CAND VOM IESI DIN RECESIUNE?
Fata de prima jumatate a anului trecut, estimarile despre posibila
crestere din 2011 sunt acum mai prudente, iar comparatia cu
previziunile pentru restul Europei emergente ramane defavorabila
Romaniei, care alaturi de Letonia si Croatia apare codasa in topul
performantelor economice. Cei care ne prevad acum o crestere a PIB
pentru 2011 (de la 0,2% – ING, 0,9% – BERD la 1,2% – Erste, 1,5% –
FMI/Comisia Europeana si 1,7% – UniCredit) sunt insa net
majoritari, iar prognozele ce vad un nou an de recesiune aproape
lipsesc atat din partea institutiilor financiare, cat si din partea
agentiilor de rating sau a firmelor de consultanta (o exceptie sunt
pesimistii de la Oxford Economics, care iau in calcul o scadere cu
1%). Analistii prevad insa ca nivelul de crestere economica
dinainte de criza nu se va mai intoarce oricum inainte de 2013-2014
(UniCredit, Erste), pentru ca nu va mai fi posibil acelasi gen de
boom al creditarii de consum si al pietei imobiliare. Pentru altii
(Capital Economics, alti pesimisti traditionali in legatura cu
Romania) ar fi vorba chiar de faptul ca pana atunci nu se va putea
relua deloc cresterea economica. Explicatia in cazul pesimistilor
tine de neincrederea in capacitatea statului de a tine balanta
intre taierile de cheltuieli bugetare si posibilitatea cresterii
economice, dar si de riscul diverselor tipuri de contagiuni
regionale de la problemele din Grecia si zona euro.
CARE VOR FI MOTOARELE REDRESARII ECONOMICE?
Daca in 2004-2008 economia era tractata de cererea interna de
consum, acum tocmai aceasta cerere isi revine cel mai greu, aprecia
Comisia Europeana, in prognoza de toamna pentru UE 27. Expertii
europeni cred ca relansarea in 2011 va veni de la investitiile
productive, in special cele ce sustin exporturile, si ca o crestere
a absorbtiei fondurilor europene va sustine investitiile in
infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de pe piata muncii din
Vest va contribui la o majorare a transferurilor de la romanii din
strainatate, iar pe masura ce salariile vor reincepe sa se
majoreze, va avea loc si o ameliorare a consumului gospodariilor,
cu 1,8%, dupa un declin de 10,6% in 2009 si de 1,6% in 2010. Astfel
de previziuni trebuie corelate cu cele ale bancilor comerciale,
care prevad ca avantul exporturilor, care in 2010 a impiedicat o
cadere mai mare a economiei, se va reduce in 2011, odata cu cererea
de pe piata UE, asa incat cererea interna ar trebui sa preia
stafeta relansarii. BNR anticipeaza insa o adancire a deficitului
de cerere interna din economie care se va mentine pana in
trimestrul al treilea din 2012 din cauza corectiei deficitului
bugetar, a unor standarde mai restrictive de creditare bancara si a
persistentei deficitului de cerere pe piata muncii. Abia din 2012
este de asteptat ca investitiile sa contribuie pozitiv la cresterea
economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
cererea externa se majoreaza, considera BNR.
PANA CAND FMI?
Contrar credintelor populare, Romania nu foloseste banii de la FMI
pentru plata pensiilor si a salariilor; aceasta s-a intamplat doar
pret de cateva luni, cu titlu de exceptie, iar toate sumele de la
FMI intra in rezerva BNR, care isi consolideaza astfel armele
contra speculatiilor pe curs. Ca sa obtina insa bani suficient de
ieftini folosibili pentru investitii si pentru acoperirea
deficitului bugetar, respectiv credite de la Comisia Europeana,
Romania are nevoie de un acord cu FMI, intrucat, spre deosebire de
UE, Fondul are instrumentele necesare de monitorizare a economiei
si de ghidare a proceselor de reforma intr-un chip acceptabil
pentru pietele externe. Aceasta explica de ce avem nevoie de inca
un acord cu FMI in 2011 – si nu numai noi, ci si alte tari aflate
in pericolul contagiunii cu crizele altora (de pilda Polonia, care
are un acord de tip flexibil cu Fondul, fara a folosi banii
respectivi – pur si simplu o plasa de siguranta pentru situatii de
urgenta de genul unei noi crize in zona euro). Exista, in randul
oficialilor romani, dar si al bancherilor, opinia ca un acord cu
Fondul va fi necesar atata vreme cat guvernelor le vor lipsi fie
vointa politica, fie competenta de a impune singure lista de
reforme si de a respecta indeplinirea lor. Vom avea deci in
continuare acest mod dureros si cam procustian de protectie contra
populismului, la care e greu de crezut ca Romania isi va permite sa
renunte asa cum a facut Ungaria.