BusinessMagazin

Tag: actionari

  • După 30 de ani de la revoluţie, se văd tinerii în business. Una din cinci firme înfiinţate în ultimii cinci ani are în spate un acţionar născut după 1990

    În urmă cu cinci ani, ponderea firmelor cu acţionari născuţi după 1990 era de 15%, în 2019 a urcat la 25%, iar tendinţa ultimilor ani arată că vine suflu nou în businessul local.

    Peste 20.000 de companii create în 2019 au în structura acţionariatului cel puţin un tânăr născut după 1990, un acţionar în vârstă de 30 de ani sau mai puţin, iar ponderea acestor businessuri în total firme înfiinţate în acest an este de 25%, arată datele confidas.ro, platformă ce analizează riscul financiar al companiilor.

    „Noi ne-am întors în România pentru că am vrut să dezvoltăm ceva aici, să producem local, cu furnizori români“, spune Lidia Cremenescu, 29 de ani, care a fondat alături de Mario Georgescu busi­nessul Danube Footwear, primul brand românesc de skate shoes. Lidia, 29 de ani, şi Mario, 28 de ani,

    şi-au făcut studiile în străinătate, au rămas apoi o perioadă în Marea Britanie, iar în 2016 au decis să revină în România unde au desenat împreună traseul unui business în producţie legat de pa­siunea lor – skateboar­dingul.

    Ca ei sunt alţi 85.000 de tineri născuţi după 1990 care au creat o firmă în România în ultimii cinci ani, după cum arată datele confidas.ro, o platformă lansată în decembrie 2018 de Eduard Burghelia, 22 de ani în prezent.

    De la o medie de 10.000 de firme create în 2015 de tineri născuţi după 1990, anul acesta economia va primi în jur de 23-24.000  (sunt 20.000 până în octombrie), o dublare în numai cinci ani.

    Dublarea numărului de firme cu acţionari de 30 de ani sau mai puţin vine şi într-un context de creştere a economiei locale, cu mai multe com­panii create de la zero, cu programe destinate antreprenorilor tineri sau celor aflaţi la primul pariu în business (SRL-D, Start UP Nation, Diaspora Restart etc.), dar sunt şi mulţi tineri care şi-au făcut „ucenicia“ în multinaţionale şi au ales apoi să pornească un business de la zero.

    Dacă în urmă cu cinci ani, ponderea firmelor cu acţionari născuţi după 1990 era de 15%, în 2019 a urcat la 25%, iar tendinţa ultimilor ani arată că vine suflu nou în businessul local.

    În total, în ultimii cinci ani s-au creat 421.000 de firme, iar 20% dintre acestea au cel puţin un acţionar născut după 1990, arată datele confidas.ro. Dacă primele trei sectoare care atrag în continuare capital în România sunt construcţiile, transporturile şi comerţul, în rândul tinerilor reapare interesul pentru agrobusiness. Datele confidas.ro arată că al doilea cel mai „râvnit” sector pentru un antreprenor tânăr este cultivarea legumelor, cu peste 6000 de iniţiative antreprenoriale în acest sector în ultimii cinci ani. Practic, o treime din firmelor create în sectorul cultivării legumelor în ultimii cinci ani, au un acţionar născut după 1990.

    În top zece industrii după numărul de companii create de tineri de 30 de ani sau sub această vârstă se mai află şi activităţi de realizare a soft-ului la comandă şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei.

    Acest articol este realizat cu ajutorul Confidas.ro, platformă ce analizează riscul financiar al companiilor

     

  • Poveste românească, de acum cu precizie elveţiană

    AdePlast, producător român de materiale de construcţii cu 11 fabrici în portofoliu, va fi preluat de grupul elveţian Sika după ce „acţionarii AdePlast SA au decis să vândă societatea către grupul elveţian. Această tranzacţie îndeplineşte dorinţa regretatului Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast“, se arată într-un comunicat trimis ieri de reprezentanţii AdePlast.
    Tranzacţia este condiţionată de autorizarea autorităţii de concurenţă. Potrivit unor surse din piaţă, valoarea tranzacţiei se află în jurul a 100 de milioane de euro, scriu cei de la ZF.

    În comunicatul transmis săptămâna trecută privind vânzarea AdePlast se arată că „acţionarii AdePlast SA au decis vânzarea companiei”, fără a fi precizat cine sunt aceşti acţionari. Alexander Bărbuţ, unul dintre fiii lui Marcel Bărbuţ, este singurul menţionat ca reprezentant al acţionarilor. Pe de altă parte, avocaţii de la Filip & Company au transmis că au asistat „o parte dintre acţionarii AdePlast SA în procesul de vânzare a companiei către Sika AG”, menţionând că este vorba despre Alexander Bărbuţ, Thomas Bărbuţ şi Marcel Bărbuţ.

    Într-un material de copertă publicat de Business Magazin în luna mai, povesteam cum omul de afaceri Marcel Bărbuţ a construit timp de două decenii afacerea AdePlast, cu unităţi de producţie în Roman, Oradea şi Ploieşti. Unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria materialelor de construcţii, Bărbuţ a devenit acţionar al AdePlast în 1996, la circa doi ani de la înfiinţarea companiei, care a avut iniţial acţionariat austriac. Fondatorul producătorului de materiale de construcţii AdePlast a încetat din viaţă la începutul lui 2019, la vârsta de 62 de ani, având o avere estimată la 55 de milioane de euro.

    „Dacă nu poţi începe de unul singur, alege-ţi întotdeauna parteneri de încredere. Caută să fii mereu în control şi să ştii absolut tot ce se întâmplă în companie, de la primul până la ultimul angajat. Trebuie să urmăreşti tot ce se întâmplă“, spunea Marcel Bărbuţ în 2015, într-un articol de copertă din Business MAGAZIN. „În 2015, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. În 2016 antreprenorul a revenit la conducerea grupului AdePlast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu.

    Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini. „Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spunea la acel moment Marcel Bărbuţ. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopsele, Marcel Bărbuţ spunea că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povestea că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“.

    Ca urmare, antreprenorul declara că poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spunea Bărbuţ, existau nenumărate oportunităţi de achiziţii, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuia să-l formeze ca CEO pe unul dintre băieţii săi, implicaţi deja în afaceri. La scurt timp după decesul lui Marcel Bărbuţ, mai multe publicaţii din România notau că omul de afaceri nu a încredinţat compania celor trei fii ai săi, Alexander Michael (29 de ani), Thomas (26 de ani) şi Marcel Jr (23 de ani), preferând să îl numească executor testamentar pe Daniel Stăncescu, CEO-ul AdePlast. Potrivit publicaţiilor respective, Stăncescu ar fi primit instrucţiuni ferme să vândă compania, pentru ca angajaţii să aibă un loc de muncă, şi să dea copiilor doar o parte din bani. Contactaţi de Business MAGAZIN, cei trei moştenitori nu au vrut să ofere la acel moment declaraţii legate de informaţiile apărute în presă.

  • Hidroelectrica, cu un pas mai aproape de listarea la bursă: compania de stat îşi cheamă acţionarii pentru a aproba achiziţionarea de servicii de asistenţă juridică pentru o ofertă publică

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai valoroasă compania a statului român, convoacă acţionarii pe 12 decembrie pentru a aproba printre altele achiziţionarea unor servicii pentru procedura de ofertă publică, se arată în convocatorul publicat pe site-ul companiei.

    “Aprobarea achiziţionării de Hidroelectrica a unor servicii avocaţiale de consultanţă şi asistenţă juridică ale unui consultant juridic internaţional care va înteprinde toate măsurile necesare în scopul îndeplinirii cerinţelor impuse pe pieţe de capital în legătură cu procedura de ofertă publică prevăzută de H.G nr. 1066/2013 cu modificările şi completările ulterioare”, se arată la punctul 9 al convocatorului.

    Astfel, compania evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la circa 21 miliarde de lei este cu un pas mai aproape de intrarea pe piaţa de capital în contextul în care Guvernul PNL, cel care prin intermediul Ministerului Economiei şi al Energiei are 80% din capitalul companiei, scrie în programul de guvernare că unul dintre obiectivele noului executiv este cel legat de listarea acestei companii.

  • Fondul de investiţii Cerberus, unul dintre cei mai investitori ai Deutsche Bank, vrea să îl dea jos pe Paul Achleitner, preşedintele băncii

    Investitorul american Cerberus şi-a pierdut încrederea în Paul Achleitner, preşedintele Deutsche Bank, şi cere ca acesta să fie înlocuit, potrivit surselor citate de FT.

    Dorinţa pentru o schimbare a regimului de conducere este exprimată din ce în ce mai vehement de când Deutsche Bank a renunţat în luna aprilie la o potenţială fuziune cu Commerzbank.

    Cerberus este al treilea cel mai mare acţionar al Deutsche Bank, cu o participaţie de 3%, şi al doilea cel mai mare acţionar al Commerzbank. Nemulţumirile sunt accentuate de faptul că Paul Achleitner s-a opus tranzacţiei.

    În acelaşi timp, şi ceilalţi acţionari mari ai Deutsche Bank – doi membri ai familiei regale din Qatar, fonduri gestionate de Doug Braunstein, fostul executiv al JPMorgan Chase şi gigantul manager de active BlackRock – prezintă din ce în ce mai multe nemulţumiri legate de perspectivele lui Achleitner la conducerea băncii.

    De când Achleitner a preluat conducerea băncii în 2012, banca a acumulat piederi de peste 10 miliarde de euro, a concediat trei executivi şi a cheltuit 83 milioane euro cu plăţi compensatorii oferite pentru un număr de 17 executivi care au părăsit banca.

     

  • Black Friday: eMAG se aşteaptă la vânzări de jumătate de miliard de lei

    În ceea ce priveşte clienţii, Stanciu spune că estimările arată că evenimentul va aduce 60.000 de persoane care nu mai cumpăraseră de la eMAG. Retailerul şi-a propus să livreze 99% dintre comenzi până pe data de 28 noiembrie, fiind făcute mai multe investiţii importante în acest sens. Anul trecut, 94% dintre comenzi au fost livrate în primele două săptămâni.
     
    Pentru Black Friday, eMAG a pregătit un stoc valoric de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 500 mil. lei în stocuri ale comercianţilor din marketplace, a adăugat Stanciu.
     
    Valoarea medie a reducerilor va fi de 34-35%, iar raportul dintre plăţile cu cardul şi plăţile ramburs ar urma să fie 40%/60%.
     
    Ca nivel al vânzărilor, a explicat Iulian Stanciu, Black Friday echivalează cu o lună normală din timpul anului, excluzând decembrie.
     
    Jumătate dintre cei care au plătit cu cardul anul trecut au ales varianta ratelor fără dobândă, iar CEO-ul eMAG se aşteaptă ca lucrurile să stea la fel şi anul acesta.
     
    Cel mai scump produs comercializat de eMAG de Black Friday este un Ferrari GTC 4 Lusso redus cu 45.000 de euro (de la 308.000 euro la 263.000 euro).
     
    Pentru eveniment, retailerul a mai pregătit 70.000 de televizoare smart, 120.000 de smartphone-uri, 22.000 de laptopuri, 21.000 de frigidere, 15.000 de maşini de spălat, peste 200.000 de electrocasnice mici, 300.000 de produse de fashion, 400.000 de produse pentru casă şi grădină sau 50.000 de echipamente sportive.
     
    Clienţii eMAG vor mai putea achiziţiona, printre altele, vouchere Blue Air reduse la 50%, bilete la evenimente sportive, excursii exotice, lingouri de aur sau experienţe inedite, precum o călătorie cu balonul.

  • Cine este miliardarul ceh Petr Kellner, noul proprietar al ProTV

    Miliardarul ceh Petr Kellner, 55 ani, a devenit noul proprietar al Pro TV, cel mai mare canal de televiziune din România, după ce acesta a cumpărat întreg grupul Central European Media Enterprise (CME) de la gigantul american AT&T, într-o tranzacţie de 2,1 miliarde de dolari. Kellner este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere estimată de Forbes la peste 15 miliarde dolari, şi a cumpărat prin vehiculul său de investiţii PPF întreg grupul CME, principalul acţionar al Pro TV, care cuprinde 30 de televiziuni în România, Cehia, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia.
    „Comitetul special al boardului, împreună cu consilierii noştri, a condus un proces extins de revizuire a alternativelor pe care le are CME, ceea ce a însemnat implicarea mai multor parteneri strategici şi financiari. Anunţul de astăzi de vânzare a CME către PPF reafirmă angajamentul nostru în a livra valoare pentru acţionari“, a spus John Billock, preşedinte al boardului CME, după anunţarea tranzacţiei.
    Miliardarul ceh Petr Kellner, ieşit de pe băncile facultăţii în Praga cu o diplomă în economie, şi-a pus bazele averii la începutul anilor ’90 vânzând produse de birotică şi papetărie. Mai târziu, el a reuşit să prindă „lozul cel mare” în timpul privatizărilor şi a cumpărat cel mai mare asigurător din Cehia.
    Astăzi, PPF controlează mai multe companii din sectoare diferite, printre care compania financiară cu activităţi în sectorul nonbancar Home Credit, ce operează în zece pieţe. Cu active de peste 49 miliarde dolari şi un profit net de peste 950 milioane dolari în 2018, vehiculul de investiţii PPF controlează peste 20 de companii, printre care PPF Banka (bancă), Air Bank (bancă), PPF Real Estate Holding, PPF Life Insurance (asigurări de viaţă – Rusia), ClearBank (bancă), Telenor CEE (operator telecom cu circa 9 milioane de clienţi).
    În cadrul tranzacţiei cu CME, PPF s-a înţeles să plătească cu 30% mai mult decât valoarea din piaţă a acţiunilor CME din primăvară, când grupul de televiziuni a anunţat că evaluează mai multe alternative pentru viitorul companiei.
    CME şi-a început activitatea la începutul anilor ’90, compania fiind fondată de antreprenorul american Ronald Lauder, fost ambasador al SUA în Austria şi fiul celei care a creat celebrul brand de cosmetice Estee Lauder.
    În România, Ronald Lauder s-a asociat în anii ’90 cu antreprenorul român Adrian Sârbu, cel care a creat Pro TV. Adrian Sârbu a ieşit total din CME şi din Pro TV în 2013.
    Grupul CME este controlat de AT&T după o tranzacţie ulterioară pe piaţa din SUA, în cadrul căreia acesta a fost preluat de la Time Warner.
    În 2018 veniturile nete ale CME au fost de 703 mld. dolari, cu un profit operaţional de 222 mld. dolari. Canalele de televiziune din România ale grupului au avut venituri de 201 mld. dolari, cu un profit operaţional de 85,7 mld. dolari.
    CME i-a avut consultanţi financiari în această tranzacţie pe Allen & Company şi Bank of America Merrill Lynch, iar ca consultant juridic pe Convington & Burling LLP.
    „Achiziţia CME cu acti­vele sale media în cinci ţări europene va completa şi va consolida în continuare operaţiunile noastre de telecomunicaţii din Europa Centrală şi de Est. Dorim să valorificăm sinergiile naturale dintre crearea de conţinut şi distribuţia acestuia, cu scopul de a dezvolta în continuare afacerile noastre de teleco­municaţii şi mass-media. CME este o organizaţie sănătoasă şi bine condusă şi nu intenţionăm să aducem modificări semnificative la nivelul operaţiunilor sale“, a comentat Peter Kellner anunţul privind achiziţia CME.
    Consultantul financiar al PPF în această tranzacţie a fost banca de investiţii americană JPMorgan, iar consultant juridic a fost casa de avocatură White & Case LLP.
    Băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale au fost consultanţi în atragerea finanţării, iar împrumutul de 1,15 miliarde euro a fost dat de băncile BNP Paribas, Credit Agricole CIB, Credit Suisse, HSBC, Société Générale şi UniCredit.
    În ultimii ani, PPF s-a axat în România pe tranzacţii imobiliare, cumpărând două clădiri de birouri de lângă guvern – Metropolis şi Crystal Tower.
    Întrebat de Business Magazin care sunt planurile miliardarului ceh cu activele CME, în special cu cele din România, şi dacă are în vedere vânzarea unora dintre ele, PPF transmite că „nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor”.
    „Procesul de achiziţie a CME este abia la început. Va mai dura câteva luni până când procesul va fi complet şi PPF va controla companiile CME. Însă PPF consideră că businessul CME este sănătos, bine gestionat şi că nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor. Vom proceda aşa cum facem mereu, vom analiza performanţa, vom adăuga expertiză acolo unde este nevoie, dar nu a fost niciodată stilul PPF să schimbăm totul”, transmite compania controlată de Petr Kellner, la solicitarea Business Magazin.
    Reprezentanţii PPF au adăugat că activele CME vor avea un rol important în portofoliul lor şi că vor continua să dezvolte businessul media.
    „Achiziţia CME este o oportunitate unică de investiţii într-unul dintre cei mai mari producători de conţinut din regiunea Europei Centrale şi de Est. Cumpărăm o companie media sănătoasă şi bine gestionată, cu o cotă de piaţă ridicată, cu audienţă, şi intenţionăm să dezvoltăm în continuare businessul, care va avea un rol important în portofoliul nostru.”

  • Surpriză: Cum a reuşit miliardarul ceh Daniel Kretinsky să devină pas cu pas cel mai mare acţionar al gigantului Metro

    Miliardardul ceh Daniel Kretinsky a reuşit să îşi majoreze participaţia în gigantul de retail Metro la 29,99%, la doar două luni după ce board-ul companiei a respins o altă ofertă de 5,8 miliarde de euro a sa, în încercarea de a-l împiedica, potrivit FT.

    EP Global Commerce, vehiculul de investiţii controlat de Kretinsky şi de omul de afaceri slovac Patrik Tkac, a anunţat joi că a exercitat o opţiune prin care cumpără 44,95 milioane acţiuni Metro de la alt acţionar major, Haniel. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice încă.

    Tranzacţia va transforma EP Global Commerce, care deţinea anterior o participaţie de 17,52% în Metro, în cel mai mare acţionar al grupului german. Vehiculul de investiţii a anunţat că este momentul să îşi asigure „o reprezentanţie corespunzătoare” în boad-ul de supraveghere al Metro.

    „Majorarea participaţiei subliniază angajamentul EP Global Commerce faţă de Metro AG ca investitor strategic responsabil”, adaugă grupul controlat de Kretinsky.

    Această tranzacţie este lovitura finală într-un şir de deal-uri şi tranzacţii care i-au conturat lui Kretinsky o reputaţie de afacerist de top în Europa. După ce s-a concentrat iniţial pe achiziţia activelor nedorite din sectorul de energie din Europa, miliardarul ceh şi-a extins spectrul de interese înspre media – unde deţine Europa FM – şi retail.

    Anul trecut a cumpărat o participaţie în compania din spatele cotidianului francez Le Monde – prin vehiculul de investiţii în media Czech Media Invest – iar în ultimele două luni a cumpărat pas cu pas participaţii mici în Casino, un grup francez de retail, şi în compania germană de media ProSieben.

    Cunoscutul miliardar ceh este patronul clubului de fotbal Sparta Praga şi a devenit cunoscut în special pentru tranzacţiile cu active din energie în Germania, Italia şi Marea Britanie, prin intermediul EPH, un grup fondat de el în 2009.

    Majorarea participaţiei în Metro vine după o perioadă lungă în care grupul şi-a transformat modelul de retail.

    După ce a renunţat la magazinele Kaufhof în 2015 şi a reorganizat operaţiunile din retailul cu electronice în 2017, a vândut circa 80% din subsidiarele de desfacere din China luna aceasta către Wumei Technology Group, într-o tranzacţie de 1 miliard de euro. În acelaşi timp, Metro este în negocieri petnru vânzarea lanţului de supermarketuri Rea.

    EP Global Commerce ajunge foarte aproape de pragul de 30% din acţiuni, moment în care este obligat de regulile de guvernanţă corporativă din Germania să facă o ofertă pentru preluarea integrală a Metro. EP Global Commerce spune că are opţiunea de a mai cumpăra acţiuni de la Haniel, dar nu a dat de înţeles când şi dacă o va mai face.

    Obligaţia prin lege să facă o ofertă de preluare ar întâmpina interesele lui Kretinsky, care a exercitat această intenţie ca ofertă oficială anul acesta, dar a fost respins de board-ul companiei. De atunci încă, EP Global Commerce a anunţat că şi-ar fi securizat deja o modalitate de a ajunge la 31% din acţiuni, prin opţiuni şi angajamente irevocabile.

    Metro a generat venituri globale de 36,5 miliarde euro în anul fiscal 2018, o scădere cu 1,6% faţă de anul anterior, în timp ce profitul înainte de taxe a scăzut cu 10,9% la 568 milioane euro.

     

     

     

  • Andrei Pascu, acţionar al Cooperativei Agricole Rodagria: Am introdus linii de procesare pentru uscarea fructelor, îngheţată şi sucuri de fructe

    Andrei Pascu, acţionar al Cooperativei Agricole Rodagria, înfiinţată în 2017 în Ogoru, judeţul Călăraşi, afirmă că au introdus linii de procesare pentru uscarea fructelor, îngheţată şi sucuri de fructe.

    ”Ne concentrăm pe producţie în proporţie de 60% – 70% şi 30% – 40% pe procesare. Pentru produsele care cad la sortare am introdus linii de procesare pentru uscarea fructelor, îngheţată şi sucuri de fructe. Distribuim în toate supermarketurile, inclusiv în magazine de colţ, independent administrate. Folosim decontaminare naturală, nu folosim produse chimice. Avem camere şi camioane cu atmosferă controlată. Suntem atenţi la fiecare aspect”, a declarat Andrei Pascu în cadrul conferinţei ZF Agribusiness 2019.

    El spune că Rodagria funcţionează pe baza a cinci strategii: comunicare, asociere, educaţie, tehnologie şi minimalizarea pierderilor.

    ”Comunicăm cu supermarketurile săptămânal şi cu consumatorul final o dată pe an. Partea de comunicare este foarte importantă. A doua este asocierea, suntem cinci membri din zona de fructe moi şi cireşe. Partea a treia este cea de educaţie. Noi investim timp, energie şi bani pentru a educa inginerii, ne implicăm foarte intens, mergem până în şcoli şi licee agricole. A patra strategie este cea a tehnologiei, funcţionăm cu un sistem computerizat, totul este concentrat în un computer. Ultima strategie este minimalizarea de pierderi”, a adăugat Andrei Pascu.

    Rodagria produce fructe, pe care le co­mer­cializează doar la nivel naţional, exclusiv în supermarketuri. Totodată, cooperativa produce şi legume şi cereale în cantităţi mici.

     

    Alte declaraţii:

    • Suntem un grup 100% independent, inclusiv din punct de vedere al energiei. Totul este suprafaţa protejată.
    • Am trecut la agricultura bio din motive personale şi economice. Este foarte uşor să crezi în un produs bio.
    • Distribuim în toate supermarketurile, inclusiv în magazine de colţ, independent administrate.

     

  • Cozmin Guşă revine în politică. Acţionarul Realitatea TV s-a reînscris în partidul unde a debutat, PSD

    ”Prieteni vechi, proiecte noi, muncă în echipă. #1pentrutoti #ReusimImpreuna #CozminGusa #PaulStanescu”, a scris Dan Tudorache pe Facebook. El a postat şi o fotografie în care apare alături de Cozmin Guşă şi de Paul Stănescu.
     
    La secţiunea comentarii Tudorache a postat şi o fotografie cu adeziunea lui Cozmin Guşă, datată 28 octombrie 2019.
     
    Cozmin Guşă a fost secretar general al PSD între 2001 şi 2003, în timpul guvernării Adrian Năstase.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernanţa corporativă, spiritul unei companii

    Guvernanţa corporativă înseamnă în primul rând responsabilitatea faţă de angajaţi, faţă de acţionari şi faţă de consumatori, iar implementarea acesteia creează valoare adăugată oricărei companii, fie aceasta listată sau netranzacţionabilă, consideră Ludo Van der Heyden, profesor de guvernanţă corporativă la Institut Européan d’Administration des Affaires (INSEAD), una dintre cele mai bune şcoli de afaceri din lume.„Guvernanţa corporativă este spiritul unei companii, şi nu forma acesteia.

    Dacă ceva merge greşit, cine răspunde? Boardul, conducerea. Guvernanţa este despre a fi bun sau a fi rău. Vrem să fim răi sau buni? Guvernanţa este despre a asigura că businessul este bun”, explică profesorul Ludo Van der Heyden într-un interviu acordat Business MAGAZIN. El a fost recent în Bucureşti pentru a participa la o conferinţă organizată de BVB şi MedLife şi la care s-a discutat despre bunele practici în guvernanţă corporativă.

    Guvernanţa corporativă defineşte setul de relaţii dintre conducerea executivă a companiei, administratori şi acţionari şi propune în acest sens criterii şi standarde prin care sunt duse la îndeplinire obiectivele financiare, reputaţionale şi investiţionale ale companiei.
    Împărţirea clară a responsabilităţii între conducerea executivă şi administratori, comitete independente şi profesioniste de supervizare a rezultatelor financiare şi de remunerare, stimularea managementului prin opţiuni pe acţiuni, publicarea rezultatelor financiare trimestriale pe site-urile companiilor de stat sunt exemple de paşi specifici pentru îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă coporativă în România.

    „Una dintre caracteristicile guvernanţei corporative este umilirea publică. De exemplu, dacă ai fost în conducerea unei companii care falimentează, atunci toată această conducere trebuie să fie recunoscută pentru acest faliment. Dacă eşti membru al unui board care a avut de două ori la rând problema falimentului, atunci ar trebui să primeşti un cartonaş roşu, la fel ca în fotbal”, spune profesorul.

    Pentru companiile listate, orice investitor la bursă, indiferent de numărul de acţiuni pe care îl deţine, este proprietar pe o părticică din acea companie. „Bunele practici de guvernanţă corporativă sunt o asigurare că investitorii îşi recuperează banii. Cu toate acestea avantajul companiilor private este că are acţionari. Pe de altă parte, în cazul companiilor de stat există birocraţie”, adaugă profesorul.

    „Munca în echipă” reprezintă una dintre caracteristicile principale ale guvernanţei corporative întrucât antreprenorii unei companii au nevoie de consultanţă, fie de la companii specializate, fie chiar de la ceilalţi proprietari. Însă profesorul consideră că un antreprenor individual trebuie eliminat, în sensul în care o companie este mult mai sănătoasă dacă are mai mulţi proprietari.

    „Pentru ca o companie să crească, antreprenorul trebuie să fie «eliminat» la un moment dat al dezvoltării. Atunci când eşti un singur antreprenor eşti izolat. Majoritatea inovaţiei într-o companie este realizată de doi sau mai mulţi antreprenori. Când sunt cel puţin doi antreprenori, ai cu cine să te consulţi, dar când eşti singur, poţi face greşeli. Pe măsură ce compania creşte, lucrurile vor deveni mai complicate.”