“Cred că putem spune că pericolul care ameninţa existenţa euro a fost depăşit. Pentru 2013 întrebarea nu va fi dacă euro va sau nu va face implozie”, a spus Barroso. Dar aceste declaraţii au fost făcute în Portugalia, ţara sa de origine şi al cărei preşedinte, Anibal Cavaco Silva, a atacat austeritatea impusă prin programul de salvare descriind condiţiile de bailout ca fiind o “nedreptate socială”, potrivit EUobserver. Săptămâna trecută, Barroso a recunoscut că Portugalia trece printr-o “situaţie adevărată de urgenţă socială”. Analiştii se tem că măsurile de austeritate cerute de Bruxelles în schimbul ajutoarelor financiare au ca efect recesiune profundă şi de durată în ţările de la periferia zonei euro.
Tag: Actualitate
-
Opinie Daniel Dăianu: Politica monetară nu poate fi un factotum
a) stabilitatea preţurilor nu asigură ipso facto stabilitatea financiară;b) stabilitatea financiară cere o reglementare şi supraveghere a sistemului financiar (partea bancară şi cea non-bancară) care să atenueze, să prevină riscuri sistemice. Băncile centrale au acţionat ca împrumutător de ultimă instanţă (lender of last resort) în două ipostaze: faţă de bănci comerciale şi faţă de guverne. Avem aici şi o schimbare de paradigmă, o renunţare la simplista “ipoteză a pieţelor eficiente” (EMH) şi o reexaminare a modelelor pe baza cărora să fac proiecţii de politică monetară.
-
Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie: Trebuie găsită o soluţie de parteneriat public-privat sau o firmă pentru hidrocentrala Tarniţa pentru echilibrarea sistemului energetic
“Investiţia de la Tarniţa – Lăpuşteşti este una foarte importantă. Este nevoie de această investiţie şi căutăm investitori, pentru că suma necesară, de 1,2 – 1,4 miliarde de euro, nu este o sumă mică, iar statul român sau Guvernul nu îşi poate permite o astfel de investiţie. Trebuie să găsim o soluţie de parteneriat public-privat sau o firmă care poate să investească această sumă. Cu certitudine căutăm o astfel de firmă pentru că această hidrocentrală este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic”, a afirmat Niţă, prezent ieri la Cluj-Napoca, la inaugurarea unui centru de servicii al E.ON. Printre cele mai mari şi mai aşteptate proiecte de către investitori sunt hidrocentrala Tarniţa (judeţul Cluj) şi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
-
Investitorii români iubesc Viena, dar nu le place Varşovia
Broker a realizat în 2012 schimburi de 48,4 mil. euro la Viena, mult peste rulajul înregistrat pentru 2011, de 1,43 mil. euro. “Investitorii sunt tot mai mult tentaţi să tranzacţioneze şi pe pieţele internaţionale, bucurându-se de o gamă largă de instrumente financiare cu lichiditate mult mai mare decât în România”, a declarat Darie Moldovan, specialist produse noi în cadrul Broker. El a spus că investitorii au preferat în general acţiunile componente ale indicelui ATX, companii în general cu notorietate. Faptul că multe din companiile austriece, precum Erste Bank, Immofinanz, OMV, Strabag, Voestalpine, au operaţiuni şi subsidiare în România i-a făcut pe investitorii români să fie atraşi şi să înţeleagă mai bine potenţialul companiilor austriece. Valoarea tranzacţiilor intermediate de BT Securities s-a ridicat la 25 milioane de euro anul trecut, de la 10,2 milioane de euro în 2011.
-
Scandalul Google din Franţa: Ar trebui ca gigantul online să contribuie la cheltuielile pentru reţelele telecom?
Xavier Niel, proprietarul companiei Free, a anunţat o mişcare care ar genera pierderi consistente pentru giganţii internetului. Graţie unei aplicaţii introduse recent compania blochează publicitatea online pentru peste 5 milioane de abonaţi ai săi, scrie Le Figaro. Astfel, clienţii Free care vor naviga pe internet de pe calculatoarele personale sau pe de tablete nu vor mai viziona pe site-urile pe care le accesează niciun fel de anunţ publicitar, spoturi gestionate în mare parte de gigantul american Google. Această acţiune a stârnit nemulţumirea multor editori care realizeză astfel de spoturi şi care îşi văd astfel ameninţate veniturile viitoare. Ce a determinat Free să ia o astfel de decizie? Potrivit unor specialişti din domeniu, decizia Free este motivată de dorinţa companiei de a determina gigantul american Google să plătească pentru utilizarea reţelelor sale. Pentru a susţine traficul intens, operatorii trebuie să investească în mod constant în infrastructură şi în redimensionarea reţelelor.
-
România nu are de şase luni consilier economic în cel mai mare land german
“În prezent, funcţia de consilier economic din cadrul Biroului de promovare comercial-economică din Bonn este vacantă, urmând ca, în perioada imediat următoare, să fie întreprinse demersurile legale pentru încadrarea reprezentantului Ministerului Economiei la BPCE Bonn”, a comunicat Ministerul Economiei la solicitarea MEDIAFAX. Reprezentanţii ministerului menţionează că reţeaua de reprezentare economică şi comercială a României în lume a fost restrânsă de la 130 la 80 de posturi în 2010. Landul Renania de Nord-Westfalia a avut în 2011 un PIB de 568,8 miliarde de euro, de peste patru ori mai mare faţă de economia României.
-
Germanii de la E.ON au nevoie de 600 de oameni la Cluj
Germanii au demarat deja campania de recrutare, astfel că în prezent în centrul de servicii E.ON din Cluj lucrează 75 de oameni, planurile companiei fiind de a ajunge aici la 200 de angajaţi până la finalul anului. Decizia germanilor de a deschide un Business Service Center la Cluj-Napoca face parte dintr-un plan de eficientizare care va asigura reduceri de costuri şi uniformizarea serviciilor pentru toate companiile din cadrul grupului german. Centrul, localizat în clădirea de birouri Amera Tower, unde până în 2011 îşi desfăşurau activitatea şi olandezii de la ING care au decis ulterior să-şi închidă service center-ul de la Cluj, va furniza în special servicii de contabilitate pentru companiile grupului E.ON.
-
Bilanţurile IFN-urilor s-au subţiat până la 6,5 miliarde de euro la finalul lunii noiembrie
Sumele datorate de clienţi se ridicau la 18,5 miliarde de euro în noiembrie, numai 10% dintre acestea fiind acordate persoanelor fizice. Sumele restante ajungeau la 2,3 miliarde de lei (500 mil. euro) şi reprezentau peste 12% din totalul sumelor datorate. Restanţele aproape s-au dublat faţă de nivelul din urmă cu trei ani în condiţiile în care mulţi clienţi au ajuns în incapacitate de plată din cauza creşterii cursului sau a scăderii veniturilor.
-
Grup Feroviar Român a cumpărat documentaţia de privatizare a companiei bulgare de transport feroviar de marfă
“Grup Feroviar Român (…) a cumpărat în nume propriu documentele de privatizare ale BDZ Cargo. În prezent, Grup Feroviar Român analizează aceste documente de privatizare, precum şi impactul pe care privatizarea o va avea asupra GFR-Grampet Group”, se arată într-un comunicat al companiei. La finele lunii decembrie presa bulgară a anunţat că şapte investitori sunt interesaţi să preia divizia de marfă a BDZ, printre care compania rusă de stat RZD şi Grup Feroviar Român. RDZ a solicitat atunci o prelungire a termenului până la care pot fi depuse oferte, deoarece sărbătorile de iarnă au întârziat pregătirea documentelor necesare.
-
Carrefour a preluat în franciză magazinele Angst din Drumul Taberei şi Obor
Magazinele transformate în franciza Carrefour Express-Angst sunt cele din Capitală din zona Drumul Taberei şi Obor. Prin remodelarea celor două magazine, numărul unităţilor de retail ale Angst transformate sub brandul Carrefour Express-Angst a ajuns la 12, potrivit informaţiilor disponibile. În total producătorul de mezeluri Angst, unul dintre primii zece jucători de pe această piaţă, deţine o reţea de retail de 27 de unităţi în Capitală şi în Sinaia. Retailerul Carrefour are în România 108 magazine din care 24 de hipermarketuri, 65 de supermarket-uri şi 19 magazine de proximitate.