BusinessMagazin

Tag: adrian sirbu

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Tehnologia ne permite să fim toţi primari. Putem decide ce se întâmplă în oraşul nostru cu un click pe telefon. Votezi direct primarul, la pachet cu avatarul

    “Astăzi tehnologia ne permite să fim toţi primari, să fim toţi cetăţeni, să fim toţi implicaţi în serviciul public şi să respectăm banul public, adus din buzunarul nostru şi pus la un loc să creeze un beneficiu comun”, afirmă Adrian Sârbu.

    Folosirea unor aplicaţii pe telefon va facilita alegerea directă şi rapidă de către cetăţeni a tuturor funcţiilor de conducere dintr-o primărie.

    “Uite cum faci din primar avatar. Tu votezi direct consiliu, care-i legislativul primăriei. Votezi direct primarul, care vine la pachet cu avatarul, şi mai votezi ceva. Corpul de control. Nu mai e în subordinea primarului. Şi ai o relaţie cu primăria, unde tu controlezi continuu şi primeşti servicii.

    Consiliul e ales direct, are 50% independenţi şi primăria funcţionează conform unui regulament pe care tu îl aprobi. Regulamentul e făcut corespunzător ca să corespundă a ceea ce-i corespunzător pentru cei care sunt corespunzători azi”, afirmă Adrian Sârbu.

    Odată primarul ales, el va fi obligat în urma votului să-şi creeze un avatar care să fie la dispoziţia cetăţeanului şi să-i ofere servicii 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

    “După care primarul comunică cu tine direct şi prin avatar. Am nevoie de autorizaţie? Am luat telefonul, am completat şi ia de aici autorizaţia. Te rog să-mi dai un rating ca la Uber dacă ţi-a plăcut de mine, de vocea mea. Poate nu e Scarlet Johanson, au scos-o ăştia din chatGPT, dar poate e Loredana, adică o primărie. Ţi-am mulţumit, ţi-am urat sănătate, te întreb ce-ţi mai face familia. S-a terminat cu actele, că avem aplicaţie.

    Avatarul îţi exercită serviciile primăriei. Decizia e a primarului, a celor pe care tu i-ai ales şi e o decizie competentă, care ţi se comunică prin avatar, în sensul că < domnule, cel care răspunde de transport, îl apelez în avatarul lui în platforma asta, cel care răspunde de curăţenie sau de altceva, în platforma asta>”, explică Adrian Sârbu.

    Disensiunile dintre primar şi consiliul local vor fi tranşate prin referendum local astfel încât să pună capăt influenţei şi intereselor de partid.

    “Ajungem însă la o situaţie foarte interesantă. Primarul, cu avatarul în spate, vine şi spune:< Domnule, eu vreau să fac investiţia asta>. <Noi nu suntem de acord, pentru că nu sunt făcute cu firma partidului>. <Foarte bine, n-aţi aprobat-o, eu fac apel>. <Unde?> <La referendum local>. S-a terminat şi povestea asta. Acum, tot prin regulament. Ca la Uber. Care e regulamentul, domnule? Ca să-ţi vină maşina, apeşi pe patru butoane, 1,2,3,4. Ce, e o problemă platforma de primărie? Poate să şi-o facă fiecare primar”, spune Adrian Sârbu.

    Platformele digitale, Inteligenţa artificială vor moderniza localităţile pentru că permit controlul cetăţenilor asupra deciziilor luate de primării şi optimizarea serviciilor oferite comunităţii.

    “Poate că dacă aveam avatarul la începutul anilor 2000, aveam şi noi în Bucureşti tramvaie care ne făceau să ne simţim mai puţin prost, să ne fie ruşine când ieşim în oraş, pentru că au rămas cel mai urât semn din trecutul sărac, lipsit de viziune, lipsit de tehnologie, lipsit de calitatea vieţii. Eu vreau să-mi optimizeze AI transportul. Să avem tramvaie, metrouri, trenuri care merg singure. Prin urmare, să nu mai existe manipulantul care coboară să schimbe macazul.

    Credem în ideea că tu, eu, noi putem decide ce se întâmplă în oraşul nostru cu un click pe telefon în fiecare zi. Putem vota în fiecare zi, de două ori pe zi”, mai spune Adrian Sârbu.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF- Aleph News:

    Eşti de acord să votezi pentru funcţia de primar în localitatea ta un candidat independent de partide şi alte asociaţii cu experienţă în management, iar proiectul lui să conţină cu obligativitate, pentru primul an de mandat implementarea platformei digitale asistate de AI, prin care Avatarul Primarului se relaţionează cu Consiliul Local şi asigură managementul funcţiilor primarului, 7 zile din 7, ca prim pas către votarea Primarului Virtual prin referendum local?

    DA – 70%

    NU- 30%

     

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Biserica Ortodoxă exercită Putere şi influenţă în România. Este un fel de biserică oficială. Poate unii vor să facă Republica Naţional-Ortodoxă Română

    „Nu toţi românii sunt credincioşi, creştini. Sau sunt credincioşi şi de alte culte, că toate cultele primesc bani. Ştiţi ce se întâmplă? 1% s-au declarat liber-cugetători, cum spunea nea Nelu. Dacă îi întrebai acum 50 de ani, 50% erau liber-cugetători. Şi acel 1% plăteşte taxe egale cu cei 99%. În logica asta, de ce din banii lui să fie plătit un furnizor de servicii religioase care pe el nu serveşte. Nu e nedrept? Nu este imoral? Pentru că teoretic ar trebui să fie şi ilegal”.

    „L-am cunoscut pe Preafericitul Teoctist şi i-am pus două întrebări şi anume: de ce Biserica Română, care ia şi banii de la buget şi ia şi banii de la enoriaşi, nu îşi asumă misiune socială care se traduce minim prin şcoli. . şi aşezăminte de îngrijire a celor care au nevoie? Si  mi-a spus ca nu-i treaba bisericii. Biserica are un scop unic: să transmită cuvântul lui D-zeu credincioşilor. A trebuit să constat că Preafericitul credea că atât e misiunea bisericii, misiunea spirituală. Deci că este agentul monopolist al relaţiei dintre D-zeu şi creştini”.

    „Biserica e autonomă prin Constituţie, prin urmare, ea nu depinde de stat. De fapt, Biserica în România este o Putere, ea nu e prevăzută nicăieri.

    De ce eşti autonom? Nu eşti o parte a statului. De ce? Pentru că într-o naţiune eşti o voce. Esti o voce a lui D-zeu. Şi ce înseamnă vocea lui D-zeu? Vocea preceptelor morale. Fă bine, nu fă rău şi eşti un agent, în acelaşi fel cum te şi anunţi, al cetăţeanului în relaţie cu Puterea. Nu eşti un agent al Puterii în relaţia cu cetăţeanul. Cum a fost Biserica Ortodoxă Română înainte de 48, când Miron Cristea era un antisemit adânc.”

    „Astăzi, Biserica şi în primul rând BOR, ar vrea şi celelalte culte, dar n-au acces, că e un fel de democrativă aici, are 88% dintre credincioşi. Practic, e un fel de biserică oficială. Nu numai un agent al lui D-zeu, este o instituţie de Putere în statul român chiar dacă ea, prin Constituţie, e autonomă. Şi de ce eo Putere? Nu sunt obligaţii de Putere, dar sunt drepturi de Putere.

    „Exercită Putere şi influenţă în România cu sau fără concursul celorlalte puteri în stat. Şi mai mult decât atât, beneficiază de o obedienţă continuă, întuziastă şi, din păcate, păguboasă pentru noi, din partea politrucilor.

    Avem undeva o relaţie foarte subtilă între impostori şi ipocriţi, care face parte din realitatea României, dintr-un stat democratic, în care spui < domnule, într-un stat democratic nu conduce biserica, că nu e Republica Naţională-Ortodoxă Română>. Poate să facă unii…”

    „Avem o biserică care e parte a Puterii, pe care şi-o exercită. Nu eo biserică condusă de oameni incompetenţi, sunt antrenaţi istorici, sunt şi într-un moment de mare vârf şi sunt o mare corporaţie în România.

    Această instituţie foarte puternică din România, parte a Puterii, dar nu oficial, mai este ceva. E şi cel mai mare şi puternic partid din România, foarte organizat, spre deosebire de partidele astea, care nici în democraţie nu sunt în stare să organizeze. Are o structură foarte bună de partid, organisme deliberative, executive, administrative, dar n-are niciunul ideologic.

    Dar cu credinţa, cine se ocupă la BOR, acolo? Dar de relaţie cu D-zeu, cu spiritul, dar cu nevoia omului de a se regăsi, de al găsi pe D-zeu în el, de relaţia cu Iisus Hristos, cine se ocupă?”

    „Acum nu-i mai spune Catedrala Neamului că nu merge, spune Catedrala Naţională. Nu e ăsta un prim pas către consacrarea BOR-ului ca partid naţional? Să facem şi noi Republica Naţională-Ortodoxă Română, că tot ne-a mai dat un exemplu un cetăţean la 1.000 km spre est, care îl are pe cel care îi spală nu numai păcatele cu vorbe foarte duhovniceşti, dar şi crimele. Patriarhul Kiril.”

     

    Rezultatele sondajului Mediafa-ZF-Aleph News:

    Sunt de acord ca finanţarea cultelor să se facă doar prin donaţii şi contribuţii aferente veniturilor celor care se declară practice şi nu din bugetul de stat, finanţare de toţi contributorii, inclusiv de cei nepracticanţi religioşi, asigurându – se astfel bisericii sau autonomie reală faţă. de statul român şi faţă de partide care folosesc Biserica şi cultele din România în interes electoral?

    DA – 76%

    NU- 24%

     

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Uniunea Europeană s-a născut puţin greşit. Trăim o criză de leadership în marile democraţii. Europa e în pericol

    “În primul rând, pentru a vota un şef al Europei trebuie să avem nu un consens, dar o majoritate a votanţilor europeni, a celor care locuiesc în Uniunea Europeană pentru că, din punctul meu de vedere, din nefericire, Serbia, Bosnia, Albania, Macedonia de Nord nu sunt în Europa. Marea Britanie regretă, din nefericire. În primul rând, ei ar trebui să simtă că au nevoie de Europă. O Europă şi nu o Uniune Europeană.” (…)

    “Primul lucru pe care aş vrea să încercăm să-l lămurim: domnule, ce disponibilitate au europenii către mai multă integrare? O dată şi doi, evident, de ce e nevoie de un şef al Europei? Trăim o criză de leadership.

    Şi unde trăim criza de leadership? În marile democraţii. Suntem într-o criză istorică, şi anume nişte non-democraţii, nu vorbim de iliberalisme, non-democraţii, dictaturi, neocomunisme (…) această bucată de lume care vine cu nişte fake-uri agresive, de gen multipolaritate, de gen reîmpărţire echitabilă a resurselor şi acceselor la tehnologie şi a pieţelor,(…) au o particularitate îngrijorătoare, au lideri puternici. Democraţiile noastre, şi în primul rând Uniunea Europeană, n-are lider deloc (…)”

    “După părerea mea (…) Uniunea Europeană s-a născut puţin greşit. (…) e o caprovarză de când s-a născut ea. Şi de bine ce i-a fost, şi nouă, de bine ce ne-a fost, a ajuns în această criză şi a venit domnul Macron şi i-a dat diagnosticul. (…) Europa e în stare de pericol din cauza Rusiei, o dată. E în stare de pericol din cauza nedezvoltării tehnologice. Europa nu e nici America, nici China. (…) Domnule, suntem în ceasul al unşpelea. Lucrurile pot degenera foarte rapid. (…)

    Vedem că încet-încet, Trump îşi rezolvă lucrurile şi ameninţările lui că vă abandonez lui Putin pot deveni realitate. (…) evident că într-o situaţie de criză, Macron zice <domnule, au plecat americanii>. Când pisica, nu e acasă joacă şoarecii pe masă. Cine-i şoarecele cel mai gras? Şoarecele-Macron. (…) dincolo de situaţia asta, noi vedem că devine tot mai obiectivă realitatea unei Europe fragile, fragile.” (…)

    “Deci, ce spun eu, domnule, vrem să avem un lider a Europei. Întâi, trebuie să avem o Europă. (…) Ca să votăm un lider, despre care eu cred că se va arăta şi sigur se va arăta. De ce? Pentru că această criză în care ne aflăm îl va aduce în faţă. E obiectiv şi va fi, în general, în principiu, un lider de natură militară sau economică. Nu aceşti politruci. (…)”

    “Zelenski e un om ca noi toţi. E un om ca acel european pe care noi astăzi nu-l vedem. Şi dacă, doamne fereşte, Europa va fi într-o situaţie de criză militară, o să ne arate că va ţine piept lui Putin. Da, ăla nu-l vedem, cum nu l-am văzut pe Zelensky. E un om ca oricare dintre noi, dar într-un anumit moment s-a dovedit că e un lider, un lider, cum îţi place ţie este atunci când cere momentul. (…)

    “Sper să nu te superi pe noi, că eu cel puţin, nu sunt de acord că nu crezi că Europa trebuie integrată, pentru că altfel nu va supravieţui şi dezintegrarea Europei te lasă pe tine la mâna ruşilor şi într-o situaţiemilitară, doamne fereşte, (…) în care toţi vecinii tăi nu-i sunt prieteni României (…)”

    “Eu cred că această criză în care ne aflăm este o uriaşă oportunitate pentru liderii europeni când spun lideri, nu ăştia care sunt pe aici, poate şi unii dintre ei. Iacă-tă, că s-a trezit Macron şi eu cred că el face puţin mai înţelept decât Iohannis, Nemo. Şi anume. Mai are cred 3 ani de mandat şi se gândeşte <mă, peste 3 ani, dacă răsucesc eu Europa asta şi o fac ca America? Sunt singurul lider care poate să fie al Europei>. Şi dacă el se crede în stare, fiind un om deştept, de meserie e economist finanţist, vede lucrurile.” (…)

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu: Românii nu vor un lider al Europei pentru că văd ce se întâmplă la Bruxelles, o comicărie în care şefii nu sunt aleşi direct

    “Deci tu zici că 52% sunt împotriva unui lider peste ţările europene. Aşa cum ţi-am spus şi la început, eu cred că ei se gândesc că domnul Iohannis va fi candidat şi (…) pentru că probabl, nu-i mai reprezintă (…) de-aia nu vor lideri la Bruxelles”.

    “De ce crezi că românii nu vor să aibă un conducător al Europei? (…) Nu cumva românul vede, domnule, ce-i Bruxelles-ul ăla? (…) ce se întâmplă în Bruxelles-ul ăla cu mii de birocraţi (…) ce sunt? Nişte ploşniţe, nişte bugetari, că şi ăia-s tot bugetari. Nişte bugetari europeni care trăiesc pe banii noştri, pe miliarde şi miliarde şi care mai spun <băi, mai luaţi şi voi nişte resturi de bani de aici>” (…)

    “Sigur că românul e în ceaţă în relaţia cu cine ia decizii pentru el. Românii astăzi nu ştiu că parte din deciziile economice, parte din legi, sunt legi care nu se mai stabilesc aici şi sunt legi asupra cărora deputaţii noştri, ăştia 33 trimişi, au impact zero şi la crearea lor şi la promovarea lor. Iar când e cazul să fie votate, singurul lucru care ne salvează e unanimitatea” (…)

    “Hai să vedem structura Uniunii Europene, care e o comedie, o comicărie, că ea reprezintă aceeaşi combinaţie nereuşită în care avem avem Consiliul Uniunii Europene (…) un fel de autoritate legislativă (…) în care anul ăsta, şase luni e şeful din Belgia. (…)

    Lângă el, ai pe şeful Consiliului European. Da, Michel, Charles Michel. Ăştia toţi sunt nealeşi. Adică nevotaţi. (…)

    Consiliul European e o adunătură de şmecheri (…) ia decizii:< domnule, ţi-am tăiat banii, gata, nu-ţi mai dau banii Orban, ai vorbit urât, nu-ţi mai dau bani>.(…) Ai iarăşi în Parlamentul European o instituţie care… Habar n-avem ce legi fac ăia, dar ştim că trebuie să le respectăm (…) Parlamentul, ăştia n-au nicio putere, vorbesc degeaba toată ziua şi îi votăm acum (…)”

    “Vor să aibe un conducător al României. (…) Ne-au spus şi şi aici a fost o alunecare <domnule, nu vrem să fie şi prim ministru, să fie un arbitru>.Nu vă ajunge, mă, arbitru Iohannis, ce mai vreţi? Şi eu spun de ce. Pentru că românii nu au imaginea unui conducător puternic al Europei.Nu conducător gen Putin, nu, un conducător, un tip pe regulile democratice, pe instituţiile democratice, dar un om puternic” (…)

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

     

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

     

    DA- 52%

    NU- 48%

     

     

     

    “Dacă nu vede liderul, normal să spună domnule, nu-mi ajunge cât mă chinui cu ăştia, cu impostorii ăştia (…) Cum să mai îmi dai şi un impostor de la Bruxelles, că pe ăla nici nu pot să-l înjur, că dacă-l înjur nu se aude până la Bruxelles. Asta e situaţia mea şi atunci sigur că spune românul, votantul nostru, tu, 52% <domnule nu vreau să am preşedinte la Bruxelles>” (…)

     

    “Vor să aibe un conducător al României. (…) Ne-au spus şi şi aici a fost o alunecare <domnule, nu vrem să fie şi prim ministru, să fie un arbitru>.

     

  • Adrian Sârbu: Obiectivul unic al viitorilor europarlamentari este să-i facă pe români să se simtă europeni

    “Urmează pe 9 iunie să votăm încă 33 de delegaţi mandataţi pentru Bruxelles. Cum vor fi ei? Ne vor aduce restul de Schengen să nu mai stea cozi de kilometri la graniţe transportatorii români, pe care, atenţie, nu i-a ajutat nimeni nimeni” (…)

     

    “Oamenii sunt preocupaţi de sinecuri. Este un cuvânt foarte clar cunoscut şi asta înseamnă. Românii sunt preocupaţi de joburi la Bruxelles. Nu mai sunt şefi la Consiliul Judeţean, că nu spun de ce nu, m-am dat la o parte. M-am dus la Bruxelles. Ce fac acolo? Evident că nimic. (…) Evident, pe nişte bani mici pentru ce aveam eu în România, dar siguri, că sunt oficiali. Vreo 10-15.000 pe lună, plus bani de cabinet, de nu ştiu ce. Sunt nişte bani frumoşi acolo.(…)”

     

    “Hai să credem că putem să schimbăm România. Nu o s-o facem la alegerile astea. Că sunt patru independenţi (…) Dar putem să o facem în fiecare zi şi să aducem lucrurile în starea lor normală. De ce? Azi ne permite tehnologia, azi avem modele (…)”

     

    “Dacă vrei să-ţi recomand personal, votează cu independenţii. Ei sunt mai aproape de tine. Numai unde poţi vota un independent în contra unei liste de partid, o părere personală, votează cu două mâini. (…) Tu şi familia ta şi prietenii tăi. De ce? Pentru că ăştia sunt singuri împotriva partidelor şi partidele astăzi sunt în monopol, au deturnat, au deviat democraţia în România şi sunt în democrativă. Adică un blat în numele democraţiei. Pentru ce ne spune domnul Iohannis? Pentru stabilitate. Numai stabilitate n-avem noi, dacă, aşa cum spune domnul Macron, totul se prăbuşeşte repede în Europa”.

     

    “Cred că (viitorii europarlamentari) trebuie să aibă un singur mandat. Da, make Romania great in a great Europe. (…) şi mai ales fă-i pe români să se simtă europeni (…) Fă-i pe toţi românii să-şi amintească ca au o limbă, o cultură, au o obligaţie (…) Şi în acelaşi timp, fă-i pe toţi românii, să creadă că eşti lider, că eşti mandatat, că eşti parlamentar, să creadă că, dacă ţi-au dat (…) ăştia 187 de euro (…) îţi vei simţi mandatul singur (…)”

     

    “Camionagiul şi neamul lui manivelă, român sau turc, care lucrează pentru români (…) să nu mai stea cu ruşine la graniţă şi te duci tu, parlamentar român, Tomacule, Rareş Bogdanule, care eşti, te duci la

    graniţă şi dai bariera la o parte (…) asta trebuia să faci, Rareş Bogdan nu să trăncăneşti tot timpul, să te ştergi cu batista pe chelie, şi Tomac la fel. Să te duci să dărâmi barierele, să treacă camioanele prin Austria, prin Ungaria (…) liniştite.”

     

    “Şi dacă românul se simte european, aşa cum românul se simte încă la el în sat, în oraş şi o să voteze acum nu numai pentru Parlamentul European, ci şi pentru primar, o să voteze şi pentru preşedintele Europei.”

     

  • Adrian Sârbu: Trebuie să investim 500 de miliarde euro în următorii 15 ani ca să ajungem la dublarea PIB-ului. În primul rând în industria de învăţare. PIB-ul nu creşte cu proşti

    Nemo: Îţi repet întrebarea, de la care aşteptăm răspunsul tău. Eşti de acord să votezi doar acele partide/guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5%/an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în 15 ani? Hai să vedem ce aţi votat. Ia uitaţi-vă,

    Hofi: 81% vor.

    Adrian Sârbu: Ia uite aici vor,

    Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani

    Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Şi dlui Ciucă. Noi ca să ajungem la dublarea PIB-ului trebuie să întreprindem vreo şapte acţiuni, care, spun eu, o să ne coste vreo 500 de miliarde euro în următorii 15 ani. Aoleu, o grămadă de bani. Dar deloc. Nu mi se pare mult asta. 500 de miliarde investiţi în următorii 15 ani, şi s-ar putea să fie mai puţin sau mai mult, şi noi avem de investit în industria de învăţare. Tot spun educaţie, educaţie. Domne, industria de învăţare. Păi eu nu pot să cresc PIB-ul cu proşti.

    După aia, domnule, nu e PIB mai uşor de făcut decât în construcţii, că vorbeai de China. Păi, China, în 2008, când a intrat America în criza cea mai mare după 1929, a ţinut economia mondială sus, investind enorm în infrastructură, chiar dacă parte n-a avut nevoie, şi a construit. La noi, la România, am vorbit să construim oraşe, am vorbit că reconstruim oraşe. Tu ştii că noi, faţă de Elveţia asta de care vorbesc eu, avem mai puţin de o treime necesarul de locuinţe per om, metri pătraţi?

    La noi sunt vreo nu ştiu, 15 pe om, şi la ăştia-s vreo 45 pe metri pătraţi de locuinţă. Mai vorbim de birouri? Mai vorbim de tot ce înseamnă infrastructură, de ospitalitate, hoteluri, restaurante. E loc gârlă să construieşti. Tu ştii că apropo de PIB, îţi dau o soluţie mâine pentru domnul Ciolacu. Ai auzit de RAAPPS, o altă gaură neagră. RAAPPS deţine clădiri de birouri, clădiri rezidenţiale care n-ar trebui să fie în proprietatea statului deloc. Ar trebui vândute, mâine, cu tot cu RAAPPS şi toţi şmenarii de-acolo de sute de ani.

    Hofi: Hai că la vândut suntem buni.

    Adrian Sârbu: Nu, nu, nu. Atenţie, vândute. Deci sunt două opţiuni. Dau RAPPS-ul. Hoffi, Casa Poporului nu trebuie să fie Parlamentul României pentru tot felul de cetăţeni care şi-au găsit destinul vieţii şi pensie specială. Nu, trebuie să fie un spaţiu. Cea mai mare răzbunare faţă de comunisti şi faţă de nea Nicu e să facem fie un spaţiu de educaţie mare, uriaş, european, mondial, fie un spaţiu de entertainment. Noi ţinem… nici nu mai vreau să folosesc cuvinte româneşti pentru aceşti cetăţeni. Dar folosesc un singur cuvânt cetăţeni. Mare parte sunt ţărani, nu sunt cetăţeni, dar aşa au rămas. Ei se plimbă prin nişte încăperi uriaşe de marmură, birouri uriaşe degeaba, costuri uriaşe. Ca şi Casa Poporului. Guvernul ăsta ţine ocupate milioane de metri pătraţi de birouri, care ar trebui redate circuitului commercial, cum ţi-am spus, când facem reducerea, şi banii ăia puşi într-un fond.

    Hofi, nu la prăduială. Într-un fond. Norvegia are fond suveran de 1.200.000.000.000 din petrol, pentru că ei petrolul şi l-au explorat, l-au vândut. Nu ce-am făcut noi cu gazul şi cu petrolul, şi cu OMV-ul şi cu alte şmenuri odioase. Dar ţi-am spus, nu mă întorc către ce a fost, vedem ce putem face.

    Deci o sursă de creştere a PIB-ului imediat e tot ceea ce numim construcţii. Tot ce înseamnă construcţii e PIB instantaneu, PIB instantaneu. Ce vorbesc eu 5% ?

    Hofi: Bun, vom construi, asta e concluzia.


    Adrian Sârbu: După aia, ai o ţară de resurse, domnule, avem o ţară bogată, am învăţat la şcoală. Acuma începem să descoperim că avem gaz. Ce facem cu gazul? Îl ardem. Bă, da, să facem petrochimie, nu ştim? Bă, da, să facem… în continuare. ţinem fabricile alea, foste ale lui Ion M. Nicolae, care le-a luat cum le-a luat, nu mai spunem. Le-am falimentat. Bă, nu vrea nimeni să le vândă o dată, să mai vină alţii să facă îngrăşăminte. Importăm îngrăşământ din Ucraina, importăm îngrăşământ de nu ştiu unde. Nu vrea nimeni în ţara asta să facem fabrici de medicamente. Aaa, să vină străini, că ne-au luat deja fabricile. Să mai vină 10 străini să mai facă 10 fabrici de medicamente, să facem substanţe generice, că le importăm din China şi din India. De ce? Avem gaz. Simplu, facem medicamente.

    Ce mai avem? Spuneam că avem agricultură, Hofi. Deci avem resurse, care, odată aşezate într-un lanţ de creere şi multiplicare a valorii, ne duc la creştere. Băi, dar noi nu trebuie să reinventăm roata. Noi nu trebuie să facem cipuri, că până ajungem noi să facem cipuri, s-au gândit unii acum 50 de ani, în Taiwan, să facă. Venit din America şi cea mai mare firmă. Nici americanii n-au făcut. Dar avem ce face, avem loc, avem piaţă, avem piaţă gârlă pe produse alimentare.

    După aia vorbeai de IT. Tărâm nesfârşit de servicii de IT. Câţi IT-şti avem în România? 200.000. Mâine să facem 400.000. Cum adică? Băgăm bani în educaţie şi facem şcoli de IT şi şcoli de AI, nu mai facem religie la şcoală la clasa întâi. Nu, facem Ai, îi învăţăm codare, nu că o să facă ei codare, da, cică îi învăţăm să facă cu AI-ul. Nu mai vorbim de servicii financiare unde suntem la pământ. Şi la ce am ajuns? Că românii spun aşa, domnule, dă bani de la buget la educaţie, dă bani de la buget la apărare, câte 10%. Noi vorbim, ei n-aud.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord să votezi doar acele partide/ guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?

     

    Ai fost de acord:

    – cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îţi dea posibilitatea să îţi exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;

    – cu o creştere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti;

    – să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcţii în stat şi în administraţie;

    – ca pentru accederea în orice funcţie publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;

    – că administraţia publică trebuie digitalizată, eficientizată, în aşa fel încât să îţi servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;

    – ca în administraţie să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii, şi nu din activul partidelor;

    – ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent;

     

     

     

     

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Creşterea PIB înseamnă creşterea bogăţiei tale. În România există oportunităţi. Fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă

    Nemo: Îţi repet întrebarea, de la care aşteptăm răspunsul tău. Eşti de acord să votezi doar acele partide/guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani? Hai să vedem ce aţi votat. Ia uitaţi-vă,

    Hofi: 81% vor.

    Adrian Sârbu: Ia uite aici, vor.

    Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani.

    Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Şi dlui Ciucă. Noi nu putem rata ca să nu numai să creştem PIB-ul, Hofi, şi să ajungem această Elveţie. Ca să nu ratăm, trebuie, aşa cum ne spune spectatorul, cum ne spui tu, trebuie nişte cetăţeni care sunt la conducerea ţării, temporar în Qatar sau pe drumuri cu Cătălin Cârstoiu, ca să îl facă primar, dacă nu-l retrag din cursă, şi după aia cu alţi candidaţi. Nimeni la butoanele economiei, nimeni la butoanele ţării, nimeni, absolut. Ar trebui să-şi asume această răspundere pe care spectatorii noştri … şi dacă nu sunt ei, eu cred că sunt destul de mulţi români care gândesc la fel şi cărora noi le dăm, ţie-ţi dăm această această supapă. Nu-i mai înjura pe ăştia atât de mult că-i înjuri degeaba, că nu le pasă. Ei sunt la blat, la democrativă, la putere, la bani, la PNRR, la Qatar, la unde vrei tu, la Cotroceni. Pentru ei business-ul e business. Al lor. Economia României nu-i interesează.

    Nemo: Şi atunci eu să mă aştept că toate schimbările astea despre care vorbiţi ei stau şi să analizeze domnule care va fi impactul tehnologiilor noi şi noilor oportunităţi

    Adrian Sârbu: Nemo, nu interesează pe nimeni din Parlament, Guvern, Preşedinţie ş.a.m.d. ce discutăm noi aici. Pe nimeni.

    Îţi place sau nu-ţi place, noi vorbim nu în pernă, vorbim pentru mii, zeci de mii, sute de mii şi mâine-poimâine, ideile astea se vor întâlni cu milioane de oameni care le aşteaptă. Treaba e ultra simplă. Vrei să ai un cuvânt de spus în România şi tot ce vorbim noi aici să nu fie cenaclu? Ok, dar du-te frumos şi înscrie-te consilier, consilier independent.

    Gândeşte-te că, dacă ai ratat-o pe asta, o să-ţi pară rău, dar mai pot să prinzi parlamentar. Mai ai mult timp, mai ai ceva timp până în noiembrie. Dacă n-aduc ăştia alegerile parlamentare de Sfântă Mărie să treacă repede într-o horă nesfârşită şi cu nişte moaşte a lui Sfânta Parascheva, care, sigur, nu-i de Sfânta Mărie, dar le putem comasa şi pe astea.

    Hofi: Chiar merg astea.

    Adrian Sârbu: Hai să vedem puţin, Nemo. Ar trebui să te întreb un lucru simplu. Tu dacă ai fi şeful PIB-ului din România, cum l-ai face tu mare? Cum l-ai mări pe PIB-ul ăsta?

    Nemo: Aşa mări şoc, ce în trend, m-aş uita ce aşteptări au oamenii, ce aşteptări are piaţa.

    Adrian Sârbu: Eu spun că fiecare din noi e şeful PIB-ului şi fiecare care are o afacere trebuie să se gândească la creşterea ei, la added value. Cine n-are afacere, să se gândească: n-aş putea să-mi fac şi eu o afacere?

    Dincolo de ceea ce am încercat să-ţi descriu simplu, natural, ce înseamnă creştere de PIB, care înseamnă creşterea bogăţiei tale, Nemo. Ia uite ce scrie aici. Simplu. Atragerea de investiţii. Noi am vorbit. Noi avem o medie de 3-4 miliarde /ani investiţii străine. România ar trebui să înghită 10 miliarde /an. Absorbţie eficientă a fondurilor europene. Hai, mă, iar aţi început, mă, să vorbiţi de fonduri europene? Domnul Hofi, ia te rog să mă admonestezi. Iar vorbiţi de fonduri europene, domnule, nu vă ruşine? Lăsaţi, mă, banii ăia să se odihnească la Banca Naţională. Ia uite mai departe. Creşterea productivităţii muncii. Ce poate să fie mai frumos decât să munceşti mai puţin, să câştigi mai mult. Dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată. Servicii. Şi fii atent, politici fiscale şi monetare. Şeful liberalilor din Ministerul Finanţelor, nu ştiu ce treabă o avea el şi cu finanţele, şi cu economia, domnul Boloş, alt Marcel. Zice, domnule, la anul creştem taxele? Bine, mă, Marcele, hai că ai venit şi tu cu asta. Politici fiscale, da.

    Pe de altă parte, un străin când vorbeşte despre România, atenţie, când vorbeşte despre România, zice aşa, domnule, puncte tare în România. Resurse naturale semnificative. Da, nu le explorăm. Nu, le iau străinii. Nu, nu le explorăm. Am lăsat gazul din Marea Neagră zeci de ani. Avem acum hărţi care arată că avem metale rare. Au venit americanii, ăsta lucra la Obama. Poţi să-ţi dai seama, unul care a lucrat pentru Obama a venit să facă fabrica asta, să investească. N-o face el. Din tehnologii. Bravo lui, mulţumim. Să-l facem cetăţean de onoare la Oradea şi în tot judeţul Bihor sau în ce zonă metropolitană ar fi.

    Independenţă energetică. Noi avem exces de curent, avem potenţial de energie verde gârlă.

    Resurse semnificative de producţie agricolă şi alimentare. Băi, aşa vorbesc consultanţii străini despre România.

    Stabilitate politică. Până şi pe asta o avem. Stabilitate monetară, foarte bună. Costuri mai reduse. E adevărat că românaşii sunt mai ieftin decât puturoşii ăia din vest.

    Tendinţă spre industria terţiară, adică spre servicii. Da, adică să mergem la servici, să nu facem nimic. Infrastructură IT bună, bună, iarăşi bună. Alfabetizare IT. Vedem cel mai mare număr de IT-işti. Forţă de muncă educată. Cu asta s-a cam terminat. Forţa educată a plecat.

    Prietenoasă, angajată faţă de UE. Românii sunt cu UE, dar nu vrea UE să fie cu ei, mai ales Austria.

    Hofi: Asta e analiza SWOT

    Adrian Sârbu: Nu, străinii cred că există în România oportunităţi. Evident că ai şi provocări, ai şi challenge-uri, pe care tu te uiţi în fiecare zi că viaţa ta e plină de challenge-uri, dar dacă tu te trezeşti dimineaţă şi spui domnule, de ce nu creşte PIB-ul ăla, că eu sunt supărat? Nu mai fi supărat, frate, fii vesel, te-ai născut dimineaţa încă o dată, nu te-ai născut mort. Zi mersi, fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă. Nu fii trist, obosit, născut obosit, că n-ai ce face. Uite, îţi dăm noi ce face acum.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord să votezi doar acele partide/ guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?

    DA-81%

    NU – 19%

     

    Ai fost de acord:

    – cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îţi dea posibilitatea să îţi exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;

    – cu o creştere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti;

    – să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcţii în stat şi în administraţie;

    – ca pentru accederea în orice funcţie publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;

    – că administraţia publică trebuie digitalizată, eficientizată, în aşa fel încât să îţi servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;

    – ca în administraţie să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii, şi nu din activul partidelor;

    – ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent;

     

     

     

     

     

     

     

  • Adrian Sârbu: 5 milioane de contributori nu pot ţine în spate 1.300.000 de bugetari mai bine plătiţi ca ei, nucleul de vot al partidelor. Sectorul public din România, odată digitalizat, poate funcţiona eficient cu 500.000 de angajaţi

    Nemo: Eşti de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 de oameni din cei 1,3 milioane câţi sunt în prezent. Hai să vedem ce aţi răspuns? 89% DA, covârşitor.

    Adrian Sârbu: Mama mia! Eu ce spun este că România poate să trăiască extraordinar de bine, dacă îşi propune în primul rând să-şi asigure rapid atingerea a două priorităţi apărarea şi educaţia şi să fie administrată de oameni competenţi. Votaţi electronic, votaţi direct ş.a.m.d. cum ştii. Şi o să-ţi repetăm la sfârşit că poate ai uitat, nu, că dacă nu ţi-am spus-o, Hofi, ţi-o repet. Cu 500.000 de bugetari, care sunt şi aşa prea mulţi, din care 300.000 sunt luptători, sunt oameni întru apărarea României. De ce? Un buget are un simplu scop: să finanţeze acele costuri pe care fiecare dintre noi nu le putem face. Şi uite ce spun eu. Primul pas, Hofi. Mă asculţi? Da, iei notiţe. Domne, avem 167.000 de români în firme lucrative, în România. Primul pas. Din 1.300.000, 167.000 pot pleca liniştiţi în economia reală şi pot aduce bugetului beneficii, dar costurile sunt acolo, în economia reală.

    Ce facem după aia? Următorii 200.000 următorii trebuie să plece din sănătate. O altă gaură uriaşă este sănătatea de stat. Noi dăm bani la Casa de Asigurări, care se prăduiesc în prostie. Rezultatul care este? Diferenţa uriaşă dintre calitatea serviciului la stat şi la privat. Permanenta, autocompătimire. Domne, nu ne-au dat posturi de rezidenţi. Democrativa asta care în loc să angajeze rezidenţi şi-a angajat rudele, a lăsat 8000 de rezidenţi, pe care trebuie să-i angajeze spitalele, neangajaţi.

    Hofi: Ziceţi mersi că nu au fost 8000 de prezidenţi.

    Adrian Sârbu: A angajat prezidenţi şi nu a angajat rezidenţi. Corect, corect, foarte bine. Deci, 200.000 să se ducă la privat. Că şi aşa plăteşte românul asigurări medicale, da, poate o să plătească mai mult, poate mai puţin. Dar eu sunt foarte convins că managerul unei instituţii private are alte standarde de a cheltui banii. Nu mai vorbim că toată industria de servicii medicale la noi este un dezastru, un dezastru. De ce? Că stă la stat.

    Ce mai e dezastru? Învăţământul. De ce trebuie azi, noi, în epoca mobilului, a inteligenţei artificiale, Hofi, să mai avem greva profesorilor de la stat împotriva şefilor lor tot de la stat? Noi pe ăştia îi plătim pe toţi. Ei fac acest teatru, eu mă fac că fac grevă, tu te faci că mă plăteşti ca şi la stat, ca şi la medical. Fraţii mei profesori, mergeţi şi învăţaţi copiii, educaţi-i, mentoraţi-i în instituţii private. Cea mai simplă instituţie privată e cea pe care domniile voastre o aplicaţi. Meditaţia, la care nu plătiţi taxe.

    Astăzi, noi, copiii noştri, învăţăm în fiecare zi cu mobilul, cu softuri, cu aplicaţii, cu inteligenţa artificială şi avem acces uriaş, uriaş la knowledge, la ştiinţă. Wikipedia ne ajută. Profesori virtuali ne ajută. Şi noi ce facem? Şcoală cu doamna cu coc care iese la grevă, că nu i-a mărit salariul?

    Dacă dumneavoastră nu veţi putea spune teorema lui Pitagora, s-o învăţaţi pe copii, dacă dvs. doamna profesoară n-o să îl convingeţi pe un copil să memoreze şi, mult mai grav, să-şi reprezinte, nu să memoreze, să-şi reprezinte şi să-şi capitalizeze teorema lui Pitagora în viaţa lui, vă garantez că este Pitagora la dispoziţie să îl convingă pe acest copil, astăzi.

    Deci, Hofi, încă 300.000 din educaţie au plecat şi au rămas 630.000.

    Administraţia locală. Mama mia, ce e acolo! Avem 3200 de primari, consilii, para-consilii. Şi noi vorbim astăzi, domnule, de integrarea în Europa, de zone metropolitane.

    Administraţie locală din 3200 de UAT-uri, uite ce e aici, 41 de judeţe, o grămadă. De fapt, e o Românie ca la ţară, că avem 13.286 de sate unde noi trebuie să ţinem o şcoală, la care nu e nimeni, în care nu învaţă nimeni, care are WC în curte, dar care e un prilej pentru domnul să mai cumpere o maşină de plimbat copiii la şcoala la care nu învaţă nimeni, da şi pentru domnul nu mai ştiu cine să spună că o să le facă W-C-ul în şcoală. Le face că nu mai au elevi în şcoală. Elevii ăia de acolo pot să înveţe altfel, inclusiv online.

    Aici trebuie într-adevăr să facem Marea Revoluţie. Întru restrângerea cu 180.000 de oameni din administraţia locală care trebuie să ajungă la 100.000. Şi ar fi poporul român, domnule, s-ar duce direct spre Elveţia.

    Ia uite, noi avem vreo 100 de municipii care, vai de mama lor, nici 50 nu-şi merită numele. Să dezvoltăm aceste oraşe, municipii şi să avem, Hofi, 120 de unităţi administrative, concentrate jurul oraşelor, a unui oraş, că e municipiu, că e un oraş mai mare da, exact cum ne-au ne-au trasat unii harta zonelor metropolitane. Mă, s-ar termina cu judeţele, s-ar termina cu baronii de judeţ. Nu mai avem buzaţi, nu mai avem stăneşti, nu mai avem bădălăi, nu mai avem ciolaci, că înainte de a fi Ciolac de Bucureşti, Ciolacu a fost Ciolac de Buzău.

    Ciucă a venit direct paraşutat, că el era infanterist cu paraşuta în sânge. A venit direct paraşutat prim-ministru şi ce-a mai fost.

    Deci, îţi scot afară 180.000 de oameni din administraţia locală. Mai scot şi din administraţia centrală vreo 50.000, dacă nu mai mult. Eu zic că se poate mai mult şi ajung la vreo 900.000 scoşi. Ăstora 900.000 scoşi le mai pun 100.000. Unde? La apărare. Noi la apărare avem o armată, chipurile, care ocupă 74.000 de oameni. Trei sferturi sunt non-combatanţi, grămezi de generali. Ce să mai vorbim la Interne. Cei mai mulţi generali din Europa sunt la noi, la Miliţie.

    Dar, de fapt, mai punem 150.000 că vreo 50.000 pleacă acasă şi din ăştia. Că noi avem nevoie de minim 300.000 de oameni să ne apere.

    Pentru că tu ne-ai spus că eşti de acord să alocăm resurse bugetare în Apărare şi în Educaţie. Normal că priorităţile astea urmărim a le rezolva, a le adresa întâi. Şi o să mai auzi despre despre ce înseamnă strategie de apărare. O să mai auzi despre ce înseamnă strategie de educaţie.

    Şi uite aşa, Hofi, ajungem că am făcut din 1,3 milioane 500.000 de români tot fericiţi. Dar ştii ce se întâmplă? Şi ceilalţi 6 milioane de plătitori poate o să devină din ce în ce mai fericiţi şi mai mulţumiţi cu ăştia 500.000, mai ales mai ales că ei înşişi ce-au spus: “domnule, eu sunt de acord să-mi las job-ul un mandat sau două, maxim, să fac un job public, ca să aduc din experienţa mea, din management-ul privat, care înseamnă transparenţă, control, responsabilitate, să aduc în serviciu public pentru că, dacă aduc eu, se va întoarce şi la mine”.

    Noi nu te-am păcălit când ne-am gândit că s-ar putea face asta şi chiar credem că o să facem treaba asta împreună.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF- Aleph News:

    Ai fost de acord că:

    – resursele financiare rezultate din reducerea numărului bugetarilor trebuie realocate, iar bugetele Educaţiei şi Apărării să crească cu câte 10% din PIB;

    – funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid şi la costurile cele mai mici nevoile şi interesele legitime

    – în instituţiile publice, trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanţă şi practicile de angajare, de selectare a resursei umane şi a bunei administrări din companiile private şi corporaţii

    Eşti de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent?

    DA- 89%

    NU – 11%