BusinessMagazin

Tag: accize

  • Petrecerea taxelor scăzute s-a terminat. Ministerul de Finanţe propune revenirea accizelor la combustibil la nivelul din 2016

    „Deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253 mil. litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58 mil.  litri, încasările au scăzut cu 634 mil.  lei, respectiv 223mil. lei. Motivele principale au fost scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897lei/1000 litri la 1518lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată”, arată Finanţele în expunerea de motive aferentă ordonanţei.

    La 1 ianuarie 2017, scăderea accizelor a fost una dintre cele trei măsuri de relaxare fiscală pe care PSD nu le-ar mai fi vrut introduse, dar care au intrat în vigoare pentru că nu a reuşit să intre la guvernare în decembrie 2016.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Accizele în anul 2017 ar trebui să fie egale cu cele din 2016, pentru că inflaţia a fost negativă

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, marţi, că în luna septembrie 2016 indicele preţurilor de consum – inflaţia – a fost de -0,6% faţă de septembrie 2015, ceea ce înseamnă, potrivit Codului Fiscal, o îngheţare a accizelor pentru anul 2017 la nivelul celor din anul 2016.

    Pentru anul 2016, cursul de schimb utilizat la calculul accizelor a fost egal cu cel aplicat în 2015, respectiv de 4,7380 lei/euro, pentru că în luna septembrie 2015 inflaţia a fost negativă (-1,5%) faţă de septembrie 2014. Cursul pentru 2017 ar trebui să fie calculat prin adăugarea creşterii medii a preţurilor (inflaţia) la cursul din 2016. Dar inflaţia a fost negativă (-0,6%) şi în noua perioadă de referinţă, astfel că – potrivit Codului Fiscal – cursul ar trebui să rămână neschimbat.

    „Anexa privind Accizele din Legea nr. 227/2015 (noul Cod Fiscal) nu a mai fost modificată şi nu au mai apărut niciun fel de clarificări intermediare, astfel că accizele în anul 2017 ar trebui să rămână la nivelul celor din 2016, exprimate în lei”, a declarat pentru MEDIAFAX Gabriel Sincu, expert fiscal în cadrul EY România. El a precizat că la niciun produs accizabil nu sunt prevăzute majorări ale nivelului din 2017 faţă de cel din 2016, pentru că „România a ajuns chiar mai devreme la armonizarea cu accizele din UE”.

    Până pe data de 20 octombrie a fiecărui an, trebuie publicat pe siteul Ministerului Finanţelor Publice nivelul actualizat al accizelor pentru anul următor.

    Accizele sunt taxe speciale care se percep pentru produse precum ţigarete şi alte consumabile pe bază de tutun, combustibili, cafea, alcool, parfumuri, energie sau bijuterii, cu anumite excepţii prevăzute în mod expres de legislaţia aferentă.

    Coful Fiscal prevede că nivelul accizelor „se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică”. Aceste prevederi „nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea preţurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015”.

  • Afacerile necurate de la ieşirea din ţară: profit de 2,5 milioane de euro în doar 5 săptămâni, cu ajutorul regilor Vămii

    Caracatiţa din Vamă a reuşit o nouă performanţă, în afacerea cu motorină. În doar cinci săptămâni, prejudiciul adus statului a fost de 2.5 milioane de euro, bani proveniţi din afaceri cu motorină, scriu cei de la Vocea Transilvaniei. La mai bine de şapte ani de la săvârşirea faptelor, procurorii DNA Oradea a trimis “gruparea” în judecată, printre inculpaţi numărând-se fostul şef al Vămilor, orădeanul Radu Mărginean, dar şi Călin Vesa, directorul executiv al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj. Ambii sunt cercetaţi pentru  săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată.

    Pe lângă Călin Vesa şi Radu Mărginean au mai fost deferiţi justiţiei Ovidiu Vidican, şef Serviciu la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, Corneliu Sotoc, fost director al Vămii Oradea, Gheorghe Seleş, fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere din ANV, Aurelian Baciu, fost şef birou la Vama Oradea, Ovidiu Costea şi Gheorghe Buna, foşti comisari de Gardă Financiară. Toţi sunt acuzaţi că au protejat o societate comercială din Săcueni controlată de Bereczki Jozsef şi Pap Robert, care, potrivi unor surse, ar fi interpuşi ai lui celebrului afacerist orădean Attila Racz, capul celei mai întinse reţele de contrabandă cu combustibil din România, condamnat la 7 ani de închisoare în procesul în care a fost acuzat că a coordonat o grupare ce a fraudat statul cu 87 milioane lei prin tranzacţii ilicite cu carburanţi.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

    Această situaţie întâlnită în România pare subiectul unui banc, însă ete pur şi simplu o parte din realitatea în care trăim.

    Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

  • De când poate scădea TVA. Discuţii cu reprezentanţi ai FMI şi CE

    Potrivit ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, guvernul va discuta măsurile de relaxare fiscală prevăzute de proiectul noului Cod fiscal cu reprezentanţii FMI şi ai CE, măsurile fiind deja incluse în scrisoarea de intenţie nesemnată la vizita din februarie a delegaţiei creditorilor.

    Proiectul cuprinde mai multe măsuri de relaxare fiscală, printre care reducerea TVA la 20% din 2016 şi 18% în 2018, respectiv la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, tăierea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Vâlcov a precizat că dacă vor fi încasate în plus faţă de plan venituri bugetare de 1,5 mld. lei în T1 şi încă 1,5 mld. lei în T2, atunci reducerea TVA şi a accizelor va începe încă din acest an, prin OUG. Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 mld. lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor guvernamentale.

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • Îngrijorat de scăderea consumului de carburanţi şi alcool, Guvernul vrea să reducă accizele din 2016

    Documentul prevede scăderea accizei cu 20% la motorină (de la 1897,08 lei /1000 litri la 1.518,04 lei /1000 litri), cu 18,62% la benzina fără plumb (de la 2.035,40 lei /1000 litri la 1.656,36 lei / 1000 litri) şi cu 16,28% la benzina cu plumb (de la 2.327,27 lei /1000 litri la 1.948,23 lei /1000 litri).

    În acelaşi timp, vor fi diminuate accizele cu 15,38% pentru bere (de la 3,9 lei /hl /1 grad Plato la 3,3 lei /hl /1grad Plato), cu 70% la vinuri spumoase (de la 161,33 lei /hl produs la 47,38 lei/hl produs), cu 77,7% pentru băuturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei /hl produs la 47,38 lei /hl produs) şi cu 30% pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei /hl alcool pur la 3306,98 lei /hl alcool pur).

    În schimb, taxa va creşte la băuturile fermentate liniştite, altele decât berea şi vinul, de la 47,38 lei/hectolitru la 396,84 lri/hectolitru de produs.

    Eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II “Alte produse accizabile”, respectiv cafea, bijuterii, confecţii din blănuri, autoturisme, este de asemenea prevăzută în proiect.

    Reducerile sunt argumentate de Guvern prin scăderea consumului la carburanţi şi băuturi alcoolice, cu influenţe negative asupra veniturilor bugetare şi indicatorilor macroeconomici, apariţia fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre UE, precum Ungaria şi Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxe, precum şi prin discrepanţele constatate între veniturile bugetare colectate şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor.

    Impactul bugetar este estimat pentru anul viitor la 1,34 miliarde lei, cu încasări mai mici de 2,87 miliarde lei şi venituri suplimentare de 1,53 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, mizându-se pe o creştere economică suplimentară de circa 0,3 puncte procentuale, creşterea numărului locurilor de muncă cu circa 36.000 în 2016, reducerea inflaţiei cu 0,4 puncte procentuale, precum şi pe contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre UE şi reducerea evaziunii fiscale.

  • Nivelul accizelor va fi exprimat în lei începând de anul viitor şi indexat cu rata inflaţiei

    “Începând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014. Începând cu anul 2016, nivelul astfel obţinut se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie”, arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

    Modificarea este propusă pentru prevenirea fluctuaţiei veniturilor din accize la bugetul de stat în funcţie de variaţiile de curs valutar lei/euro stabilite de Banca Central Europeană la data de 1 octombrie a fiecărui an, precum şi pentru păstrarea valorii reale a acestor venituri şi a predictibilităţii atât pentru bugetul de stat cât şi pentru mediul de afaceri, arată instituţia.

    La finele lunii noiembrie premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul nu va creşte taxe şi impozite, făcând referire şi la accize şi spunând că acestea vor rămâne “exact cum au fost în 2014, niciun leu în plus” în condiţiile în care sistemul aplicat până acum la calculul accizelor ar trebui să conducă la o scădere.

    Formula după care va fi calculată valoarea accizelor anul viitor este încă în analiză la nivelul unui grup de lucru, declara în 1 octombrie ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nedorind să precizeze dacă accizele vor mai fi stabilite după cursul valutar redus anunţat de BCE, care permite un nivel mai mic de accizare.

    Două săptămâni mai târziu, ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, declara că nu a fost încă stabilit modul în care se va calcula acciza de anul viitor, dar că este luată în calcul şi varianta ca aceasta să nu mai depindă de euro, ci de leu.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele ar fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a parcurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

  • JTI: Propunerile Ministerului Finanţelor privind accizele pe 2015 vor scumpi ţigările la nivelul care trebuia atins în 2018

    La finele săptămânii trecute, Finanţele au informat producătorii de tutun că de la 1 aprilie anul viitor va scădea acciza ad valorem de la 18% la 14%, deşi ar fi trebuit ajustată doar cu un punct procentual, potrivit calendarului convenit cu Comisia Europeană, iar nivelul propus trebuia atins abia în 2018, la finalul calendarului.

    Totodată, reprezentanţii MFP au anunţat companiile că va aplica în principiu un curs de schimb de 4,73 lei/euro, la nivelul din acest an, dar nu au exclus indexarea cu rata inflaţiei, în urma negocierilor cu FMI şi Comisia Europeană.

    Prin creşterea accizei minime de la 81,5 euro la 84 de euro la 1.000 de ţigarete, nivelul taxei se ridică la 397,32 lei, ceea ce la cursul BCE de la 1 octombrie 2014 – 4,4093 lei/euro (la care se face raportarea către CE) înseamnă peste 90 de euro, nivelul care trebuia atins în 2018.

    La un curs de schimb de 4,73 lei/euro, preţul unui pachet de ţigări din categoria celor mai ieftine se va scumpi cu circa 20 de bani, iar cele mai scumpe cu doar 10 bani. În cazul în care cursul la care se calculează acciza va fi indexat cu rata inflaţiei de la septembrie şi va urca la 4,8 lei/euro, atunci scumpirea va fi de aproximativ 25 şi 15 bani.

    Reducerea accizei ad valorem la 14%, nivelul programat pentru 2018, care se calculează asupra preţului de vânzarea cu amânuntul, apropie preţurile între ţigările premium şi cele din categoriile mai ieftine.

    “Deja preţurile din categoriile ieftine sunt mult mai mari decât preţurile ţigărilor de pe piaţa neagră, iar prin această măsură se va mări ecartul şi o să vedem o creştere a contrabandei”,a declarat pentru MEDIAFAX Gilda Lazăr, corporate affairs JTI România.

    Calendarul de armonizare al accizelor prevede o majorare a accizei minime la 84,00 euro/1.000 de ţigarete în 2015, 86,5 euro în 2016, 89 euro în 2017 şi 90 euro în 2018.

    De asemenea, acciza totatală a urma să fie de 86,96 euro/1.000 de ţigarete de anul viitor, 89,55 euro în 2016, 92,14 euro în 2017 şi 93,18 euro în 2018.

    La cursul de 4,73 lei/euro, acciza totală de 86,96 euro/1.000 de ţigarete înseamnă 411,32 lei, ceea ce echivalează cu 93,28 euro/1.000 de ţigarete la cursul BCE de la 1 octombrie, mai mult decât nivelul convenit pentru 2018.

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.