
Tag: actionar majoritar
-
Karina Pavăl, 24 de ani, fiica acţionarului majoritar de la Dedeman, intră în board-ul companiei de stat Conpet Ploieşti.Vezi ce salariu o să aibă
Karina Pavăl, 24 de ani, fiica lui Dragoş Pavăl, acţionarul majoritar al retailerului de bricolaj Dedeman, a fost numită de acţionarii transportatorului naţional de ţiţei Conpet Ploieşti în consiliul de administraţie al companiei de stat de unde va avea o indemnizaţie fixă brută lunară de 13.022 de lei, potrivit deciziei acţionarilor.Karina Pavăl a fost propusă în board-ul Conpet Ploieşti, companie de 780 mil. lei, de către Dedeman în contextul în care retailerul de bricolaj are 7,4% din capitalul social.
„“Administratorul beneficiază de o indemnizaţie fixă lunară brută pentru executarea mandatului încredinţat în cuantum de 13022 lei, egală cu de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate (cod CAEN 49) la nivel de clasă conform clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de Institutul Naţional de Statistică anterior numirii”, se arată într-un document la bursă. -
Karina Pavăl, 24 de ani, fiica acţionarului majoritar de la Dedeman, intră în board-ul companiei de stat Conpet Ploieşti cu o remuneraţie lunară brută de 13.000 lei
Karina Pavăl, 24 de ani, fiica lui Dragoş Pavăl, acţionarul majoritar al retailerului de bricolaj Dedeman, a fost numită de acţionarii transportatorului naţional de ţiţei Conpet Ploieşti în consiliul de administraţie al companiei de stat de unde va avea o indemnizaţie fixă brută lunară de 13.022 de lei, potrivit deciziei acţionarilor.Karina Pavăl a fost propusă în board-ul Conpet Ploieşti, companie de 780 mil. lei, de către Dedeman în contextul în care retailerul de bricolaj are 7,4% din capitalul social.
„“Administratorul beneficiază de o indemnizaţie fixă lunară brută pentru executarea mandatului încredinţat în cuantum de 13022 lei, egală cu de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate (cod CAEN 49) la nivel de clasă conform clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de Institutul Naţional de Statistică anterior numirii”, se arată într-un document la bursă. -
Cum s-a „topit” oferta Alro Slatina şi ce urmează pentru singurul producător de aluminiu din ţară
Maria B., proaspăt absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, îşi începe cugetările de dimineaţa şi planificarea zilei de marţi în faţa oglinzii din baie, un suport reflexiv montat pe aluminiu.
După ce îşi aşază pe nasul ascuţit ochelarii cu ramă din aluminiu, Maria se refugiază în bucătarie, unde într-un mod tradiţional, cu totul diferit faţă de viaţa de corporatist cu care este obişnuită, deschide robinetul din aluminiu şi lasă apa rece să curgă într-un mod caracterizat de ea ca fiind „la liber”. Cel puţin până găseşte ibricul fabricat tot din aluminiu în care pune o linguriţă de zahăr, două de cafea, iar ulterior foarte puţină apă. O linguriţă tot din aluminiu. După ce termină micul dejun, Maria înveleşte resturile cu o folie din aluminiu.
Acest metal are o întrebuinţare zilnică pentru Maria: o ajută să-şi înceapă dimineţile, o transportă de acasă la serviciu şi oriunde prin intermediul autoturismului şi al semnelor de circulaţie, o ajută să lucreze şi să fie conectată la internet prin intermediul cablurilor de telecomunicaţii. Un metal a cărui producţie în România este realizată doar de o singură companie – Alro Slatina.
Însă, din păcate, Maria are şanse reduse de a deveni investitor la bursă la Alro Slatina după ce oferta companiei, iniţată de acţionarul majoritar şi prin care se intenţiona creşterea numărului de acţiuni disponibile la liber la tranzacţionare, a eşuat.
Ce a stat în spatele eşecului ofertei Alro Slatina
Oferta secundară de vânzare de acţiuni (SPO) nu a avut succes chiar dacă intermediarii acesteia au decis să modifice preţul din mers, prin reducerea acestuia de la 6,18 lei pe acţiune la 3,5-4 lei pe unitate, o decizie luată în premieră pentru piaţa de capital din România.
Un deznodământ suprinzător, dat fiind faptul că Alro Slatina este una dintre cele mai profitabile companii din România, dar şi unul dezamăgitor pentru bursa de la Bucureşti în condiţiile în care SPO-ul Alro Slatina este prima ofertă care eşuează din ultimii cinci ani, ceea ce diminuează şansele ca România să fie promovată de la categoria de frontieră la cea de piaţă emergentă de agenţiile de evaluare financiară.
„La eşecul ofertei au contribuit un cumul de factori interni şi externi. Dintre factorii externi consider ca fiind importanţi evoluţia nefavorabilă a preţului aluminiului în ultimele trei luni (a scăzut cu peste 15%), contextul nefavorabil la nivelul pieţelor de capital emergente (acestea regăsindu-se pe o tendinţă descendentă de la începutul anului), precum şi incertitudinile în ceea ce priveşte impactul unui posibil război comercial la nivel global asupra afacerilor viitoare ale companiei”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor de la societatea Tradeville. La categoria factori interni, Aldea menţionează discuţiile cu privire la posibila modificare a mecanismului Pilonului II de pensii private, cel mai mare investitor la bursă, ceea ce este posibil să fi scăzut interesul acestora pentru oferta Alro Slatina.
„De asemenea, preţul cerut de vânzători este posibil să fi scăzut apetitul investitorilor instituţionali străini. Spre exemplu în cazul ofertelor iniţiate de Fondul Proprietatea pentru acţiunile din portofoliul său, preţul includea un discount faţă de cel din piaţă şi de peste 10-12%. În cazul Alro, dacă luăm în considerare preţul de tranzacţionare înainte de lansarea ofertei, discountul maxim ce putea fi oferit (luând în calcul preţul minim acceptat de vânzători, de 3,5 lei/acţiune) era de până la 3%”, adaugă el.
Ruşii de la Vimetco împreună cu acţionarul minoritar Conef au scos la vânzare circa 384 milioane de acţiuni Alro Slatina, ceea ce ar fi majorat free floatul (acţiunile libere disponibile la tranzacţionare n.red.)companiei de la 5,59% în prezent la circa 59%. Chiar dacă intermediarii ofertei au decis să prelungească operaţiunea cu trei zile lucrătoare, până pe 19 iulie, interesul din partea investitorilor de retail a fost unul extrem de scăzut, cu un grad de subscriere de doar 16% în ordine de circa 38 mil. lei.
Datele pentru investitorii instituţionali încă nu au fost făcute publice şi probabil nici nu vor fi, întrucât oferta a fost închisă fără succes. Din totalul ofertei, 85% era adresată investitorilor instituţionali, dar rezultatul final arată că nu s-a găsit preţul care să satisfacă oferta cu cererea.
„Printre posibilele cauze care au determinat prudenţă din partea investitorilor se numără volatilitatea rezultatelor financiare ale Alro SA în ultimii ani (în prezent situaţia financiară este bună, însă în urmă cu trei ani societatea înregistra pierderi), riscurile induse de noua logică comercială mondială care este impusă de SUA – războiul comercial cu China şi UE, cu impact direct şi în cotaţia aluminiului (depreciere de circa 20% în ultimele trei luni), şi nu în ultimul rând de perioada mai apatică pe care o traversează piaţa locală”, spune Alin Brendea, directorul general adjunct al Prime Transaction.Ce urmează pentru Alro Slatina
Evoluţia acţiunilor Alro Slatina ar putea fi asemănătoare cu cea dinainte şi practic eşecul ofertei nu ar avea de ce să cântărească greu pe preţul unei acţiuni, întrucât operaţiunea a fost întreprinsă de acţionarul majoritar, şi nu de către emitentul în sine.
Însă Alro Slatina a pierdut o oportunitate de a-şi majora numărul de acţiuni disponibile la tranzacţionare, ceea ce nu ar fi pus atât de multă presiune pe preţ şi a pierdut tempo şi pentru includerea în indicele principal BET, dar şi pentru atragerea unei categorii mai mari de investitori, consideră brokerii.
„Alro nu va fi o companie diferită faţă de cea de până acum, însă este evident că a pierdut un tempo pentru creşterea semnificativă a lichidităţii acţiunilor la bursă, pentru includerea în indicele BET şi pentru captarea interesului investitorilor instituţionali de talie mare”, consideră Gabriel Aldea.
Evoluţia viitoare a preţului va depinde într-o măsură ridicată de rezultatele financiare ce vor fi obţinute de companie, de contextul de piaţă şi de posibilele implicaţii asupra activităţii din perspectiva unui eventual război comercial la nivel global, adaugă el.
Pe 30 iulie acţiunile Alro Slatina se tranzacţionau la 3,63 lei, în apropierea preţului de 3,61 lei din 26 iunie, cu o şedinţă înainte ca emitentul să publice prospectul de vânzare de acţiuni. În prima şedinţă de după anunţul potrivit căruia oferta de vânzare a 54% din capitalul social a fost închisă fără succes, acţiunile au scăzut cu 1,4%.
Evident, nereuşita operaţiunii indică nevoia unei pieţe locale mai lichide, mai bine populate cu investitori. „Pentru companie nu cred că putem vorbi de o influenţă negativă semnificativă, din moment ce operaţiunea nu a fost realizată de către aceasta, ci de către acţionarul majoritar. Preţul în piaţă a revenit în zona în care se afla înainte de oferta publică şi probabil în această zonă va aştepta publicarea rezultatelor financiare semestriale”, spune Alin Brendea. Alexandru Angelo, broker la societatea Goldring, este de părere că preţul din piaţă nu va fi afectat de eşecul ofertei: „Dimpotrivă, pot fi investitori care nu au reuşit să cumpere în ofertă şi doresc în continuare să aloce fonduri pentru această companie, deci putem asista chiar la o susţinere a cotaţiilor din partea cumpărătorilor”.
-
Statul român va deveni acţionar majoritar la Şantierul Naval 2 Mai Mangalia
„Negocierile dintre statul român şi investitorul strategic interesat în Şantierul Naval DMHI Mangalia au fost finalizate în seara zilei de miercuri, 21 martie. Astfel, Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia va renunţa la exercitarea dreptului de preferinţă cu privire la achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering la societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries SA Mangalia, urmând ca, ulterior, Damen Shypyards Group să cesioneze, cu titlu gratuit, către Şantierul Naval 2 Mai SA, 2% din pachetul de acţiuni, astfel încât structura de acţionariat a Societăţii Mixte care rezultă în urma asocierii să arate astfel: 51% Şantierul Naval 2 Mai SA (deţinut de statul român), şi 49% Damen Shipyards Group”, se arată în comunicatul ministerului, transmis joi.
„Oferta fermă autentificată va fi depusă în scris în cursul zilei de astăzi (n.n.- joi) la sediul Şantierului Naval 2 Mai. După Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor SN 2 Mai SA Mangalia, care va avea loc în data de 30 martie, partea română va intra în discuţii pentru elaborarea statului societăţii mixte”, precizează ministerul.
-
Statul român va deveni acţionar majoritar la Şantierul Naval 2 Mai Mangalia
„Negocierile dintre statul român şi investitorul strategic interesat în Şantierul Naval DMHI Mangalia au fost finalizate în seara zilei de miercuri, 21 martie. Astfel, Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia va renunţa la exercitarea dreptului de preferinţă cu privire la achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering la societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries SA Mangalia, urmând ca, ulterior, Damen Shypyards Group să cesioneze, cu titlu gratuit, către Şantierul Naval 2 Mai SA, 2% din pachetul de acţiuni, astfel încât structura de acţionariat a Societăţii Mixte care rezultă în urma asocierii să arate astfel: 51% Şantierul Naval 2 Mai SA (deţinut de statul român), şi 49% Damen Shipyards Group”, se arată în comunicatul ministerului.
„Oferta fermă autentificată va fi depusă în scris în cursul zilei de astăzi (n.n.- joi) la sediul Şantierului Naval 2 Mai. După Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor SN 2 Mai SA Mangalia, care va avea loc în data de 30 martie, partea română va intra în discuţii pentru elaborarea statului societăţii mixte”, precizează ministerul.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Este oficial: Se lansează o nouă TELEVIZIUNE, care vrea să îngroape competiţia
La mijlocul lunii decembrie, T-Mobile a luat cu asalt industria telefoanelor mobile când a anunţat că va achiziţiona furnizorul de programe de televiziune Layer3 TV, în cadrul eforturilor de a-şi lansa propriul serviciu online de streaming.Cei 200 de angajaţi ai Layer3 TV lucrează în mod oficial cu noua echipă angajată de T-Mobile, condusă de CEO-ul Layer3 TV, Jeff Binder. În plus, o echipă executivă de conducere se va alătura proiectului, iar aceasta va fi compusă din oameni care au lucrat în trecut la Comcast şi la Time Warner Cable. -
Cine este noul CEO al elefant.ro
“Dan Vidraşcu a reuşit în mandatul său să aducă elefant.ro de la nivelul unei librării online care abia începea să îşi diversifice oferta la un mall digital cu afaceri de zeci de milioane de euro, obiectiv foarte îndrăzneţ pentru piaţa din România. În prezent, elefant.ro este al doilea magazin online din România ca număr de tranzacţii. Anul 2018 va fi anul consolidării acestei poziţii, iar următoarea etapă de dezvoltare a Elefant va fi coordonată de Sergiu Chircă”, declară Ion Sturza, preşedinte al consiliului director al Elefant Online S.A.
Dan Vidraşcu va continua să ocupe poziţia de membru în consiliul director Elefant Online S.A. urmând să sprijine în continuare dezvoltarea companiei.
Potrivit reprezentanţilor elefant.ro, Sergiu Chircă este membru în Boardul Elefant din 2011, fiind foarte apropiat de evoluţia companiei încă din etapa de start-up. Specializat în investiţii şi management financiar, Sergiu Chircă preia conducerea elefant.ro cu obiectivul de a ghida dezvoltarea companiei in perioada urmatoare.
Fondat în 2010, Elefant s-a extins şi în afara ţării deschizând o filiala la Chişinău, în Republica Moldova – magazinul online local elefant.md.
-
Povestea unui pescar care a reuşit să transforme 80 de dolari în ceva ce nimeni nu îşi imagina că este posibil
Nu s-a oprit din pescuit, iar astăzi este fondatorul şi acţionarul majoritar la Trident Seafoods. Averea sa este evaluată la cel puţin 1,1 miliarde de dolari potrivit Indexului Miliardarilor Bloomberg.
Unul dintre meritele sale este faptul că, în anii 80, a reuşit să convingă americanii să mănânce peşte Pollock, considerat la vremea aceea un peşte de clasă inferioară, la restaurantele fast-food. Totuşi, acesta a fost ajutat şi de către politicienii care au dat legi ce ţineau companiile străine de peşte din piaţa americană.
Astăzi compania sa este evaluată la 2,4 miliarde de dolari, iar Bundrant deţine 51% şi din 2013 fiul său Joe este CEO. Trident are 16 fabrici şi 41 de vase de pescuit.
Brudant nu ştia nimic despre peşte, doar că se puteau face bani din asta, a recunoscut fiul său. Brudant a făcut o pauză de studii şi s-a dus la Bristol Bay, Alaska, unde a dormit în port şi făcea joburi pentru oricine era dispus să-i dea un ban.
La câţiva ani după această experienţă, Budrant voia să înceapă un business în domeniu. S-a întâlnit cu doi pescari – Kaare Ness şi Mike Jacobson- cu care a construit o barcă de pescuit de peste 40 de metri. Bundrant a echipat barca cu echipamente de gătit şi de îngheţat astfel încât pescari să poată petrece mai mult timp pe apă, pescuind.
La început, pescarii lui pescuiau crab, dar valoarea acestuia a început să scadă când Budrant s-a reorientat către peştele Pollock, ce nu era mâncat în SUA, dar era foarte popular în Asia.
Primul client pentru peştele Pollock a fost lanţul de magazine Long John Silver, apoi au urmat şi McDonald’s, Burger King şi Costco, în căutarea unui peşte mai ieftin pentru sandvişurile lor.
-
Grupul Teraplast devine acţionar majoritar al Politub, cu 99,99% din capital
Mirela Pop, director general al Teraplast spune: „Unul dintre principalele motive care au stat la baza acestei decizii a fost dorinţa grupului de a avea un mai mare control asupra companiei, respectiv de a implementa deciziile de management mai rapid şi eficient, pentru a fi ȋn acord cu cerinţele actuale ale pieţei. De asemenea, un alt factor important avut în vedere este dezvoltarea acestui segment de produse.”
Reprezentanţii Teraplast mai spun că această achiziţie era prevăzută în planul de investiţii a grupului, Politub S.A. fiind un jucător important pe piaţă ţevilor de apă şi gaz. În 2016, societatea a realizat o cifra de afaceri de 49 milioane lei şi un profit net de 1,75 milioane lei.
Fabrică Politub deţine în proprietate 32.800 mp, din care 4.700 de mp fiind hale de producţie. Compania deţine şase linii de fabricaţie de ţeavă de polietilenă, dintre care: cinci de ţeavă lisa apă, gaz şi comunicaţii – Krauss Maffei şi Battenfeld-Cincinnati – cu capacitatea de a produce ţevi cu diametre cuprinse între 20mm şi 670mm şi una de producţie ţeavă corugata – Drossbach – cu capacitatea de a produce ţevi cu diametre cuprinse între 90 şi 160mm. De asemenea, compania a implementat sistemele informatice SAP şi Qlik şi deţine certificările ISO 9001 şi ISO 14001. Politub deţine un laborator acredidat de probe, dotat după prevederile celor mai exigenţe norme europene în materie.
Produsele fabricate sunt complementare cu celelalte linii de business ale Teraplast, împreună oferind soluţii pentru proiecte complexe de logistică, mediu şi utilităţi.
Grupul Teraplast rulează o cifra de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe şapte linii de business: Instalaţii & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate, Tâmplărie termoizolantă şi Ţiglă metalică, deţinând poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi liderul pieţei de structuri metalice zincate. În acelaşi timp, compania Depaco SRL, deţinută în proporţie de 60% de Teraplast, este al doilea producător de ţiglă metalică de pe piaţă din România.
Achiziţia pachetului de acţiuni este condiţionată de obţinerea avizului favorabil de preluare din partea Consiliului Concurenţei.
Anterior semnării contractului de achiziţie acţiuni, Teraplast deţinea 50% din acţiunile Politub. Principalele activităţi ale Politub includ producţia de ţevi din polietilenă medie şi înalta densitate pentru reţelele de transport şi distribuţie a apei, gazelor naturale, dar şi pentru telecomunicaţii, canalizări sau irigaţii.
Compania Politub produce tuburi şi ţevi PE, de medie şi înalta densitate pentru reţelele de transport şi distribuţie a apei, gazelor naturale, dar şi pentru telecomunicaţii, canalizări sau irigaţii. Politub produce de asemenea fitinguri din segmente de ţevi PE şi tuburi din polietilenă cu pereţi structuraţi (ţevi corugate).
Fabrică de ţevi polietilenă (Politub) are o capacitate anuală de producţie de peste 10.000 tone şi este localizată în Parcul Industrial Teraplast Bistriţa.
Cu o tradiţie de 120 de ani, grupul Teraplast este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre cei mai importanţi producători de materiale pentru piaţă construcţiilor şi instalaţiilor. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe şase linii de business: Instalaţii & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate şi Tâmplărie termoizolantă.
Facilităţile de producţie ale companiilor din Grup sunt localizate în Parcul Industrial Teraplast, dezvoltat pe o suprafaţă de peste 200.000 mp, în extravilanul municipiului Bistriţa. În perioada 2007-2014 Grupul Teraplast a investit peste 260 de milioane de lei în dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie, dar şi în extinderea portofoliului de produse.
Începând din 2 iulie 2008 cea mai mare companie din grup – Teraplast este listată la Bursă de Valori Bucureşti, sub simbolul TRP.