Tag: accesare

  • Comisia Europeană AVERTIZEAZĂ ţările estice că accesarea fondurilor UE va fi condiţionată de situaţia justiţiei

    Maros Sefcovic, un politician slovac care a anunţat candidatura în cadrul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a semnalat că prioritatea sa va fi intensificarea dialogului instituţional cu ţări precum Ungaria şi Polonia, criticate de Uniunea Europeană din cauza reformelor constituţionale. Vicepreşedintele CE atrage atenţia că statele care beneficiază de finanţare UE, în principal cele est-europene, trebuie să se aştepte din partea ţărilor vestice la condiţii mai stricte în materie de respectare a standardelor comunitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru persoanele fără venituri stabile cu vârste cuprinse între 26 şi 55 de ani: Vor putea contracta, fără dobândă, credite garantate de stat

    Persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani vor putea contracta, fără dobândă, credite garantate de stat de până la 35.000 de lei. În anumite condiţii, creditul poate atinge valoarea de 55.000 de lei, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea programului guvernamental „Investeşte în Tine”.

    „(…) Programul poate fi accesat de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională. (…) Această categorie de beneficiari poate accesa un credit de până la 35.000 de lei. (…) Creditul se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie”, se arată în textul de lege.
     
    De altfel, creditele nu vor suporta dobânzi şi vor fi garantate într-o proporţie de 80% de statul român.
     
    Creditele garantate de stat sunt oferite peroanelor care nu au un venit stabil, care urmează cursuri în sistemul de învăţământ şi celor care urmează cursuri de respecializare profesională.
    Astfel, persoanele care apelează la aceste credite pot beneficia de 35.000 de lei, iar dacă se agajează în timpul derulării acestui credit mai primesc 20.000 de lei. Persoanele care nu sunt angajate când accesează creditul garantat de stat vor avea nevoie de un codebitor când contractează creditul.
     
    „(…) Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20.000 lei în cazul în care beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului. (…) Pentru acordarea creditului beneficiarul va fi însoţit de cel puţin un codebitor, dacă nu este el angajat”, se arată în textul de lege.
     
  • Danemarca va deveni importator net de petrol pentru prima dată din 1993

    Autorităţile daneze şi-au schimbat astfel previziunile de anul trecut, care indicau o plafonare a producţiei şi a consumului, precum şi faptul că Danemarca va continua să fie exportator net.

    Anul 2018 va fi primul din ultimii 25 de ani când Danemarca va deveni importator net, statut pe care l-ar putea păstra cel puţin până în anul 2035. O excepţie ar urma să o facă doar anul 2024, atunci când se previzionează o creştere a producţiei ca urmare a accesării resurselor petroliere ale câmpului Tyra – de unde, deocamdată, se extrage doar gaz natural. Anul 2024 va fi, insă, ultimul an în care se va mai afla în poziţia de exportator.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hoţul fotografiilor cu Jennifer Lawrence dezbrăcată intră în închisoare

    Acuzatul, George Garofano, în vârstă de 26 de ani, a spart conturile electronice deţinute de 240 de persoane printre care şi cel al actriţei din “Jocurile foamei/ The Hunger Games” şi a fost identificat în 2014. El şi-a recunoscut vina povestind că a pretins că este un angajat Apple pentru a obţine parolele victimelor sale.

    Judecătorul a insistat asupra gravităţii faptei, Garofano oferind o parte dintre imaginile obţinute spre vânzare fără să ţină cont de impactul pe care acest lucru îl are asupra vieţii victimelor sale.

    După eliberarea din închisoare tânărul va avea rămâne sub supraveghere încă trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de des apelează românii la internet banking

    Bărbaţii sunt mai orientaţi decât femeile spre operaţiuni de Internet Banking. Astfel, dacă femeile utilizează acest serviciu zilnic sau de câteva ori pe săptămână în procent de 26%, în cazul bărbaţilor se constată o diferenţă de +12% (38%). Dacă ne referim în continuare la cei care utilizează Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână, se observă şi în acest caz diferenţe pe categorii de gen (faţă de total populaţie – 42%). Procentul femeilor este şi de această dată mai scăzut comparativ cu cel al bărbaţilor: 37% versus 48%.

    Analizând comportamentul de consum pe categorii de vârstă, se constată că cei cu vârste cuprinse între 31-45 de ani sunt cei mai devotaţi consumatori, acest target alegând să folosească Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână în procent de 46%. Referindu-ne la aceeaşi frecvenţă de consum, tinerii cu vârste cuprinse între 18-30 au un comportament similar cu cel al persoanelor de 46-65 de ani, în cazul ambelor categorii de vârstă înregistrându-se un procent de 40%. 

    „Diferenţe apar şi atunci când ne raportam la nivelul de educaţie al populaţiei. Cea cu o educaţie medie şi sub-medie este caracterizată de un consum mai scăzut de Internet Banking, comparativ cu cea care beneficiază de un nivel înalt de educaţie”, susţine Julien Zidaru, managing partner Exact Business Solutions. Mai exact, ultima categorie menţionată utilizează Internet Bankingul în procent de 50% cel puţin o dată pe săptămână (cu 16% mai mult decât cei cu o educaţie medie şi sub-medie) şi în procent de 71% cel puţin o dată pe lună (cu 20% mai mult decât cei cu un nivel mediu şi scăzut de educaţie şi cu +10% faţă de media naţională). Cei care folosesc Internet Bankingul zilnic sau de câteva ori pe săptămână sunt tot cei cu un nivel înalt de educaţie – 37%, procentul celor care îl utilizează cu aceeaşi frecvenţă din rândul persoanelor cu educaţie medie şi sub-medie fiind de 26%.

    În concluzie, bărbatul cu educaţie superioară este cel care foloseşte cel mai des serviciile de Internet Banking: 74% cel puţin o dată pe lună, 52% cel puţin o dată pe săptămână, 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

    Realizând, de asemenea, o ierarhie în funcţie de mărimea oraşelor ţării, Bucureştiul este în topul consumului de Internet Banking: 71% dintre bucureşteni accesează acest serviciu cel puţin o dată pe lună, 53% cel puţin o dată pe săptămână, iar 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Îndreptând privirea spre mediul rural, constatăm o deschidere a locuitorilor spre zona de Internet Banking: 49% dintre ei apelează la acest instrument cel puţin o dată pe lună, 35% cel puţin o dată pe săptămână, iar 24% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

  • Comisarul Phil Hogan: Rezerva de criză a UE nu poate fi activată pentru pesta porcină din România

    „Deşi înţeleg situaţia dificilă a crescătorilor de porcine din zonele afectate direct de boală, este imperios ca, întâi de toate, România să ia toate măsurile necesare pentru a ţine epidemia sub control, cu precădere prin folosirea instrumentelor disponibile prin legislaţia privind sănătatea animalelor, în special în Directiva Consiliului 2002/60/EC. În plus, răspunsul României la situaţia epidemiologică în legătură cu Pesta Porcină Africană ar trebui să fie aliniat principiilor Strategiei UE pentru Pesta Porcină Africană. Măsurile implementate de România pentru monitorizarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane sunt deja susţinute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanţarea de urgenţă, în baza dispoziţiilor Regulamentului 652/2014”, a scris comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare transmisă pe 14 august europarlamentarului român Laurenţiu Rebega.

    Phil Hogan a adăugat, potrivit sursei citate, că România are posibilitatea de a apela, mai întâi, la propriile ajutoare de stat.

    „În timp ce este de o importanţă deosebită ca cerinţele de monitorizare şi biosecuritate să fie respectate şi răspândirea bolii limitată, autorităţile române trebuie, de asemenea, să reflecteze la posibilităţile de finanţare din cadrul programului pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta măsuri sustenabile, de lungă durată pentru îmbunătăţirea biosecurităţii în exploataţiile de porcine din România. În acelaşi timp, doresc să amintesc posibilitatea pe care autorităţile ţării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane”, se mai arată în scrisoarea oficialului european.

    Potrivit lui Hogan, regulamentele europene oferă posibilitatea unor măsuri „de natură excepţională şi temporară”, iar schema de ajutor de criză pentru fermierii români reprezintă o „măsură de ultim resort” care nu se poate activa în momentul de faţă.

  • Autorităţile locale pot contracta împrumuturi din privatizări, în 2018, în limita a 800 mil. lei

    Banii accesaţi vor putea fi folosiţi pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

    Autorităţile pot depune solicitările până la 29 noiembrie 2018, la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, de la care documentaţia va fi transmisă Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Primăriile reşedinţă de judeţ pot cere bani pentru staţii de reîncărcare a maşinilor electrice

    „În Monitorul Oficial a apărut ghidul de finanţare pentru staţiile de reîncărcare rapidă pentru maşinile electrice, ghid de finanţare care va putea să fie accesat începând de săptămâna viitoare de către toate municipiile reşedinţă de judeţ. Asta pentru că avem în programul de guvernare şi prin Administraţia Fondului de Mediu, finanţăm, până în 2020, achiziţionarea de către populaţia României a circa 100 de maşini electrice şi hibrid plug-in. Şi nu puteam să lăsăm un cetăţean, un român care doreşte să achiziţioneze o astfel de maşină nepoluantă, pentru care Administraţia Fondului de Mediu, Ministerul Mediu, dă un eco-bonus de 10.000 de euro, eco-bonusul cel mai mare din Uniunea Europeană, să lăsăm, bineînţeles, neacoperit, şi cu posibilitatea de reîncărcare a acestor maşini”, a spus Graţiela Gavrilescu în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Instituţia Prefectului Alba.

    Ministrul Mediului a adăugat că în următoarea perioadă vor putea fi accesate fonduri pentru achiziţionarea unor mijloace de transport nepoluante de către municipiile aflate în procedură de infringement.

    „În acelaşi timp este publicat ghidul de finanţare şi va putea fi accesat în perioada următoare pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, în sensul achiziţionării de autobuze electrice, tramvaie sau troleibuze nepoluante şi nu în ultimul rând şi a autobuzelor cu gaz natural comprimat care se adresează municipiilor, care sunt în procedură de infringement. Avem 100 de milioane de euro pentru finanţarea acestui proiect”, a spus Graţiela Gavrilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2018: Marian Olteanu, director general, Gramma Wines

    Marian Olteanu a dat Bucureştiul pe Iaşi, preluând o podgorie pe care a obţinut-o în urma unor retrocedări de terenuri. În 2007, alături de părinţii săi, el a decis să acceseze fonduri europene pentru construirea unei crame. Câţiva ani mai târziu, în urma unei investiţii de peste un milion de euro, primele vinuri produse sub brandul Gramma intrau pe piaţa locală.

    În prezent podgoria Gramma e întinsă pe 17 hectare, viţă proprie, la care se adaugă alte 17 hectare luate în arendă. Podgoria are o vechime de aproape 50 de ani şi este formată din soiurile Aligoté, Fetească Regală şi Fetească Albă. Vinurile produse sub brandul Gramma sunt distribuite în proporţie de 90% în HoReCa şi de 10% în lanţurile de retail de pe plan local, iar pe pieţele de peste hotare ajung în cantităţi mici în Germania, Olanda şi Anglia.

    „Vinul ce e? Vinul e expresia strugurelui cules dintr-o anumită zonă, căruia îi aplici o anumită tehnologie modernă – dar asta nu neapărat ca să îl faci mai bun, ci ca să îl protejezi de oxidare, ca să te asiguri că iese un vin curat. Eu, dacă fac mult vin într-un an şi nu reuşesc să îl vând, mă complic; prefer să produc mai puţin şi să cresc capacitatea proporţional cu forţa de vânzare“, povestea Marian Olteanu într-un interviu acordat anterior Business Magazin. În 2016, cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro. „Ţinta noastră pentru următorii ani este să creştem calitatea“, spune Olteanu.

    Cât despre producţie, ea rămâne la un nivel de 50.000 de sticle vândute în HoReCa şi alte 50.000 pe diferite canale, aşa cum ar fi corporate sau pe export. „Ne aşteptăm la o uşoară expansiune la export, pe pieţe din sudul Europei spre care nu aveam curajul să ne îndreptăm, însă se pare că există o cerere tot mai mare pentru vinurile albe româneşti, prin prisma calităţii date de temperaturile mai scăzute“, încheie el.


    31 de ani  
    director general  
    Gramma Wines

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Jumătate dintre utilizatorii de smartphone-uri nu îşi protejează dispozitivele mobile cu parole

    68% dintre indivizi accesează cu regularitate Internetul de pe un smartphone (de la 60%, în 2016), iar 34% dintre ei folosesc o tabletă în acelaşi scop. Dintre aceştia, peste o treime (35%) dintre persoane folosesc smartphone-ul pentru online banking, ceea ce, evident, înseamnă acces la informaţii financiare valoroase. În plus, 57% dintre respondenţi îşi folosesc în mod constant smartphone-ul ca să-şi acceseze e-mail-ul personal, iar 55% spun că îl folosesc pentru activităţi de social media, ambele implicând, de asemenea, mari cantităţi de date sensibile.

    Mai puţin de jumătate (48%) îşi protejează telefoanele cu parole şi numai 14% dintre ei îşi criptează fişierele şi folderele pentru a împiedica accesul neautorizat. Chiar şi pierderea unor dispozitive care sunt protejate cu parole ar putea avea consecinţe serioase. De exemplu, 41% dintre utilizatori fac backup datelor şi numai 22% folosesc funcţiile anti-furt de pe dispozitivele lor mobile, ceea ce înseamnă că este foarte posibil ca foştii proprietari ai acestor dispozitive să rămână fără acces la informaţiile şi conturile lor personale.