cu semnături creează avantaje partidelor faţă de candidaţii independenţi. Eşti de acord cu desfiinţarea obligativităţii prezentării listelor de susţinători la alegerile locale şi judeţene?

    DA-68%

    NU-32%