BusinessMagazin

Tag: actionar majoritar

  • Restructurarea angajaţilor de la şantierul Damen Mangalia se amână. „Statul nu a dat avizul pozitiv pentru că nu există o justificare în acest sens.“

    Restructurarea angajaţilor la şantierul naval Damen Mangalia, unul dintre cei mai mari jucători de pe această piaţă, în acţionariatul căruia au intrat în 2018 olandezii de la Damen Shipyards Group, se amână în condiţiile în care statul, ca acţionar majoritar prin Ministerul Economiei, nu a dat un aviz pozitiv.

    „Pentru restructurarea personalului nu s-a dat un aviz pozitiv pentru că nu există nicio justificare în acest sens. Conducerea trebuie să vină cu un plan realist, suntem în legătură permanentă cu ce se întâmplă la şantierul din Mangalia. Şantierele locale stau relativ bine având în vedere contextul pe care îl avem“, a spus pentru ZF Florin Spătaru, ministrul economiei şi fost angajat al Damen. Adunarea generală a acţionarilor de la Damen Shipyards Mangalia a fost convocată pe 12 decembrie pentru a aproba „reorganizarea forţei de muncă prin restructurarea posturilor“, „vânzarea mai multor imobile (inclusiv două cămine de personal – n. red.“, dar şi aprobarea unor noi obiecte de activitate precum „fabricarea vehiculelor militare de luptă“ sau „producţia de caroserii pentru autovehicule“.

    Tot la mijlocul lui decembrie două autocare cu angajaţi Damen au venit în Bucureşti să protesteze în faţa Ministerului Economiei dat fiind restructurarea ce se anunţă.

    Angajaţii şantierului Damen Mangalia continuă să protesteze în cadrul şantierului   în timpul pauzei de masă la pavilionul administrativ.

     

  • Una dintre cele mai mari companii româneşti este preluată de stat. De astăzi devine acţionar majoritar, preluând 75% din acţiunile acesteia

    Statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, va prelua 75% din acţiunile companiei, devenind astfel acţionar majoritar al companiei.

    „Am fost înştiinţaţi de începerea acestei proceduri, până la preluarea oficială va fi un proces pe care va trebui să îl parcurgem, nu ştim exact când se va finaliza”, spun pentru ZF reprezentanţii Blue Air.

    Preluarea a 75% din acţiunile companiei era una dintre garanţiile pentru ajutorul de stat în valoare de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la statul român.

    Din împrumutul de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la EximBank cu garanţia statului, compania aeriană nu a plătit nici măcar o rată, statul fiind cel care şi-a asumat plata acestora încă din noiembrie 2021.

    În ordonanţa de urgenţă prin care este instituit cadrul legal pentru acordarea unor ajutoare de stat este prevăzut faptul că statul va prelua 75% din acţiunile companiei dacă aceasta nu va reuşi să îşi plătească datoria. Abia după un an în care statul a plătit creditul pe care tot el l-a acordat companiei, a preluat 75% din companie.

    Statul, prin Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Finanţe, are încă de la acordarea schemei de ajutor doi reprezentanţi în consiliul de administraţie al Blue Air care ar fi trebuit să se asigure că operatorul aerian va fi capabil de rambursarea datoriei. Compania a ajuns în incapacitate de plată şi nu au existat niciun fel de măsuri prin care statul să se asigure că va primi banii daţi companiei.

    Blue Air este controlată în proporţie de 76,18% de compania Airline Invest, înfiinţată în 2019. În ambele companii, Cristian Rada este acţionar. În datele publice, Airline Invest apare cu un cod CAEN 6420 – Activităţi ale holdingurilor, iar afacerile companiei au fost de peste 9 mil. lei în 2021. Firma are pierderi de 900.000 de lei şi 4 angajaţi.​​

  • Schismă la Voxa, “Netflixul” local al cărţilor audio: În plină creştere, start-up-ul şi-a schimbat CEO-ul, pe Cătălin Meşter, unul dintre cofondatori. Noul CEO este Dan Vidraşcu, şeful editurii Litera, acţionar majoritar al start-up-ului. Fostul CEO, absent din discuţiile cu investitorii pentru o nouă rundă pe SeedBlink

    Voxa, care se descrie drept un “Netflix” local al cărţilor audio, şi care a înregistrat de la lansarea pe piaţă o tracţiune puternică – ajungând la venituri lunare recurente de 79.500 de euro cu 69.000 de utilizatori – a decis, chiar dacă proiectul este în ascensiune, să-l concedieze pe CEO-ul Cătălin Meşter – care este şi unul dintre fondatorii proiectului, pentru a-l pune la conducere pe Dan Vidraşcu, care este şi şeful Editurii Litera, acţionarul majoritar al start-up-ului, rezultă dintr-o informare transmisă de platforma SeedBlink, în contextul pregătirii unei noi campanii de finanţare.

    În mesajul transmis de SeedBlink, Dan Vidraşcu apare drept CEO şi co-fondator al Voxa, în locul lui Cătălin Meşter. De notat este că fostul CEO, Cătălin Meşter, a fost eliminat cu totul din echipa care va reprezenta start-up-ul în discuţia cu investitorii de pe SeedBlink în cadrul unei întâlniri online care va avea loc în data de 23 iunie. Mai exact, la întâlnire start-up-ul va fi reprezentat de Dan Vidraşcu şi Alexandru Stănculescu – Head of Production Voxa.

    Meşter a anunţat discret schimbarea, printr-un anunţ pe reţeaua socială de business LinkedIN, unde a menţionat că părăseşte poziţia de CEO de la Voxa, fără a oferi detalii despre motivele care au stat în spatele deciziei.

    Voxa va lansa săptămâna viitoare o nouă campanie de finanţare pe SeedBlink.

    Conform datelor transmise de SeedBlink de la lansare (noiembrie 2021), Voxa a obţinut în luna mai a anului curent venituri lunare recurente (MRR) de 79.500 de euro cu 69.000 de utilizatori iar 30 de companii oferă Voxa ca beneficiu pentru angajaţi (Oracle, Betfair, CBRE, Sodexo etc.).

    Catalogul actual al Voxa include 1.500 de cărţi audio, 8.000 de cărţi electronice, 166 de rezumate de cărţi & peste 30 de edituri semnate.

  • Câţi bani au câteva milioane de români prin fondurile de pensii Pilon II la Banca Internaţională de Investiţii, acolo unde Rusia este acţionar majoritar, iar România vrea să se retragă

    ♦ Până acum, International Investment Bank (IIB) – Banca Internaţională de Investiţii, a împrumutat 2,2 mld. lei prin BVB ♦ Din rândul celor şapte fonduri Pilon II din România, în septembrie 2021, cele mai recente date publice, patru fonduri aveau expunere la IIB.

    Cele mai recente date publicate de administratorii de pensii private cu privire la structura detaliată a investiţiilor arată că în septembrie 2021 viitorii pensionari ai României, prin intermediul NN Pensii, Aegon Pensii, BCR Pensii şi BRD Pensii, avea o expunere totală de 784 milioane de lei la Banca Internaţională de Investiţii (IIB), cea la care Rusia este cel mai mare acţionar, cu 47%, şi din care România, care are 6,14%, ar urma să se retragă.

    Anunţul retragerii României din IIB a fost făcut miercuri seară de ministrul finanţelor Adrian Câciu. În prezent la Bursa de Valori Bucureşti IIB are în derulare o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. lei, listată în 7 noiembrie 2019 şi cu scadenţa în 1 noiembrie 2022. Finanţarea a avut printre cumpărători şi fonduri de pensii Pilon II, dar şi fonduri mutuale, companii de asigurări. Aceasta are o dobândă de 3,98% şi a fost inter­mediată de BT Capital Partners. Potrivit datelor agregate de ZF, IIB a atras până acum 2,2 miliarde de lei (440 milioane de euro la cursul de acum) în emisiuni de finanţare la Bursa de Valori Bucureşti, cea mai recentă fiind cea din 2019, şi care încă nu a ajuns la scadenţă.

    „Prima rundă de finanţare derulată de IIB pe piaţa de capital din România a fost în anul 2015, când instituţia financiară a atras 111 milioane lei, iar de atunci banca a emis în fiecare an obligaţiuni, atât în lei, cât şi în euro, pe bursa de la Bucureşti ajungând la un total de aproape 2,2 miliarde lei (467 mi­lioane euro). Primele două emisiuni au fost deja rambursate de IIB“, se arată într-un comunicat al BVB din 2019 încoace.

    Potrivit datelor agregate de ZF, din expunerea de 784 mil. lei a fondurilor de pensii Pilon II în septembrie 2021, o parte este atât pe cea în derulare la BVB, cât şi pe unele finanţări pe pieţe externe.

    De asemenea include şi finanţarea care a ajuns la scadenţă pe 15 octombrie 2021, aşadar după publicarea rapoartelor fondurilor P2. ZF a solicitat ASF o situaţie detaliată la zi a investiţiilor Fondurilor P2 în IIB şi o va publica imediat ce autoritatea va răspunde.

    În septembrie 2021, NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, avea 489 mil. lei expunere pe IIB, adică 1,6% din activ. În octombrie a ajuns la scadenţă finanţarea de 151 mil. lei din portofoliul NN Pensii.

    La BVB, cea mai recentă tranzacţie cu obligaţiuni IIB a avut loc pe 4 noiembrie 2020, la preţul de 100%, neschimbat faţă de cel din prospect. Astfel de tranzacţii sunt extrem de rare pe bursă.

    IIB este o instituţie de dezvoltare multilaterală fondată în 1970, în baza Acordului interguvernamental de instituire a IIB şi a Cartei sale. Cei nouă membri/ acţionari ai băncii sunt Bulgaria, Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam.

    „Ca urmare a deciziei adoptate de Consiliul guvernatorilor în decembrie 2018, sediul Băncii a fost mutat de la Rusia în Ungaria în 2019. Începând cu data de 15 februarie 2021, Banca şi-a continuat operaţiunile din sediul permanent, la clădirea istorică renovată Lánchíd Palota (Fo utca, 1), Budapesta. În acelaşi timp, sucursala IIB îşi desfăşoară activitatea la Moscova (str. Mashi Poryvaevoy nr. 7, Moscova, Federaţia Rusă). Grupul a avut o medie de 185 de angajaţi în 2021 (2020: 192)”, se arată în prospectul de listare al celei mai recente emisiuni.

  • Schimbări majore la Inditex: Pe mâna cui lasă proprietarul Zara cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume?

    Propietarul Zara, Inditex, a numit-o preşedinte pe fiica fodatorului său şi a numit un nou director executiv, pe măsură ce finalizează un „proces de predare generaţională”, început în urmă cu un deceniu, scrie Financial Times.

    Acţiunile celui mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume au scăzut cu 4% în tranzacţiile de dimineaţă la Madrid, după anunţul de marţi, reducând câştigul anul la 9,5%.

    Potrivit companiei, consiliul de administraţie a aprobat-o ca preşedinte pe Marta Ortega Perez, fiica fondatorului şi acţionarului majoritar al Inditex, Amancio Ortega, cel mai bogat om din Spania. Numirea ei este efectivă de la 1 aprilie.

    Oscar Garcia Maceiras, consilier general şi secretar al consiliului de administraţie al Inditex, va prelua funcţia de director executiv de la Carlos Crespo. Crespo, la cârmă din iulie 2019, va deveni director operaţional.

    „Credem că a sosit momentul să întoarcem o nouă pagină”, a spus Pablo Isla, preşedinte executiv până pe 31 martie. „Realitatea acestei tranziţii este punctul culminant al angajamentului meu faţă de Inditex şi faţă de Amancio Ortega”.

    Numirea lui Garcia Maceiras „era deja prevăzută de la încorporarea sa în companie datorită abilităţilor şi calităţilor sale”, a adăugat Isla.

    Structura organizatorică include un comitet de management, format din directori de lungă durată din grup.

    Retailerul de modă şi-a revenit după pandemie, spunând în septembrie că aproape toate magazinele sale au fost deschise. Grupul a raportat vânzări şi profituri puternice între mai şi iulie. Veniturile au depăşit recordurile din 2019, cu aproape 7 miliarde de euro în perioada de trei luni, împinsă în creştere de o expansiune a vânzărilor online.

     

  • Mihai Marcu, CEO şi acţionar majoritar al MedLife, vinde acţiuni de 3,4 milioane de lei la companie

    Mihai Marcu, CEO şi acţionar majoritar al furnizorului de servicii medicale privat MedLife, a vândut pe 11 ianuarie 2021 un număr de 300.000 de acţiuni la companie într-o tranzacţie de 3,4 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza unui raport publicat joi la bursă.

    “Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că în data de 14 ianuarie 2021 am fost informaţi cu privire la tranzacţiile cu acţiunile emitentului efectuate de către persoanele cu responsabilităţi de conducere şi/sau de către persoanele care au o legătură strânsă cu acestea. Tranzacţiile au fost notifcate emitentului de către persoanele cu responsabilităţi de conducere şi/sau de către persoanele care au o legătură strânsă cu acestea, în conformitate cu prevederile legislaţiei pieţei de capital şi sunt anexate la prezentul document”, se arată la bursă.

    MedLife are circa 1,4 miliarde de lei capitalizare iar de la începutul anului 2020 acţiunile s-au depreciat cu 1,8%.

     ​

  • Thomas Schaufler va fi din 2021 şef pe retail la grupul bancar Erste, acţionarul majoritar al BCR

    Maurizio Poletto, care a dezvoltat aplicaţia bancară George, devine primul chief platform officer al grupului Erste.

    Conducerea grupului Erste, acţionarul majoritar al BCR, continuă procesul de digitalizare a grupului, după demisia lui Peter Bosek din poziţia de CEO al Erste Bank Austria, şi a anunţat noi numiri în echipa de management, respectiv Thomas Schaufler în funcţia de director al diviziei de retail a grupului şi Maurizio Poletto în funcţia de chief platform officer.

    Thomas Schaufler devine membru al consiliului de conducere al Erste Group, responsabil pe zona de retail, păstrându-şi şi poziţia similară în cadrul Erste Bank Austria. Focusul mandatului său va fi dezvoltarea strategiei de retail în pieţele din Europa Centrală şi de Est. Maurizio Poletto, actual managing director al centrului de inovaţie responsabil de dezvoltarea platformei George, va fi promovat în managementul grupului pe o poziţie nou creată, de chief platform officer.

    Platforma George are 6 milioane de utilizatori în Austria şi Europa Centrală şi de Est. Peter Bosek a anunţat intenţia de a demisiona din funcţie după 13 ani în cadrul grupului bancar Erste, urmând să preia conducerea Luminor Bank din ţările baltice. El va rămâne în funcţie până la finele anului 2020.

    „După demisia lui Peter Bosek, membru al boardului Erste Group Bank AG, responsabil cu segmentul de retail, şi CEO al Erste Bank Austria, consiliul de supraveghere al Erste Group împreună cu CEO-ul Bernard Spalt au profitat de oportunitatea apărută pentru a integra în continuare zona digitală în managementul companiei şi să o conecteze mai bine la întreaga activitate bancară a grupului“, se arată într-un comnicat al Erste publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Noul Minister al Economiei şi Energiei convoacă AGA la Romgaz pentru schimbarea Consiliului de Administraţie

    Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, acţionar majoritar la Romgaz, a convocat adunarea generală a acţionarilor companiei pentru revocarea din funcţie a membrilor provizorii ai Consiliului de Administraţie şi alegerea unor noi administratori.

    Ministerul deţine 70% din capitalul producătorului român de gaze naturale.

    Compania a ajuns în administrarea MInisterului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri în luna noiembrie a acestui an, după ce Guvernul condus de Ludovic Orban a decis comasarea mai multor ministere, inclusiv Ministerul Energiei şi cel a Economiei. Noul minister-mamut este condus de Virgil Popescu. 

    Romgaz (simbol bursier SNG) a raportat pentru primele nouă luni din 2019 o cifră de afaceri de 3,7 mld. lei, echivalentul unei creşteri de 10,1% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul net s-a majorat cu 18,9%, până la valoarea de 1,18 mld. lei.

    Romgaz are o capitalizare de 14,4 miliarde lei, acţiunile companiei apreciindu-se cu 34% la Bursă de la începutul acestui an, după tranzacţii în valoare totală de 865 milioane lei. 

     

  • Noul Minister al Economiei şi Energiei convoacă AGA la Romgaz pentru schimbarea Consiliului de Administraţie

    Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, acţionar majoritar la Romgaz, a convocat adunarea generală a acţionarilor companiei pentru revocarea din funcţie a membrilor provizorii ai Consiliului de Administraţie şi alegerea unor noi administratori.

    Ministerul deţine 70% din capitalul producătorului român de gaze naturale.

    Compania a ajuns în administrarea MInisterului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri în luna noiembrie a acestui an, după ce Guvernul condus de Ludovic Orban a decis comasarea mai multor ministere, inclusiv Ministerul Energiei şi cel a Economiei. Noul minister-mamut este condus de Virgil Popescu. 

    Romgaz (simbol bursier SNG) a raportat pentru primele nouă luni din 2019 o cifră de afaceri de 3,7 mld. lei, echivalentul unei creşteri de 10,1% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul net s-a majorat cu 18,9%, până la valoarea de 1,18 mld. lei.

    Romgaz are o capitalizare de 14,4 miliarde lei, acţiunile companiei apreciindu-se cu 34% la Bursă de la începutul acestui an, după tranzacţii în valoare totală de 865 milioane lei. 

     

  • Ce afaceri mai are Mihai Marcu, liderul pieţei de servicii medicale private

    Încă de când era copil iubea apa şi se aventura înotând mult după geamandură, atras parcă de mare, aceeaşi mare care îl găzduieşte astăzi în aventurile sale. La început mergea cu caiacul pe lacurile din Bucureşti, iar vacanţele cu părinţii şi le petrecea în Deltă încă de mic. Au trecut mulţi ani de atunci, însă marea încă-l cheamă la ea.

    „Încă de acum mai bine de 20 de ani, de pe vremea când eram vicepreşedinte într-o bancă, fugeam în weekend în Deltă, la pescuit. Pe atunci mi-am cumpărat o bărcuţă cu motor. Am străbătut apoi toate cotloanele Deltei ani la rând cu harta şi busola în mână. La vremea aceea nu existau GPS-uri“, povestea el anterior despre cum s-a consolidat relaţia lui cu apa şi cum a devenit navigator de vocaţie.

    Tot cam atunci – acum circa două decenii – în vacanţele la mare în Grecia a început să închirieze câte un catamaran cu vele. Prin 2008, odată cu achiziţia unei ambarcaţiuni mai mari, a început să iasă pe mare din ce în ce mai des, să facă motoring. Era o perioadă când nu mulţi prinseseră gustul sailingului şi al regatelor care acum aduc în weekendurile de vară câteva sute de oameni pe litoralul românesc pentru a se lua la întrecere cu alţi pasionaţi şi pentru a-şi testa limitele.

    În această aventură Mihai Marcu a reuşit să atragă şi prieteni şi cunoscuţi. Şi nu în ultimul rând l-a convertit la această “religie” şi pe fiul său, cu care merge an de an într-o expediţie.

    Spunea anterior că nimic nu se compară cu senzaţia pe care o ai atunci când opreşti motorul şi tot ce auzi este vântul în velele pline şi zgomotul valurilor care se sparg de barcă. Muzica preferată a pasionaţilor de mare. Mai mult, recunoaşte că îi place să navigheze şi pe vreme care îl provoacă. Nu caută neapărat furtuna, dar se bucură când are ocazia să îşi testeze limitele.

    „Marea fie te încarcă cu energie şi îţi potenţează tot ceea ce ai mai bun în tine ca om, fie te poate distruge dacă nu ştii să o respecţi.“ De la pasiune la business au fost doar câţiva paşi. „Am spus-o de atâtea ori, pasiunea mea este familia şi apoi vin pescuitul, sailingul, antreprenoriatul“, afirma el anterior.

    Primii paşi în businessul de la malul mării i-a făcut însă în 1998, când Mihai Marcu a cumpărat un teren în Deltă pentru a-şi face o casă de vacanţă. Apoi încă o casă şi un teren.

    Apoi a fondat NauticLife, o firmă de importuri de ambarcaţiuni, echipamente de sailing şi accesorii. Şi apoi o şcoala de sailing – Romanian Yachting School, care acum are propria flotă de veliere pe care cursanţii fac practică. Mai târziu Mihai Marcu a cumpărat şi dezvoltat o infrastructură complexă la marina Limanu, unde brandul LifeHarbour a crescut „încet, dar sustenabil“. Tot cam atunci a construit pensiunea Pike Inn din Deltă.

    Mihai Marcu este, alături de Bogdan Grădinaru, fondatorul competiţiei de sailing de la Marea Neagră Romania Cup. Şi povestea continuă să se scrie.