Tag: active

  • Liberty Steel finalizează achiziţia Sidex Galaţi, împreună cu celelalte active europene, în cadrul unei tranzacţii de 740 mil. euro

    „Aceasta este cea mai mare tranzacţie într-o singură tranşă realizată de GFG, în urma căreia Alianţa ajunge la un număr de aproximativ 30.000 de angajaţi în 30 de ţări”, scriu reprezentanţii companiei.

    Cele şapte unităţi europene achiziţionarte deţin în total un număr de 14.000 de angajaţi şi includ fabrici de oţel din Ostrava în Republica Cehă şi Galaţi în România, precum şi laminoarele de la Skopje (Macedonia de Nord), Piombino (Italia), Dudelange (Luxemburg) şi două fabrici în apropiere de Liège în Belgia. Centrele de servicii se află în Franţa şi Italia.

    Aceste unităţi, cu o capacitate totală de laminare de peste zece milioane de tone pe an, furnizează oţel pentru mai multe industrii din Europa, printre care sectorul de construcţii şi al produselor de infrastructură, industria automobilelor, industria aerospaţială, de energie, de echipamente industriale, de produse de consum şi de materiale de construcţii. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă piaţă pentru Big Four: PwC începe să auditeze şi companii de criptomonede

    Gigantul din Big Four, PwC, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din lume, a adăugat auditul de criptomonede pe lista sa de servicii, încât compania se extinde înspre o clasă de active care este din ce în ce mai reglementată.

    Potrivit Bloomberg, mai multe echipe din PwC au proiectat instrumente pentru a putea verifica cheile private cu adresele publice din portofele electronice pentru criptomonede, a declarat Ralph Weinberger, head of PwC Global Assurance Methodology, Learning and Education Organization.

    Instrumentele de audit nu pot accesa codurile unice de securitate ale portofelelor pentru criptomonede, însă permit auditorului să verifice dacă respectiva entitate este unicul proprietar al portofoliului, spune Weinberger.

     

     

  • Antreprenorul-jucător

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat aparitiei dvs. în catalog?

    Au fost două momente importante ulterior apariţiei în Business MAGAZIN: am intrat în acţionariatul Graffiti PR (2017), iar APS – prima companie din portofoliul meu antreprenorial – a devenit partener Telekom, după 12 ani de colaborare cu Vodafone.
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    Cred că produsele editoriale de acest fel sunt o sursă de inspiraţie pentru mediul de businmess. M-am bucurat că pot să contribui la a pune în lumină, alături de alţi antreprenori şi manageri, modele de bună practică din industriile în care suntem implicaţi.
    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?
    Deşi mi-am dorit un rol de antreprenor – investitor, sunt şi antreprenor – jucător (manager cu aptitudini antreprenoriale), rol activ în această perioadă.
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri si antreprenori de pe piaţa locală?
    Am mare încredere în tinerii care vin din urmă: au energie, au informaţie, îşi doresc să schimbe lucrurile în bine pentru ei şi, foarte important, din ce în ce mai mult şi pentru ceilalţi.

  • Românii, mai bogaţi decât americanii?!

    Ponderea cea mai mare în această avuţie netă o au activele imobiliare de 1.580 de miliarde de lei, adică 78%. Avuţia netă din 2018 este cea mai ridicată din ultimul deceniu.

    În 2008 avuţia netă, care este formată din active imobiliare şi active financiare, a fost de 2.047,2 miliarde de lei, din care 1.859 miliarde de lei însemnau activele imobiliare şi 187 miliarde de lei activele financiare.

    Dacă calculăm în euro, avuţia netă din 2008 a fost de 540 de miliarde de euro.

    În 2008, preţurile activelor imobiliare erau „la ceruri”, şi de aceea românii erau mai bogaţi.

    Faţă de atunci, activele imobiliare au scăzut cu 30%.

    În 2011 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al avuţiei populaţiei, de 1.274 de miliarde de lei, adică 305 miliarde de euro.

    Norocul românilor şi al României este că peste 90% din populaţie este proprietară a apartamentelor şi caselor, faţă de un grad de proprietate cuprins între 55% şi 60% în Germania.

    BNR observă că această avuţie netă este distribuită inegal, tendinţă care va creşte în următorii ani: cele mai bogate 10 gospodării deţin aproximativ 60% din această avuţie.
    Investiţiile financiare (depozite bancare, cash, acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri), care au o pondere de 22% în cadrul avuţiei nete, respectiv 443 de miliarde de lei în 2018, sunt în creştere (în 2008 erau de numai 187 de miliarde de lei, dar la fel, distribuţia lor este inegală). Conform datelor BNR, în timp ce 5% din deponenţi deţin 71% din valoarea depozitelor bancare, 95% din deponenţi deţin doar 29%.

    BNR a calculat activele financiare scăzând datoriile totale, care în 2018 au fost de 150 de miliarde de lei.

    Individual, avuţia netă depăşeşte 22.000 de euro la finalul lui 2018.

    Dacă trecem oceanul, conform ultimelor date ale Fed – Banca Centrală Americană -, avuţia netă a celor 327 de milioane de americani a fost de 108,6 trilioane de dolari la finalul primului trimestru din 2019, în creştere cu 4,5% faţă de 2018, adică 332.110 dolari per american.

    Cea mai mare creştere a bogăţiei americanilor a venit din aprecierea valorii acţiunilor sau alte titluri financiare.

    Dar inegalitatea la americani este mult mai dură.

    Conform unui articol din revista Bloomberg Businessweek (What he uncovered about inequality is shaking up capitalism and politics), primele 1% din familii controlează 39% din această avuţie, iar 90% de jos în sus deţin numai 26%. Jumătate din americani au o avere negativă, adică datoria pe care o au este mai mare decât valoarea activelor deţinute.

    Deşi America a prosperat în ultimii 30 de ani pe medie, această bogăţie s-a distribuit total inegal. Mai mult de jumătate din americani au sărăcit, în timp ce marile familii şi marile companii au înregistrat creşteri spectaculoase.

    În articolul din Bloomberg Businessweek, un francez, Gabriel Zucman, elev al economistului francez Thomas Piketty, a început să cerceteze unde se află averea celor bogaţi  şi care sunt cauzele creşterii acestei inegalităţi.

    El spune că în anii ’80 s-a produs un cataclism odată cu venirea lui Ronald Reagan ca preşedinte al Statelor Unite. Când Reagan a preluat Casa Albă, primele 0,1% din familii controlau 7% din bogăţia Statelor Unite. Până în 2014, aceste familii şi-au triplat bogăţia, ajungând să controleze 22% din avuţia totală a SUA.

    Această creştere a bogăţiei – care a avut loc, paradoxal, ca urmare a democratizării pieţelor financiare şi a globalizării, care a dat posibilitatea mai multor oameni să se îmbogăţească din deschiderea pieţelor – a devenit un pericol pentru capitalismul american. Miliardarilor americani începe să le fie frică că au devenit prea bogaţi, iar liderii politici, în căutare de cât mai multe voturi, încep să aibă o retorică contra lor şi să aducă socialismul în discuţie.

    Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, „egalitatea” este mult mai bună în România.

    Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mai confortabili atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.

  • Avuţia netă a populaţiei a depăşit pragul de 2.000 mld. lei, marcând maximul ultimului deceniu şi al doilea nivel de bogăţie după 2008

    Activele imobiliare, care au cea mai mare pondere în avuţia netă a românilor, de aproape 80%, au înregistrat în 2018 un salt de 10,7% faţă de nivelul din 2017, în timp ce creşterea activelor financiare nete a fost de 6,6% 

    Avuţia netă a populaţiei a atins în 2018 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, apropiindu-se de vârful din anul de boom economic 2008.

    Populaţia din România a ajuns la sfârşitul anului 2018 la o avuţie netă de 2.023 de miliarde de lei (apro­xi­mativ 435 mld. euro), iar cea mai mare pondere, de 78%, revine activelor imobiliare, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale.

    Avuţia netă a populaţiei s-a majorat cu circa 9,8% în 2018 faţă de nivelul de la finele anului 2017, evoluţia fiind determinată atât de avansul activelor finan­ciare, cât şi de majorarea deţi­nerilor de active imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Topul celor mai profitabile bănci în T1 2019. Câştigurile cumulate nete ale celor opt bănci mari au fost de 1,6 mld. lei, un nivel comparabil cu cel din T1/2018

    Pe locul patru în topul câştigurilor s-a plasat în T1/2019 ING Bank, iar următoarele poziţii au fost ocupate de UniCredit, Raiffeisen, Garanti Bank şi OTP Bank.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit compania de pariuri Superbet să atragă atenţia unuia dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume?

    Gigantul american Blackstone a făcut la finalul săptămânii trecute prima investiţie directă pe piaţa din România. Este vorba de un pariu în valoare de 175 de milioane de euro pe piaţa pariurilor. Mai exact, fondul de investiţii a preluat un pachet minoritar de acţiuni în cadrul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România. Superbet a avut în 2017 afaceri de 130 mil. euro, iar la finalul anului trecut oficialii companiei estimau o creştere de 40% la nivelul anului 2018. Grupul are peste 3.500 de angajaţi, o reţea de peste 1.200 de agenţii de pariuri la nivel naţional, o platformă digitală lansată în 2016 şi o aplicaţie mobilă apărută anul trecut pe piaţă.


    Superbet, un business lansat în 2008 de antreprenorul Sacha Dragic pe piaţa din România, şi-a început totodată şi expansiunea la nivel regional şi apoi european. De altfel, venirea Blackstone în acţionariat va susţine planurile de expansiune ale grupului. Investiţia a fost făcută de către Blackstone Tactical Opportunities (BTO), parte a grupului Blackstone. „Suntem nerăbdători să începem acest parteneriat strategic cu cei de la Blackstone. Infuzia de capital din partea fondului american dublată de o experienţă bogată face din Blackstone un partener capabil să susţină grupul Superbet să-şi menţină poziţia de lider pe piaţă din România, să continue să-şi majoreze cota de piaţă şi mai ales să-şi poată valorifica oportunităţile de extindere a businessului atât în Europa Centrală şi de Est, cât şi la nivel global”, a declarat Sacha Dragic, cofondator şi CEO al grupului Superbet. În 2017, compania şi-a lansat oficial operaţiunile şi pe piaţa din Polonia, unde deţine o licenţă de operare în retail. În prezent, Superbet are în afara României operaţiuni directe în Polonia, dar şi birouri în Austria, Serbia, Croaţia, Malta şi Marea Britanie.


    „Este impresionantă investiţia susţinută a companiei româneşti în operaţiuni multi-channel şi digitale, incluzând aici şi lansarea propriei platforme online de gaming şi pariere, totul făcut la standardele internaţionale ale industriei de profil. Suntem nerăbdători să susţinem traiectoria ascendentă a Superbet, al cărei model de creştere se bazează pe extindere internaţională şi pe continuarea investiţiilor în tehnologie”, a declarat la rândul său Andrea Valeri, senior managing director în cadrul Blackstone.
    Blackstone este unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, cu active sub administrare de 512 miliarde de dolari. Pe piaţa locală fondul a fost prezent doar indirect, prin achiziţii regionale, preluarea pachetului minoritar din Superbet fiind primul pariu local direct. Blackstone Tactical Opportunities (BTO), vehiculul prin care s-a făcut tranzacţia, se concentrează în mod specific pe investiţii în pachete minoritare în companiile vizate.

  • Ziua Muncii: Radiografia pieţei muncii din Europa în comparaţie cu regiunea. Datele arată că românii muncesc mult mai puţin peste program decât Marea Britanie sau alte ţări europene

    Piaţa muncii din România 14,9 milioane de oameni cu vârste cuprinse între 15 ani şi 74 ani, potrivit datelor Eurostat pe 2018.

    Din acest total, circa 9 milioane de persoane sunt active din punct de vedere economic, în timp ce 5,85 milioane sunt inactive.

    Din populaţia activă, circa 380.000 de persoane nu au lucrat anul trecut, în timp ce efectivul de angajaţi din economie s-a ridicat la 8,68 milioane persoane.

    În România circa 1,5 milioane de oameni se încadrează la categoria self-employed, cu activităţi independente.

    Prin comparaţie, Cehia are 8,1 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15-74 ani, dintre care 5,4 milioane persoane active din punct de vedere economic.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

     

  • Chimcomplex a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc în T1

    Câştigurile companiei înainte de dobânzi, impozite, deprecieri şi amortizări (Earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization – EBITDA) s-au tripat în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 51,6 milioane de lei.

    „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale ţării, Chimcomplex şi Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât şi producţiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit şi al treilea cel mai mare consumator de energie din ţară”, a declarat Ştefan Vuza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chimcomplex anunţă că a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc din ţară în primul trimestru şi a reuşit să-şi tripleze EBITDA

    Chimcomplex anunţă afaceri de 343,3 milioane lei în T1 2019, de 4,6 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la 100 de zile de la preluarea unei părţi semnificative din activele Oltchim, potrivit unui anunţ al companiei.

    Mai mult, compania anunţă că EBITDA s-a triplat în primul trimestru faţă de T1 2018, ajungând la 51,6 milioane lei.

    „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale ţării, Chimcomplex şi Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât şi producţiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit şi al treilea cel mai mare consumator de energie din ţară”, transmit reprezentanţii companiei.

    Pe plan administrativ a fost finalizat transferul tuturor celor 62 de autorizatii de functionare ale fostului combinat catre Chimcomplex, din care cele mai importante sunt: autorizatia de protectie a mediului, autorizatia de gospodarire a apelor, autorizatiile privind gestionarea certificatelor de dioxid de carbon si a certificatelor verzi, etc. De asemenea a fost finalizata si inventarierea si transferul celor peste 11.500 de obiecte de inventar, mijloace fixe, terenuri, cladiri, utilaje, licente, etc, potrivit unui comunicat oficial.