Tag: accesare

  • Google chiar îşi bagă nasul peste tot: Compania vrea să integreze inteligenţa artificială în hainele tuturor

    Gigantul din tehnologia americană, Google, şi-a actualizat conceptul de îmbrăcăminte tehnologică, iar prin acesta compania caută să introducă inteligenţa artificială în mai multe articole de îmbrăcăminte, scrie CNBC.

    Divizia de Proiecte şi Tehnologie Avansată Google sau mai scurt ATAP a reuşit să actualizeze aplicaţia Jacquard, împreună cu un senzor  care este plasat în vestele retailerului american Levi, potrivit anunţului Google din această săptămână. Prin intermediul acestei aplicaţii, oamenii care poartă diversele obiecte vestimentare vor putea să acceseze diferite aplicaţii şi caracteristici ale unui telefon. Cu câteva gesturi, utilizatorii vor putea face fotografii, asculta muzică sau accesa serviciile de navigare ale Google.

    „Cu Jacquard, vrem să vă dăm acces la viaţa digitală prin intermediul hainelor şi produselor pe care le folosiţi zi de zi. Noi vedem tehnologia ca pe un instrument prin care lucrurile obişnuite din viaţa voastră pot deveni mai bune şi mai utile”, a declarat Ivan Poupyrev, directorul departamentului de ingineri în cadrul Google ATAP.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Motivele pentru care ar trebui să îţi fie frică de camera video a laptopului

    Orice laptop care are incorporată o cameră (webcam) aduce riscul de a fi spionat, potrivit unui articol al publicaţiei internaţionale Forbes.

    Un studiu recent realizat de HP, citat de companie, arată faptul că 10% dintre oamenii din Statele Unite susţin că au fost ţinta unui atac la nivelul camerei web sau cunosc pe cineva al cărui webcam a fost ţinta unui atac.

    „Nu este dificil ca oamenii să te vadă acasă. Microfonul din laptop poate fi accesat, la fel şi camera”, a spus într-un interviu Rami Malek, actorul care joacă personajul Elliot în serialul Mr.Robot.

    Conform chestionarului HP, 79% dintre americani sunt conştienţi că dreptul la intimitate poate fi încălcat prin intermediul camerei web incorporată din laptop, în timp ce 60% dintre aceştia îşi acoperă webcam-ul laptopului pentru a se simţi mai în siguranţă sau să prevină o tentativă da fi spionat.

    În cadrul studiului 46% din oameni, inclusiv cofondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, îşi acoperă webcam-ul cu bandă adezivă, 35% folosesc post-its şi 32% folosesc doar o bucată de hârtie.

    Generaţia Z, persoanele care s-au născut între anii 1995 şi 2010, au fost cei mai conştienţi referitor la posibilitatea camerei web a laptopului de a fi accesată, cu un procentaj de 69%, pe când millennials au avut un procentaj de 61%. De asemenea, luând în considerare genul oamenilor care au răspuns la chestionar, se observă faptul că 67% dintre femei îşi fac griji privind intimitatea lor, iar 59% dintre dintre bărbaţi le împărtăşesc această îngrijorare.

    În urma acestui studiu, HP a dezvoltat un sistem numit „Webcam Kill Switch” care dezactivează fizic camera web al laptopului, iar pentru calculatoarele tip desktop webcam-urile sunt ascunse în diplay şi apar doar când utilizatorul are nevoie de webcam.

    „Pentru unii dintre clienţii noştri, mai ales pentru cei din cadrul guvernului sau în armată, avem notebooks care sunt personalizate în aşa fel încât nu dispun de webcam sau microfon”, a spus în cadrul articolului şi Anthony Mungiello, senior product manager la Panasonic.

     

  • Atenţie! ANAF îi avertizează pe contribuabili asupra unei posibile fraude: Nu accesaţi acest site

    Persoanele fizice recepţionează sms-uri sau email-uri, în care sunt informaţi că pot primi bani de la ANAF, precizează un comunicat al agenţiei.
     
    Persoanele sunt sfătuite să acceseze un site, la care este disponibil un formular, în care sunt solicitate, în numele ANAF, date personale, inclusiv date ale conturilor şi PIN-urile acestora.
     
    Rugăm contribuabilii să nu acceseze site-ul din sms-urile primite şi, totodată, le reamintim că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu transmite informaţii nesolicitate prin sms, iar portalul oficial al instituţiei este www.anaf.ro !
  • De ce nu avem autostrăzi? CNAIR arată cu degetul spre constructori şi spre standardele prea ridicate de accesare pentru fondurile europene pentru lipsa infrastructurii rutiere din România

    Lipsa infrastructurii rutiere şi ritmul lent în care sunt dezvoltate marile proiecte de infrastructură, de la autostrăzi şi până la centuri ocolitoare pentru mai multe oraşe din ţară reprezintă una dintre principalele probleme ale României, aşa cum afirmă din ce în ce mai apăsat şi investitorii.

    Prezent la un eveniment susţinut astăzi de Camera pentru Comerţ şi Industrie Bucureşti, purtătorul de cuvânt de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu, arată cu degetul înspre lipsa forţei de aplicare.

    „Suntem întrebaţi de ce nu facem mai repede lucrurile. Trebuie să ţinem cont de un timp pentru orice proiect. Nu poţi începe astăzi un proiect şi mâine să îl termini. Aceste proiecte au nevoie de finanţare şi forţă de aplicare. Constructorii români nu au fost în stare să fie prezenţi pentru proiecte, iar constructorii străini au venit aici cu calcule foarte reci. Ceea ce se întâmplă acum este rezultatul acestui gol creat în piaţa de construcţii românească”, spune Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum facem să accesăm mai uşor fonduri europene?

    Realitatea este însă mult mai prietenoasă cu companiile româneşti. Pentru accesarea de fonduri europene sunt eligibile companii care au ca medie în 2018 între 3 şi 249 angajaţi, profit şi care vor să acceseze un grant de minimum 1 milion euro şi maximum 5 milioane euro pentru investiţii în afara zonei Bucureşti-Ilfov. Finanţarea nerambursabilă este de cel mult 70% în cazul în care compania nu a depăşit o medie de 49 de angajaţi în ultimii doi ani fiscali, mai puţin în judeţele Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara şi Arad, unde finanţarea este de cel mult 55%, respectiv 45% dacă sunt între 50 şi 249 angajaţi.

    Procentul de finanţare nerambursabilă se aplică în funcţie de judeţul unde este amplasată investiţia şi nu unde avem sediul social. De exemplu, putem avea sediul social la Bucureşti, dar investiţia să o facem la Braşov. În această situaţie avem 70% nerambursabil dacă nu am depăşit media de 49 de angajaţi. Sunt eligibile cheltuieli cu construirea de la zero sau extinderea unei clădiri, dotarea cu echipamente, mijloace fixe şi software. Nu este eligibilă, în schimb, renovarea spaţiilor existente, iar terenul trebuie să fie liber de sarcini.

    Trebuie să avem în vedere însă că ambele linii, de fonduri europene şi ajutoare de stat, sunt reglementate până în 2020. Prin urmare suntem la final al perioadei programatice 2014-2020 şi trebuie să fim atenţi la oportunităţi, următoarea sesiune deschisă pe fonduri europene fiind, cel mai probabil, tocmai în 2022. Dacă pe Schema de Ajutor de Stat reglementată de HG 807/2014 avem sesiune de depunere continuă, pe fonduri europene sesiunea se va deschide în luna mai, cel mai probabil. La acel moment însă proiectele va trebui să fie deja pregătite, pentru că se aplică principiul de „primul venit, primul servit”. Altfel spus, cine va atinge 75 puncte va intra direct la contractare. Nu se vor contracta proiectele în ordinea punctajului, ci în ordinea depunerii.

    Faţă de 2017, actualul ghid pe Programul Operaţional Regional 2.2 simplifică mult procedura: nu se mai solicită la depunere decizia etapei de încadrare de la mediu, nu se mai punctează depunerea a două oferte pentru fiecare echipament. Dovada cofinanţării nu se face la momentul depunerii, ci doar după evaluarea proiectului, odată cu transmiterea documentelor necesare contractării, însă sfatul meu este să solicitaţi şi unei bănci o analiză şi să aveţi cumva certitudinea că veţi deţine resursele necesare implementării proiectului. Altfel, există posibilitatea să construiţi un proiect de
    7 milioane euro şi după aprobare să realizaţi că nu aveţi resurse pentru a-l implementa.

    Pentru un proiect eligibil şi cu un punctaj care să asigure contractarea, primul pas este verificarea bilanţului pe 2018, chiar şi provizoriu, precum şi analiza indicatorilor. În funcţie de punctaj, compania poate decide ce indicatori financiari îşi asumă să crească drept urmare a implementării proiectului.
    Planul de afaceri trebuie pregăatit cu rigurozitate: descrierea societăţii, produse/servicii etc., la fel şi cererea de finanţare, previziunile financiare – venituri, cheltuieli, locuri de muncă create, salarii. Deşi s-au simplificat cerinţele, documentaţia este încă stufoasă, cel puţin 100-150 pagini, proiectele se depun pe platforma MYSMIS, iar ulterior aprobării, implementarea este mult mai solicitantă întrucât achiziţiile, rapoartele de progres, cererile de plată/rambursare necesită respectarea cu stricteţe a legislaţiei, altfel compania riscă corecţii.

    În acest context şi având în vedere faptul că este eligibilă cheltuiala cu consultanţa în procent de 50%, recomand alegerea unui consultant cu experienţă de cel puţin 5-7 ani în domeniu şi care probează finalizarea cu succes a minimum 20-30 proiecte de acelaşi tip. E foarte important şi să aveţi în vedere că de la publicarea ghidului final, în doar o lună se deschide sesiunea. Prin urmare, sfatul meu este să aveţi scrise proiectele, semnate cu semnătura electronică toate documentele, astfel încât, la momentul oportun, acestea doar să fie încărcate pe platforma MYSMIS. Estimez că va fi o concurenţă acerbă pentru fondurile rămase şi nu va fi loc pentru întârziaţi.

    Proiectele se vor evalua aproximativ şase luni şi apoi se semnează contractul de finanţare. Odată semnat, se dă un anunţ în presă privind începerea proiectului şi începe derularea procedurilor de achiziţie. Trebuie urmărite şi respectate atât bugetul aprobat, cât si calendarul de implementare a proiectului. În cazul în care trebuie prelungite anumite activităţi sau trebuie făcute modificări, se fac fie notificări, fie acte adiţionale la contractul de finanţare.

    În funcţie şi de prevederile ghidului final, ce urmează să fie publicat, de principiu, în aprilie, şi de grila de punctaj aferentă, nu recomandăm asumarea unor indicatori pe care nu suntem siguri că îi putem atinge după finalizarea implementării.

    Întrucât perioada programatică 2021-2027 va începe probabil în 2022, până atunci nu vom mai avea alte sesiuni deschise pentru a ne finanţa proiectele şi trebuie să profităm de ultimele alocări în 2019.

  • Aceste trei companii din România sunt în top 1.000 al firmelor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri

    În ultimii cinci ani, industria locală de software şi servicii de IT a crescut cu 2 miliarde de euro, iar în acest an se pregăteşte să treacă pragul de 5 miliarde de euro, evoluţie care a fost susţinută nu doar de giganţii care au angajat în România zeci de mii de ingineri de top, ci şi de companii locale, dintre care unele au reuşit nu doar să reziste competiţiei cu multinaţionalele, ci chiar să şi iasă pe pieţele externe şi să se dezvolte astfel accelerat. Unele dintre acestea au avut abilitatea nu doar de a creşte mai repede decât altele, ci şi să-şi promoveze performanţa, punând astfel din nou şi România pe harta companiilor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri în ultimii cinci ani.

    Accesa IT Systems, Trencadis şi Tremend Software sunt cele trei firme locale de IT care au intrat şi în ediţia de anul acesta a topului celor 1.000 de companii care au avut cele mai mari creşteri din Europa între anii 2014 şi 2017. Clasamentul este realizat de Financial Times (FT), una dintre cele mai prestigioase publicaţii din lume, împreună cu portalul american Statista.com, pe baza ratei anuale medii de creştere a businessului din intervalul 2014-2017. Topul este dominat de firme de tehnologie – 149 la număr, fără a fi luate în calcul şi companiile fintech sau cele de e-commerce. De notat este că firmele trebuie să se înscrie pentru a fi incluse în clasament, detaliu care explică şi diferenţele existente între firmele din diferitele ţări care apar în top, dar şi unele absenţe notabile (unicornul IT UiPath, de exemplu). Astfel, dacă în România doar companiile de IT au înţeles că un clasament precum cel realizat de FT poate aduce notorietate şi poate şi clienţi, sprijinind şi brandul de hub de IT al României, din ţări vecine precum Bulgaria sau Ungaria observăm în top şi companii din alte sectoare de activitate, precum retail, construcţii sau agricultură.

    Ce firme din România se află însă în top? Două dintre cele trei firme româneşti – Trencadis şi Tremend – au fost prezente şi în ediţia din 2018 a topului FT, precum şi în alte clasamente realizate de compania de consultanţă în business Deloitte – Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi Deloitte Technology Fast 50 CE. Accesa IT Systems a intrat însă pentru prima dată în clasamentul IT, anul trecut fiind prezentă compania – soră din cadrul grupului – Accesa IT Consulting. Cele trei firme locale au înregistrat, în perioada 2014-2017, rate medii de creştere ale cifrei de afaceri cuprinse între 75% şi 125%.

    Compania de software Accesa IT Systems, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT – locul 112 – a înregistrat în perioada 2014-2017 o rată medie de creştere de 125%, businessul ajungând la aproape 62 de milioane de lei (13,5 mil. euro) în 2017, iar profitul net la 13,7 milioane de lei (circa 3 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În ceea ce priveşte numărul mediu de angajaţi, acesta s-a situat la 336 în 2017. Compania face parte din grupul Accesa IT, controlat de antreprenorul local Iulian Iuga, care include şi companiile Accesa IT Consulting, prezentă anul trecut în top, Accesa IT Manages Services, precum şi subsidiarele din Germania.

    „O asemenea creştere a fost posibilă datorită unui cumul de factori şi unor decizii asumate în anumite conjuncturi. Unul dintre factori l-a reprezentat repoziţionarea strategică în pieţele ţintă ca furnizor de servicii şi nu de resurse, repoziţionare însoţită de investiţii în dezvoltarea unui portofoliu de servicii şi în setarea unei prezenţe locale în Germania şi Elveţia. Alţi factori critici au fost existenţa unei echipe solide de leadership mapate pe un design organizaţional aplatizat şi nu ierarhic, precum şi investiţiile în dezvoltarea oamenilor, pentru că o creştere sustenabilă e posibilă doar împreună cu o creştere a maturităţii”, a declarat pentru Business MAGAZIN Iulian Iuga, managing partner în cadrul grupului Accesa IT.

    Grupul, care lucrează în principal pentru clienţi externi, şi-a consolidat recent toate operaţiunile din România, Germania şi Elveţia în cadrul unei entităţi din München – Accesa IT Group GmbH, mutare care a fost completată şi de schimbări în acţionariat. Astfel, odată cu consolidarea, antreprenorul român a cumpărat pachetul de acţiuni deţinut de firma germană Alegri în cadrul Accesa şi a atras un alt acţionar minoritar, un furnizor de software şi consultanţă de IT din Germania.

    Anul trecut, grupul Accesa IT şi-a menţinut un ritm de creştere alert, cifra de afaceri netă cumulată majorându-se cu 39% faţă de 2017, la 28,5 milioane euro. Majoritatea veniturilor au fost generate de serviciile tradiţionale, respectiv de implementare soluţii enterprise, inginerie software şi suport de aplicaţii.

    „Dincolo de aspectele enumerate anterior, evoluţia a fost posibilă datorită relaţiilor de tip parteneriat pe care le dezvoltăm cu clienţii noştri, dar şi iniţierii unor alianţe strategice pentru a câştiga clienţi noi”, a explicat el, adăugând că cea mai rapidă creştere au avut-o serviciile digitale (automatizarea inteligentă de procese, machine learning combinat cu procesare de imagini, UX), unde sunt identificate aplicabilităţi practice pentru tehnologiile moderne în context de business ale clienţilor grupului.

    Cei mai mulţi clienţi noi atraşi de Accesa IT anul trecut au provenit din industriile strategice grupului, precum producţie şi logistică, retail, bănci şi asigurări. Aceştia au solicitat diferite tipuri de proiecte ce au variat între „implementarea de infrastructuri bazate pe cloud (public sau hybrid), modernizare tehnologică a ecosistemului existent de aplicaţii, soluţii e-commerce sau de IoT pentru gestionare de echipamente sau automatizare procese interne”, a punctat Iulian Iuga.

    La nivel de grup, Accesa IT a încheiat anul trecut cu o echipă de 745 de angajaţi.

    Integratorul IT Trencadis din Baia Mare a urcat 19 poziţii în ediţia de anul acesta a topului FT, plasându-se pe locul 174, faţă de 193 în 2018, când a fost de astfel cea mai bine poziţionată firmă locală în clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50. În perioada 2014-2017, compania a înregistrat o rată medie de creştere de 104,9%, businessul ajungând la 28,7 milioane de lei (6,3 mil. euro) în 2017. Tot în 2017, Trencadis, specializată în soluţii software pentru mediul guvernamental şi de afaceri, s-a clasat pe locul 13 în clasamentul Deloitte al celor mai dinamice 50 de companii de tehnologie din Europa Centrală şi de Est, având o rată de creştere a veniturilor de 730%. A fost a patra oară când firma locală a intrat în topul realizat de Deloitte.

    „2017 a reprezentat pentru Trencadis un punct de reper în evoluţia companiei noastre. Începutul de an ne-a prins în mijlocul livrării unuia dintre cele mai moderne centre de date din România. Am continuat intens prin recrutarea şi armonizarea în Trencadis a celei mai performante echipe de intregrare de sisteme din piaţă (peste 20 de persoane) şi l-am încheiat cu cea mai importantă realizare a companiei noastre dintotdeauna: implementarea RO-Alert – sistemul naţional de avertizare instantanee a populaţiei în situaţii de urgenţă, sistem dezvoltat şi livrat împreună cu partenerii noştri de la Telekom România”, a declarat pentru Business MAGAZIN Radu Negulescu, acţionarul majoritar al Trencadis. El a adăugat că 2017 a fost totodată şi rezultatul deciziilor strategice şi al investiţiilor realizate în ultimii ani.

    „2017 a venit ca o confirmare a faptului că suntem pe drumul corect înspre a deveni unul dintre cei mai relevanţi integratori de sisteme IT din regiune.”

    Compania Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.

    Anul trecut, Trencadis şi-a menţinut constantă însă cifra de afaceri comparativ cu 2017, aceasta fiind în acord cu strategia companiei de consolidare pe piaţă în rolul de integrator pentru sisteme IT. Trencadis oferă servicii de integrare de sisteme IT, care generează de altfel majoritatea veniturilor companiei, dar şi servicii de dezvoltare de software şi de management al infrastructurii IT. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing. La finalul anului trecut, echipa Trencadis număra 50 de persoane în total.

    Tremend Software Consulting, companie locală specializată în dezvoltarea de soluţii software, a intrat pe locul 361 în ediţia de anul acesta a clasamentului FT, urcând 126 de poziţii comparativ cu ediţia din 2018, creşterea afacerilor din perioada 2014-2017 fiind de 75%. În 2017, furnizorul de soluţii software la comandă a înregistrat o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, în creştere cu aproape 70% faţă de 2016.„În perioada 2014-2017 au existat mai multe direcţii de dezvoltare care au dus la creşterea afacerilor, obiectivul fiind întotdeauna să dovedim că în România se poate face business tehnologic de performanţă. Evoluţia accelerată a organizaţiei a generat nevoia extinderii echipei de ingineri software, adopţia celor mai noi tooluri şi tehnologii şi parteneriatele pe termen lung, toate acestea contribuind la creşterea companiei”, a declarat pentru Business MAGAZIN Ioan Cocan, managing partner în cadrul Tremend Software Consulting. El a înfiinţat compania în urmă cu 14 ani alături de Marius Hanganu şi Bogdan Niţulescu.

    În perioada 2014-2017, Tremend a fost nominalizată de două ori, în 2016 şi 2017, şi în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, unde a avut în primul an de participare cea mai mare creştere înregistrată de o companie românească inclusă în clasament – de 400%. Totodată, compania locală a fost inclusă şi în clasamentul Inc. 5.000, care listează la rândul lui firmele europene cu cea mai rapidă creştere.

    În 2017, cea mai importantă realizare a companiei Tremend a fost extinderea peste ocean, prin preluarea companiei americane 648 Group. „Achiziţia 648 Group ne oferă posibilitatea de a fi mai aproape de potenţialii noştri clienţi, de a fi în permanent contact cu piaţa şi totodată răspunde nevoii de a ne dezvolta portofoliul în afară României. 648 se ocupa cu aplicaţii mobile şi web. Deschiderea unui nou birou înseamnă acces mai facil la piaţa din SUA”, a precizat el, adăugând că tot în 2017 compania a deschis şi un nou centru în Braşov. 

    Anul trecut, businessul Tremend a înregistrat o creştere de 67%, cifra de afaceri netă ajungând astfel la 9,8 milioane de euro, avansul fiind generat de extinderea echipei în cele două centre de dezvoltare din Bucureşti şi Braşov şi de ritmul accelerat de adopţie a celor mai noi tehnologii. „Tehnologiile emergente, ca inteligenţa artificială, machine learning şi microserviciile, sunt abordate cu atenţie sporită, ele fiind totodată şi un instrument în strategia de creştere a competivităţii globale şi extinderii Tremend”, a menţionat Ioan Cocan. De asemenea, tot anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu Mellanox Technologies, în urma căreia Tremend furnizează servicii de design şi verificare de microcipuri, fiind una dintre puţinele firme din România care au capacitatea de a performa în acest domeniu ultraspecializat.

    „Am dezvoltat o structură prin care să răspundem nevoii de inovaţie din orice tip de companie, indiferent că vorbim despre un start-up sau unul dintre cei mai mari producatori auto din lume, cu divizii dedicate de enterprise, embedded, mobile solutions şi QA. Există o proporţie echilibrată între departamente, generată de o relativă proporţie a nevoilor pieţei.”

    În afară de parteneriatul cu Mellanox Technologies, Tremend şi-a mărit portofoliul anul trecut cu 20 de clienţi noi din diferite industrii, precum financiar, maşini autonome, retail şi semiconductori. La finalul anului trecut, echipa Tremend Software număra 230 de angajaţi.

  • Anul 2019 vine cu pericole cibernetice: Cum îţi pot accesa hackerii întreaga casă printr-un singur bec

    Sezonul sărbătorilor a venit, iar la finalul anului 2018 ghidurile de cadouri sunt mai pline de device-uri de tip „smart” ca niciodată, de la becuri, camere de securitate, termostat şi chiar până la sonerii pe care le poţi accesa wireless de pe propriul telefon, potrivit Quartz.

    Analiştii anticipează că popularitatea device-urilor Internet of Things va creşte exponenţial în următorii ani, estimările fiind de circa 20,4 miliarde device-uri în uz la nivel global până în 2020.

    În timp ce pentru unii ar putea fi o variantă convenabilă să îşi poată controla întreaga casă de pe smartphone, există deja mai multe cazuri documentate care arată că aceste device-uri sunt vulnerabile în faţa atacurilor cibernetice

    Toate alarmele, încuietorile „smart” pot fi atacate cibernetic. Potrivit unui studiu recent realizat de mai mulţi specialişti în securitate cibernetică, chiar şi prizele sau becurile inteligente pot reprezenta puncte de intrare pentru hackeri.

    Această vulnerabilitate există în principal pentru că majoritatea device-urilor smart pe care le deţine o persoană sunt controlate prin intermediul unei aplicaţii centrale, precum Google Nest sau Samsung SmartThings.

    Într-o astfel de aplicaţie centrală, fiecare device este programat să pornească într-un anumit moment în funcţie de nevoile utilizatorului. De exemplu, dacă vă programaţi becurile inteligente să se aprindă exact când ajungeţi acasă, trebuie să aveţi şi alte setări programate, precum dezactivarea alarmei atunci când sunteţi în casă.

    Pe baza acestui exemplu, tot ce trebuie să facă un hacker este să schimbe setările din aplicaţia centrală şi să convingă sistemul că sunteţi acasă. Astfel, va avea acces, prin intermediul becului smart, la întreaga reţea din casă, principala caracteristică a device-urilor de tip IoT fiind conectivitatea.

     

  • Acum nu doar companiile din România pot să îşi evalueze angajatorii. Şi angajaţii pot să le dea note şefilor

    Elementul de noutate:
    Prin intermediul Undelucram.ro, candidaţii se pot informa în avans despre toate aspectele jobului la care aplică. Astfel, candidaţii îşi găsesc mediul şi cultura organizaţională care li se potriveşte, iar angajatorii îşi cresc rata de angajare şi de retenţie. Platforma are rolul de a rezolva una dintre problemele vechi ale pieţei de HR din România şi din afara ţării: sincronizarea aşteptărilor angajaţilor cu oferta companiilor.

    Descrierea inovaţiei:
    Undelucram.ro este o platformă online care conţine mai multe secţiuni de interes, având ca obiectiv transparentizarea pieţei muncii din România. Platforma online permite angajaţilor din România să îşi evalueze anonim locul de muncă: managementul, mediul de lucru, salariul, colegii, interviul de angajare. Platforma permite distribuţia de informaţii corecte şi verificate despre mediul de lucru din companiile româneşti. Astfel, angajaţii pot accesa instrumente şi date statistice care le oferă o perspectivă reală asupra unui job.
    Undelucram.ro are în spatele tehnologiei o bază de date dedicată pieţei locale, ceea ce permite algoritmilor să facă predicţii şi comparaţii cu o acurateţe foarte bună. Pe lângă informaţiile despre piaţa muncii, platforma pune la dispoziţia angajaţilor şi un instrument de comparare a salariului cu media din piaţă. Instrumentul, care poartă numele de Salariometru, permite oricărui angajat din România să afle în mai puţin de trei minute cum se poziţionează în piaţă raportat la domeniul de activitate. Astfel, indiferent de industria în care activează, angajaţii pot afla dacă sunt plătiţi corespunzător experienţei lor.  Costin Tudor este fondatorul companiei Undelucram. El are o experienţă de peste 13 ani în IT & customer satisfaction şi de şase ani este antreprenor, dezvoltând mai multe proiecte de succes.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma online funcţionează ca un one-stop-shop pentru candidaţii care vor să afle informaţii în timp real despre companiile în cadrul cărora îşi doresc o carieră. În acelaşi timp, este o soluţie de employer branding şi recrutare pentru angajatorii care vor o targetare cât mai eficientă. Platforma este accesată lunar de peste 350.000 de vizitatori.

    Proiectul undelucram.ro a apărut în ediţia specială a Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din România, 2018.

  • Povestea tânărului care a zguduit întreaga lume când a creat cel mai mare scandal în care a fost implicat Facebook

    Christopher Wylie, denunţătorul care a zguduit întreaga lume la începutul lunii martie după ce a anunţat că Facebook le permite terţilor să colecteze date personale despre utilizatori, a venIt la Bucureşti în cadrul conferinţei How To Web şi a discutat despre internet, reţele sociale şi reglementări. Internetul nu este un loc sigur. Cum te poţi apăra? „Nu te poţi apăra. Este ca şi cum ai încerca să te salvezi dintr-o clădire în flăcări care nu are ieşiri de incendiu”, spune Christopher Wylie, denunţătorul care a adus scandalul Cambridge Analytica în atenţia publicului larg, prezent în cadrul evenimentului How To Web, desfăşurat săptămâna trecută în Bucureşti.

    „Problema nu este privită cum trebuie. Lumea se întreabă cum se pot proteja utilizatorii, însă tu, ca cetăţean, nu ar trebui să fii nevoit să te protejezi singur de o infrastructură, pentru că ăsta este internetul. Când urci într-un avion, nu te asiguri tu că funcţionează motoarele şi că pista este pregătită de decolare. Când intri într-o clădire, în sediul unei instituţii sau al unei companii, nu trebuie să te asiguri tu că este bine construită acea clădire, cum nu e treaba ta să verifici dacă mâncarea ta de la restaurant e otrăvită sau nu. Totul este o infrastructură”, consideră Wylie.

    El scoate în evidenţă ideea că siguranţa pe internet ar trebui asigurată de companii şi de organele de reglementare, în special datorită frecvenţei cu care oamenii accesează mediul online.
    „Când laşi oamenii să acceseze ceva pe internet, trebuie să fie sigur pentru ei. Dacă zbori cu avionul de câteva ori pe an, intri în câteva clădiri pe zi sau mănânci de trei ori pe zi, nu se compară cu accesul la internet, pentru că intri pe internet de 150 de ori pe zi. Oamenii chiar merg la culcare cu telefonul.”

    De ce oamenii care construiesc dispozitivele nu au obligaţia de a se asigura că acestea nu vor face rău? De ce nu iau în calcul impactul acestor tehnologii asupra societăţii şi a utilizatorului? Întrebările lui Wylie sunt îndreptăţite pe fondul scandalului recent Cambridge Analytica: 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.

    Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.

    Scandalul amintit nu este însă singurul din ultimii ani, iar una dintre întrebările care nu au primit răspuns este „Cum am putea începe totuşi să reparăm internetul?”. Un prim pas, crede Wylie, ar fi o mai bună reglementare a spaţiului virtual. „Cum un inginer sau un arhitect trebuie să aibă standarde în meserie şi este răspunzător pentru ceea ce proiectează şi construieşte, aşa trebuie să fie şi pentru inginerii de software şi pentru specialiştii în date digitale. Telefoanele au ajuns o extensie, iar oamenii care le construiesc trebuie să îşi asume responsabilitatea şi să anticipeze ce se poate întâmpla”, spune denunţătorul.
    În urma dezvăluirilor din cadrul Cambridge Analytica, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a fost audiat atât în Statele Unite cât şi în Marea Britanie pentru a explica implicarea companiei. „Facebook ştia de colectarea de date, au semnat un contract cu compania prin care ne-au permis la momentul respectiv să facem asta, iar apoi au zis pur şi simplu că ei nu au citit termenii şi condiţiile, doar pentru a se putea scuza. Facebook ştie şi de actuala propagandă care se desfăşoară în cadrul aplicaţiei”, a declarat Christopher Wylie.
    În esenţă, activitatea firmei de cercetare Cambridge Analytica şi utilizarea instrumentelor de colectare de date şi profilare de către aceasta nu au plecat de la intenţii dăunătoare, ci doar s-au transformat în momentul în care au încăput pe mâna lui Steve Bannon, fostul strateg-şef al preşedintelui american, Donald Trump.
    „Iniţial lucram cu guvernul britanic şi cu clienţi care căutau expertiză în operaţiuni cibernetice. Spre exemplu, colectam date, profilam şi analizam cine ar putea fi, spre exemplu, recrutor pentru ISIS. După ce Bannon a intrat în contact cu şeful meu şi după mai multe conversaţii, compania s-a reorientat spre aplicaţii politice. Aici a intervenit cea mai mare problemă. A fost luată tehnologie dezvoltată pentru terorişti şi utilizată pe electorat”, îşi aminteşte Chris Wylie.

    Analistul susţine că alegătorii americani au fost manipulaţi în 2016. „Aşa cum nu învinuim victimele fraudelor, nu trebuie nici să acuzăm oamenii că nu au avut realitatea alături de ei. Faţă de o piaţă de consum în care poţi manipula oamenii spre un produs sau altul, alegerile nu au elasticitate, alegerile au doar învingători şi câştigători. Aşa că, oricât de mult sau puţin a influenţat aplicaţia rezultatul alegerilor, cu siguranţă a contat.”

    Wylie atrage atenţia că în prezent principala ameninţare vine dinspre Rusia, iar principala ţintă a propagandei digitale în 2018 este reprezentată de alegerile europarlamentare care urmează, România fiind unul dintre principalele fronturi de acţiune. „Ruşii cred că toate ţările din fostul bloc comunist sunt încă ale lor. Ruşii vor putere dar sunt faliţi, aşa că îşi exercită puterea prin propagandă. România este o zonă fierbinte pentru propaganda rusă deoarece principala ţintă acum sunt alegerile europarlamentare”, spune analistul. El susţine că ruşii se gândesc de mai mulţi ani la posibilitatea de a folosi datele de pe reţele sociale pentru a căpăta influenţă. „Prin 2011-2012, mai mulţi generali ruşi scriau şi publicau comentarii şi declarau prin conferinţe că li se pare incredibil faptul că Vestul dublează bazele de date şi personalităţile oamenilor în online prin reţele sociale, dar mai ales faptul că aceste baze de date sunt deschise.”

    În  prezent, Christopher Wylie lucrează cu mai multe agenţii de securitate pentru a ajuta la identificarea şi eliminarea unor astfel de sisteme de propagandă. În acelaşi timp, canadianul colaborează cu guvernul britanic pentru a crea un cadru de reglementare potrivit pentru mediul online.


    Carte de vizită Christopher Wylie

    Vârstă 29
    Naţionalitate canadiană
    Profesie specialist   în date digitale
    Studii London School
    of Economics;
    Universitatea
    George   Washington
    Cunoscut denunţător
    pentru în scandalul
    Cambridge
    Analytica

  • IMM-urile vor putea accesa fonduri de peste 29 milioane euro pentru proiecte în IT, din decembrie

    Accesarea fondurilor se va face prin intermediul unei scheme de ajutor de stat şi de minimis. Bugetul pentru acest apel de depunere a proiectelor este de 29 de milioane de euro, dintr-un buget total de 94 de milioane de euro alocat pentru trei ani (2018-2020).

    Sumele accesate de companii pot fi între 0,5 şi 3,5 milioane de euro, care pot să acopere între 30% şi 100% din valoarea proiectului, în funcţie de regiune şi de tipul de afacere.

    „Noi ne dorim trecerea de la outsorcing la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare. Prin schema de ajutor de stat şi schema de minimis, ne dorim să susţinem firmele din România cu capital 100% autohton, în aşa fel încât să avem posibilitatea, în cel mai scurt timp, să fie nu doar prestatori de servicii pentru diverse companii, ci să fie cei care creează platformele, software-le, valoarea adăugată venind din faptul că, ulterior, pot fi transformate în bunuri comercializate la o valoare foarte mare. Ceea ce ne propunem noi este să nu exportăm doar resursă umană şi să prestăm servicii”, a subliniat Bogdan Cojocaru, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro