BusinessMagazin

Tag: aderare

  • NEWS ALERT Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen / Totul depinde de Mark Rutte

    Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen, invocand “corupţia persistentă şi problemele persistente legate de crima organizată”.

    Premierul olandez Mark Rutte poate trece peste decizia Parlamentului la votul final din decembrie. Totuşi, guvernul său se bazează pe o majoritate fragilă cea ce îi oferă o libertate mică de mişcare.

    Ţările de Jos sunt guvernate de o coaliţie formată din patru partide. Acordul acestei coaliţii de guvernare de centru-dreapta s-a realizat greu, pe 13 decembrie anul trecut, după nouă luni de negocieri dificile. Mark Rutte este premier din octombrie 2010 şi mereu a încercat să satisfacă dorinţele coaliţiei dinc are afce parte pentru a evota o destrămare a acesteia.

    Aderarea unui stat la Schengen se face doar cu un vot în unanimitate. Astfel fiecare ţară are drept de VETO.
    Votul de azi de la Haga vine după ce marţi toţi europarlamentarii din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abţinut la votul rezoluţiei din Parlamentul European pentru sprijinirea aderării României şi Bulgariei la Schengen. Un alt europarlamentar olandez din coaliţia guvernamentală a votat împotrivă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră în business: Coaliţia pentru Dezvoltarea României afirmă public necesitatea aderării la spaţiul Schengen. Startul a fost dat de RBL săptămâna trecută

    Încă o organizaţie de afaceri afirmă public necesitatea aderării la spaţiul Schengen, după ce comunitatea de antreprenori Romanian Business Leaders (RBL) a transmis săptămâna trecută o scrisoare deschisă ambasadorului Regatului Ţărilor de Jos în care subliniază relaţiile economice dintre România şi Olanda şi importanţa pe care o are aderarea la spaţiul Schengen pentru România.

    Astfel, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), platforma care reuneşte 20 de organizaţii de afaceri din ţară, susţine importanţa aderării la spaţiul Schengen. 

    „Beneficiile economice şi sociale ale aderării la spaţiul Schengen sunt multiple, dintre care amintim:  stimularea economiei, facilitând comerţul cu celelalte ţări europene; creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţii; reducerea costurilor şi timpului de transport; stimularea turismului prin facilitarea călătoriilor turiştilor europeni în România; încurajarea călătoriilor de afaceri; o mai bună integrare a României în comunitatea europeană; oportunităţi diverse pentru agenţii economici care caută alternative pentru amplasarea investiţiilor”, a transmis organizaţia în un comunicat de presă. 

    Mediul economic din România este strâns legat de ţările UE şi se supune aceloraşi reguli de piaţă, fără a beneficia de avantajele frontierelor comune ale statelor membre Schengen. Mai mult, în contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană şi statele membre trebuie să arate unitate şi solidaritate cu ţările care resimt cel mai puternic efectele războiului din Ucraina, aşa cum s-a întâmplat cu accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova şi Ucraina în UE, susţin reprezentanţii antreprenorilor. 

    „România a demonstrat apartenenţa la valorile europene şi în ultimii ani, a făcut paşi importanţi înspre alinierea la standardele economice ale UE. Mediul de afaceri susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi va susţine în continuare eforturile guvernamentale pentru a parcurge cât mai repede toţi paşii necesari pentru finalizarea procesului de aderare”, au transmis reprezentanţii mediului de business 

     

  • Aderarea României la spaţiul Schengen ar mai putea atenua deficitul comercial de bunuri, cea mai mare slăbiciune a economiei României

    ♦ Intrarea în zona Schengen creşte exporturile României şi accelerează avansul economiei ♦ Deficitul comercial la bunuri, cea mai mare slăbiciune a economiei României, ar putea fi atenuat.

    Aderarea României la spaţiul Schengen, de altfel o obligaţie în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ar însemna creşterea exporturilor şi a economiei, sunt de părere actorii din piaţă şi economiştii consultaţi de ZF. Avansul expor­turilor aduce creştere economică, dar şi diminuarea deficitului comercial la bunuri, care va ajunge anul acesta la peste 30 de miliarde de euro în România.

    „Aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă în primul rând un timp mai redus pentru livrarea mărfurilor, deci o diminuare considerabilă a timpului pentru exporturi. Companiile exportatoare îşi vor reduce cheltuielile de transport şi vor deveni mai competitive pe piaţa externă. Este de aşteptat ca exporturile să crească uşor, ceea ce va conduce şi la diminuarea deficitului comercial şi a celui de cont curent“, spune pentru ZF Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    Cancelarul german Olaf Scholz a spus săptămâna aceasta că susţine aderarea României, Croaţiei şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Este pentru prima dată când Berlinul îşi afirmă susţinerea pentru includerea României în zona Schengen, care ar însemna practic eliminarea controalelor vamale de rutină la graniţa cu Bulgaria şi Ungaria şi implicit eliminarea cozilor de la frontierele amintite. Pe termen mediu şi lung, este de părere Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, intrarea în Schengen va atrage mai multe investiţii străine în România.

    „O ţară care a fost acceptată în spaţiul Schengen se consideră că a îndeplinit un număr considerabil de cerinţe. Poate avea efecte indirecte asupra investiţiilor străine, dar ele sunt efecte de antrenare care nu se văd imediat, se văd pe termen mediu şi lung“, spune Dumitru Miron.

    Jucătorii din piaţa de transporturi internaţionale spun că intrarea României în zona Schengen ar însemna o tăiere importantă de costuri pentru companiile de transporturi rutiere şi, implicit, creşterea competitivităţii pe piaţa vestică. „Timpul în care camioanele aşteaptă la frontiere produce efecte în cascadă asupra întregii economii româneşti. Depăşirea timpilor de conducere zilnici ai şoferilor profesionişti, consumul mai mare de carburant pe timpul aşteptării şi întârzierile la livrarea mărfurilor către clienţi pot determina atât penalizarea transportatorilor, cât şi probleme în aprovizionarea oraşelor sau în derularea unor procese de producţie, precum şi creşterea costurilor pentru clienţii finali“, transmit reprezentanţii Uniunii Naţionale a Trans­port­atorilor Rutieri din România (UNTRR).

    Timpul de aşteptare la graniţa cu Ungaria este şi de peste 10 ore, în zilele foarte aglomerate, pentru

    TIR-uri. Este o excepţie când nu este coadă, explică pentru ZF un şofer de TIR din România care tranzitează ruta România-Ungaria-Austria-Germania-Belgia. Controalele amă­nunţite, în special pentru a detecta imigranţii ilegal, sunt doar la trecerea din România în Ungaria.

    În sens invers, se controlează doar buletinul şoferilor la intrarea în România dinspre Ungaria.

    „Şoferii de camioane au stat chiar şi 72 de ore la punctele Calafat-Vidin şi Giurgiu „Ruse (puncte de trecere cu Bulgaria) iar la graniţa cu Ungaria stau între 12 şi 24 de ore. Şoferii sunt plătiţi pentru orele astea, problema este că li se termină timpul de lucru şi trebuie să găsească o parcare în care să se oprească. Logistic este foarte greu de gestionat această situaţie. Fiecare zi în care avem un camion blocat în vamă ne costă între 800 şi 1.000 de euro. Aşteptăm de multă vreme aderarea la Schengen, blocajele la vamă s-au accentuat, mai ales vara aceasta“, a spus pentru ZF Mircea Vlah, directorul general al Dumagas, unul din cei mai mari transportatori de marfă de pe piaţă, controlat de fondul de investiţii Bancroft. 

    Aderarea la spaţiul Schengen, chiar dacă aduce beneficii, este practic o obligaţie a României, asumată prin aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu toate ţările membre ale Uniunii Europene fac parte din această zonă, iar spaţiul Schengen include şi ţări acre nu sunt în Uniunea Europeană, precum Elveţia şi Norvegia. România a îndeplinit criteriile tehnice, care în mare parte se referă la capacitatea de control la graniţele externe ale spaţiului Schengen, dar, pentru a putea intra în acest club, are nevoie de acordul unanim al statelor membre UE. În trecut, s-au opus Germania, Franţa şi Olanda, însă primele două şi-au exprimat recent susţinerea aderării României la acest spaţiu.

    Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti: O ţară care a fost acceptată în spaţiul Schengen se consideră că a îndeplinit un număr considerabil de cerinţe. Poate avea efecte indirecte asupra investiţiilor străine, dar ele sunt efecte de antrenare care nu se văd imediat, se văd pe termen mediu şi lung.

     

  • Senatul SUA a aprobat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

    Senatul american a aprobat miercuri aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, cea mai semnificativă extindere a alianţei din anii 1990 încoace, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, informează Reuters.

    Senatul a votat cu 95 la 1 ratificarea documentelor de aderare.

    „Acest vot istoric transmite un semnal important al angajamentului susţinut şi bipartizan al SUA faţă de NATO şi pentru a se asigura că Alianţa noastră este pregătită să facă faţă provocărilor de astăzi şi de mâine”, a declarat preşedintele SUA, Joe Biden, într-o declaraţie.

    Suedia şi Finlanda au depus cereri de aderare la NATO ca răspuns la invazia din 24 februarie a Rusiei în Ucraina.

    Cei 30 de aliaţi ai NATO au semnat luna trecută protocolul de aderare pentru cele două ţări.

    Aderarea trebuie să fie ratificată de parlamentele tuturor celor 30 de membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord înainte ca Finlanda şi Suedia să poată fi protejate de clauza de apărare.

  • Noi baze militare în vestul Rusiei, ca reacţie la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

    Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri, că va construi 12 baze militare în zona de vest a Rusiei, ca reacţie la integrarea Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică.

    “Până la sfârşitul anului, 12 noi baze militare şi unităţi vor fi detaşate în Districtul militar de vest”, a declarat vineri ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Ameninţările militare la frontierele ruse sunt în creştere”, a acuzat Serghei Şoigu, denunţând activităţile Statelor Unite şi ale Alianţei Nord-Atlantice, în special planul de integrare în NATO a Suediei şi Finlandei.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mod repetat că integrarea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei. “Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt “erori” care vor avea “consecinţe semnificative”. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Încep demersurile: Suedia şi Finlanda depun miercuri cererile de aderare la NATO

    Suedia şi Finlanda vor trimite miercuri la sediul NATO din Bruxelles cererile pentru admiterea în Alianţa Nord-Atlantică, anunţă premierul suedez, Magdalena Andersson, conform cotidianului Le Figaro.

    “Sunt fericită că am ales împreună acelaşi drum şi că putem face acest lucru împreună”, a afirmat Magdalena Andersson în cursul unei conferinţe de presă organizate alături de preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö. Cei doi lideri urmează să aibă curând o întâlnire, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden.

    Finlanda şi Suedia au decis să depună cereri de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, în contextul temerilor referitoare la activităţile militare ale Rusiei. Parlamentul Finlandei a aprobat marţi după-amiază un proiect de lege în favoarea admiterii ţării în NATO.

    Eventuala integrare a Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei, a avertizat Administraţia Vladimir Putin. “Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt “erori” care vor avea “consecinţe semnificative”. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, luni seară, că nu va face concesii în privinţa admiterii Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, reluând acuzaţiile privind găzduirea unor militanţi ai grupurilor separatiste kurde. “Cum am putea avea încredere în aceste ţări!? Suedia este pepiniera organizaţiilor teroriste. Nu vom ceda în privinţa aderării la NATO a celor care aplică sancţiuni Turciei”, a afirmat Recep Tayyip Erdogan. Liderul de la Ankara a acuzat din nou Suedia şi Finlanda că găzduiesc militanţi ai organizaţiei separatiste Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

    Însă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, şi secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-au declarat încrezători că Alianţa Nord-Atlantică va ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei, în pofida obiecţiilor formulate de Turcia.

  • Suedia va depune cerere pentru aderarea la NATO

    Suedia va depune o solicitare formală în vederea admiterii în Alianţa Nord-Atlantică, a anunţat luni după-amiază premierul Magdalena Andersson, în contextul în care Finlanda a făcut un anunţ similar săptămâna trecută.

    “Vom informa NATO că vrem să devenim membru al Alianţei”, a afirmat premierul Magdalena Andersson, potrivit agenţiei The Associated Press.

    Anunţul a fost făcut după o dezbatere în Parlamentul de la Stockholm organizată luni dimineaţă. Dintre cele opt partide din Suedia, doar două formaţiuni mici, de stânga, s-au pronunţat împotriva aderării la NATO.

  • Rusia avertizează naţiunile nordice de “consecinţe profunde” dacă vor adera la NATO

    Aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar fi o “greşeală” cu “consecinţe profunde”, a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov.

    Duminică, guvernul finlandez şi-a semnalat intenţia de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate şi ignorând ameninţările ruseşti de represalii, în timp ce ţara nordică încearcă să îşi consolideze securitatea în contextul războiului în curs de desfăşurare din Ucraina.

    Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susţine, de asemenea, aderarea la alianţă.

    Aderarea Finlandei la NATO – a cărei finalizare va dura probabil luni de zile – ar aduce alianţa militară americană la uşa Rusiei, întrucât cele două naţiuni au o graniţă comună de 1.335 de kilometri (830 de mile).

    „Faptul că securitatea Suediei, ca şi cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi”, a declarat Ryabkov, potrivit TASS, citat de CNN: „Nivelul general de tensiune militară va creşte şi va exista mai puţină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simţ este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situaţia actuală”.

     

     

  • Erdogan se pune aderării Suediei şi Finlandei la NATO, punând în pericol speranţele celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare

     Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, s-a pronunţat împotriva permiterii aderării Suediei şi Finlandei la NATO, punând în pericol speranţele celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare occidentale.

    Într-o mişcare care ar putea submina eforturile Turciei de a consolida legăturile cu SUA şi Europa în urma invaziei Rusiei în Ucraina, Erdoğan – a cărui ţară este membră NATO din 1952 – a declarat vineri că nu poate avea o “părere pozitivă” despre potenţialele oferte de aderare ale celor două naţiuni.

    Obstacolul a fost sprijinul lor pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a dus o insurecţie armată de zeci de ani împotriva statului turc, a spus el. Acesta este clasificat ca organizaţie teroristă de către Ankara, SUA şi UE. Preşedintele Turciei a numit, de asemenea, un grup de extremă-stânga.

    “Ţările scandinave sunt ca un fel de casă de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a declarat Erdoğan reporterilor, referindu-se la ţările nordice. “Sunt chiar şi în parlament”.

    El a adăugat: “În acest moment, nu ne este posibil să privim pozitiv acest lucru”.

    Unii oficiali şi parlamentari suedezi au fost îngrijoraţi de faptul că Turcia ar putea reprezenta cea mai periculoasă opoziţie la o potenţială ofertă a NATO, care pare să fie susţinută de majoritatea celorlalţi 29 de membri ai alianţei, dar care necesită un sprijin unanim.

    “Sunt mulţi kurzi în Suedia, sunt mulţi parlamentari cu origini kurde, Suedia a fost activă în problema kurdă – mă tem că ar putea exista o reacţie negativă”, a declarat un înalt oficial suedez la începutul acestei luni.

    Diplomaţii finlandezi şi suedezi au străbătut Europa şi Atlanticul pentru a atrage favorurile membrilor NATO, a căror ratificare este necesară pentru ca aceştia să devină membri.

    Rusia a ameninţat cu “consecinţe militare şi politice grave” dacă oricare dintre aceste ţări aderă la NATO, iar vineri a declarat că va suspenda exporturile de energie electrică către Finlanda, deoarece nu a fost plătită.

    Ann Linde, ministrul suedez de externe, a declarat vineri la radioul suedez că Turcia ar putea încerca să se folosească de această campanie de aderare pentru a obţine ceva ce îşi doreşte. “Ştim că procesele de ratificare implică întotdeauna incertitudini, nu în ultimul rând că ratificarea ar putea fi folosită pentru politica internă”, a adăugat ea.

    Pekka Haavisto, ministrul finlandez de externe, a îndemnat la răbdare, spunând: “Vă puteţi aştepta la orice în procesul de aplicare … să luăm problemele pas cu pas”.

    Unii oficiali finlandezi au declarat că problemele Turciei par să fie în principal cu Suedia şi că propriile lor discuţii cu Ankara au fost pozitive.
     

  • Rusia ameninţă din nou Finlanda

    Rusia a încercat din nou să avertizeze Finlanda cu privire la consecinţele aderării la NATO, pe măsură ce statul din nordul Europei se apropie din ce în ce mai mult de momentul intrării în alianţă, scrie Business Insider.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că aderarea Finlandei este cu siguranţă o ameninţare pentru Rusia, a informat The Guardian.

    Ministerul de Externe al Rusiei a declarat joi că „Rusia va fi obligată să ia măsuri aspre, atât de natură tehnico-militară, cât şi de altă natură, pentru a opri ameninţările la adresa securităţii sale naţionale care continuă să apară în ultima perioadă”.

    Comentariile Rusiei vin după ce preşedintele şi prim-ministrul Finlandei au declarat joi că doresc ca ţara lor să adere la NATO cât mai curând posibil.

    De asemenea, este de aşteptat ca Suedia să depună la rândul ei cât mai curând cererea de aderare la alinţă.

    Creşterea sprijinului public şi politic pentru aderarea la NATO în ambele ţări a fost determinată de invazia Ucrainei de către Rusia.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Finlanda va fi primită cât se poate de rapid în alianţă.

    „În cazul în care Finlanda decide să aplice, ei vor fi primiţi cu căldură în NATO, procesul de aderare fiind lin şi rapid”, a declarat Stoltenberg, potrivit BBC.