BusinessMagazin

Tag: 2011

  • Vedetele anului 2011

    Nu mai e nicio surpriză că Google se numără printre protagoniştii anului informatic. De data aceasta sunt mai multe motive, iar primul se referă la uriaşa achiziţie pe care a făcut-o cumpărând Motorola Mobility. Aprobările europene se lasă încă aşteptate, însă mi-e greu să cred că Google va scăpa “prada” din mâini, pentru că strategia de apărare în războiul patentelor se bazează pe brevetele de la Motorola. Al doilea motiv se referă la reţeaua de socializare Google Plus, care, deşi nu are încă o bază de utilizatori semnificativă, a reuşit să valorifice mai multe tehnologii şi resurse care până acum păreau disparate şi astfel să pună presiune asupra Facebook, care a trebuit să-şi îmbunătăţească serviciul. Ca de obicei, primii ce au aderat la noua platformă sunt cei din lumea IT, mereu în căutare de nou, dar începe să se adune şi publicul larg.
    Însă vedeta incontestabilă a anului 2011 se cheamă Android şi cifrele aduc cele mai convingătoare argumente.

    În luna noiembrie, Gartner estima că în lume sunt circa 218 milioane de dispozitive active care folosesc platforma software de la Google, iar ritmul de creştere pare exponenţial. În fiecare zi se activează mai mult de o jumătate de milion de aparate Android, iar jurnaliştii de la ZD Net se aşteaptă ca în 2012 ritmul activărilor să depăşească un milion pe zi. Dat fiind că Android este open source, unii ar putea să creadă că succesul sistemului de operare este doar o victorie de palmares, însă lucrurile nu stau chiar aşa dacă luăm în calcul cele 2,5 miliarde de dolari pe care Google le-a câştigat din publicitate (doar zona mobilă) în anul financiar trecut, cu perspectiva dublării în acest an. Un alt număr impresionant: de pe Android Market au fost descărcate până acum 10 miliarde de aplicaţii, ritmul de creştere în ultimul an fiind ameţitor (primul miliard a fost atins în iulie 2010, iar pragul de trei miliarde a fost depăşit în martie 2011). Poate că Google nu câştigă mare lucru din aceste aplicaţii, dar ele reprezintă un “cârlig” esenţial pentru a aduce noi şi noi clienţi.

    Succesul “stratosferic” (cum îl denumesc comentatorii) al platformei Android a avut o influenţă importantă şi în vânzările de telefoane inteligente, unde Samsung a devenit liderul pieţei, cu 24 de milioane de unităţi vândute în trimestrul al treilea. Apple a crescut la 17,3 milioane de unităţi şi cota sa de piaţă s-a redus la 15%, însă modelul 4S şi vânzările din perioada sărbătorilor nu au fost luate în calcul. Chiar şi aşa, Apple rămâne printre vedetele incontestabile ale anului, cele mai notabile realizări fiind lansarea platformei iCloud şi a “asistentului inteligent” Siri (încă tânăr, adesea ironizat, dar foarte promiţător). Este aproape sigur că Apple va fi în top şi anul viitor, când este aşteptat iPhone 5 şi (zvonurile spun) iPad 3.

    Am ajuns astfel şi la înfierbântata piaţă a tabletelor, în care noi şi noi modele apar în fiecare săptămână, numitorul comun fiind sistemul de operare Android. În mod oarecum surprinzător, vedeta pare să fie aici Amazon Kindle Fire, tableta de 200 de dolari din care se estimează că se vor vinde în ultimul trimestru peste 500 de milioane de unităţi, ceea ce poate să însemne un succes comparabil cu iPad la sfârşitul anului trecut – dar nu vom afla niciodată adevărul, pentru că Amazon are prostul obicei de a nu publica date privind vânzările. Succesul lui Kindle Fire se trage nu atât din calităţile sale tehnice (pe mine, cel puţin, nu m-a impresionat), cât din faptul că reprezintă o nouă abordare: aparatul vrea să-şi ascundă aspectele “computeristice” (de altfel, Amazon evită să-i spună tabletă). Se vrea doar un aparat de consumat media (cărţi, filme, muzică, web). Se pare că există un mare număr de potenţiali cumpărători care nu sunt dispuşi să dea 500 de dolari pe un iPad sau o tabletă echivalentă, dar ar încerca ceva mai simplu şi mai ieftin. Interesant este că statisticile realizate de Appcelerator şi IDC constată că şi interesul dezvoltatorilor de aplicaţii Android se îndreaptă tot spre Kindle Fire, o explicaţie fiind probabil dorinţa de a migra aplicaţii Android pe versiunea modificată pe care o foloseşte Amazon.

    În fine, premiul pentru o carieră de peste 40 de ani îl acord unui personaj nevăzut: sistemul de operare Unix. Considerat într-o vreme o relicvă în pragul extincţiei, astăzi susţine (în diverse întrupări) cele mai efervescente zone ale informaticii, de la cloud computing până la smartphones şi tablete, unde Linux stă sub Android, iar BSD sub iOS

  • Retrospectiva anului 2011 în imagini

  • FMI estimeaza o inflatie in Romania de 4% pentru sfarsitul anului, la limita superioara a tintei BNR

    BNR tinteste pentru acest an o inflatie de 3%, plus/minus un
    punct procentual, iar pentru sfarsitul anului estimeaza 3,6%. Anul
    urmator, cresterea preturilor se va tempera la 3%, estimeaza
    Fondul. Potrivit datelor anuntate, luni, de Institutul National de
    Statistica, inflatia anuala a urcat de la 7,6% in februarie la
    8,01% in martie, atingand maximul din august 2008, dupa ce rata
    lunara s-a situat la 0,6% in principal ca urmare a scumpirii
    cartofilor, fructelor proaspete, zaharului si combustibililor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce filme vor castiga Oscarul? “Reteaua de Socializare” sau “Discursul Regelui”?

    In topul filmelor cu cele mai multe nominalizari la Oscar 2011
    urmeaza “Adevaratul curaj/ True Grit”, cu 10, si “Reteaua de
    socializare/ The Social Network” si “Inceputul/ Inception”, cu cate
    opt.


    Cea de-a 83-a gala a premiilor Oscar va avea loc pe 27
    februarie, la Kodak Theatre din Los Angeles.


    Nominalizarile la premiile Oscar 2011 au fost anuntate marti,
    intr-o conferinta de presa, la Los Angeles, de actrita Mo’Nique si
    presedintele Academiei de film americane, Tom Sherak, potrivit
    Mediafax.


  • Inainte: “Reteaua de socializare” castiga sigur Oscarul. Dupa: “Discursul Regelui” ia tot. De ce?

    In 2008, nimeni nu s-ar fi asteptat ca “Vagabondul milionar”
    sa-si transforme in statuete opt dintre cele zece nominalizari.
    Oricat de inedita, emotionanta, exotica si tonica, productia
    semnata de Danny Boyle (nominalizat anul acesta cu “127 de ore”) nu
    se ridica la nivelul intensului “Frost/Nixon” sau la cel al
    filmului biografic “Milk”. Dar iata ca membrii Academiei au votat
    cu inima, iar mediocrul “Vagabond milionar” a devenit marele
    castigator din 2008.

    Istoria are toate sansele sa se repete in 2011, cand criticii
    n-au incetat sa laude “Reteaua de socializare”, film care nu prea
    pare sa fi impresionat Academia Americana de Film. Chiar daca
    titlurile nominalizate la Oscarul pentru Cel mai bun film sunt in
    numar de zece, lupta pentru voturile membrilor acesteia este
    evident ca se da doar intre cele doua productii amintite mai
    sus.

    Dezavantajele “Retelei de socializare” sunt doua: in primul rand
    este un film mult prea cerebral pentru a le placea membrilor
    votanti, care cu siguranta au rezonat mai bine la sensibila poveste
    din “Discursul regelui”, iar David Fincher nu se numara deloc
    printre cei mai iubiti oameni din industrie, cum la fel se intampla
    si cu producatorul Scott Rudin.

    Cu toate acestea, schimbarea de opinie dinaintea galei este
    uimitoare: dintr-un film fara sanse, desi multinominalizat,
    “Discursul regelui” devine favorit dupa ce primeste trei dintre
    cele mai importante premii premergatoare Oscarului, iar asta e ceea
    ce ar cam trebui sa faca mai toti membrii echipei acestei productii
    britanice – sa-si pregateasca si ei un discurs.

    Cel mai bun instrument de masurare a sanselor filmelor
    nominalizate sunt premiile asociatiilor de la Hollywood, cele mai
    importante si numeroase fiind cele ale actorilor, ale
    producatorilor si ale regizorilor. “Discursul regelui” le-a
    castigat pe toate trei, iar faptul ca o parte importanta dintre
    membrii asociatiilor fac parte si din Academia de Film este graitor
    pentru balanta care se inclina in defavoarea “Retelei de
    socializare”.

    Poate ca un Oscar pentru Colin Firth nu va mira pe nimeni,
    pentru ca actorul britanic nu prea are concurenta anul acesta si
    oricum a ramas proaspat in memoria Academiei dupa excelentul rol
    din “A Single Man”, cu care insa a pierdut anul trecut. Poate ca
    nici un Oscar pentru Cel mai bun film nu va surprinde pe nimeni,
    din moment ce drama lui Tom Hooper este mult mai accesibila si
    relevanta din punctul de vedere uman decat mai recele film al lui
    David Fincher, dar exista mari sanse ca Hooper sa-i fure lui
    Fincher chiar si premiul pentru cel mai bun regizor.

    Dupa ce britanicul venit din televiziune (si specializat pe
    miniserii si seriale de epoca, precum “John Adams” si “Elizabeth
    I”) a castigat premiul cel mare al Asociatiei regizorilor de la
    Hollywood, ar fi de mirare sa nu castige si Oscarul pentru cel mai
    bun regizor. In ultimii 60 de ani, numai de sase ori cele doua
    premii au fost castigate de persoane diferite, iar semnele arata ca
    membrii Academiei, odata porniti, ar putea vota cu “Discursul” la
    mai toate categoriile, transformandu-l intr-un “Titanic” sau
    “Stapanul Inelelor: Reintoarcerea regelui” al anului 2011.
    Reamintim ca cele doua filme castigau, in 1998 si 2004, cate 11
    statuete fiecare.

    Dintre celelalte categorii ale acestui an, doar una este cu
    siguranta a “Retelei de socializare”: scenariul adaptat. In rest,
    Fincher are toate sansele sa piarda in fata “Discursului”, ca si
    celelalte filme cu care acesta concureaza la mai toate cele 12
    categorii. La Cea mai buna actrita in rol principal, premiul ii va
    reveni mai mult decat sigur lui Natalie Portman, al carei “Black
    Swan” se lanseaza in Romania cu doar cateva zile inainte de
    asteptata gala. Premiile pentru roluri secundare au toate sansele
    sa ajunga la Christian Bale si Melissa Leo pentru “The Fighter”.
    Aceleasi patru nume s-au aflat si pe lista castigatorilor premiilor
    Asociatiei Actorilor, care a acordat un trofeu si pentru ansamblul
    de actori din “Discursul regelui”, trofeu ce indica adesea cu ce
    titlu vor vota actorii din Academie pentru Oscarul pentru Cel mai
    bun film.

    Atentie, luna februarie este si cea in care cinefilii romani pot
    recupera filmele nominalizate la Oscar. Startul il dau comedia
    “Copiii sunt bine merci” a regizoarei Lisa Cholodenko, nominalizata
    la patru Oscaruri, inclusiv cele pentru scenariu original si cea
    mai buna actrita in rol principal (Annette Bening) si “Discursul
    regelui” la 11 februarie. Va trebui sa mai asteptam doua saptamani
    pentru a vedea “Adevaratul curaj” si “Lebada neagra”, primul
    nominalizat la 10 premii Oscar, al doilea la cinci.

    Vom vedea, asadar, la 28 februarie incotro merg premiile Oscar.
    Gala de decernare este transmisa si in Romania, in direct, de
    canalul HBO, cu incepere de la ora 3 dimineata.

  • Ce filme au primit nominalizari la Oscar. Care va fi cel mai premiat? (GALERIE FOTO)


    In topul filmelor cu cele mai multe nominalizari la Oscar 2011
    urmeaza “Adevaratul curaj/ True Grit”, cu 10, si “Reteaua de
    socializare/ The Social Network” si “Inceputul/ Inception”, cu cate
    opt.

    Cea de-a 83-a gala a premiilor Oscar va avea loc pe 27
    februarie, la Kodak Theatre din Los Angeles.

    Nominalizarile la premiile Oscar 2011 au fost anuntate marti,
    intr-o conferinta de presa, la Los Angeles, de actrita Mo’Nique si
    presedintele Academiei de film americane, Tom Sherak, potrivit
    Mediafax.

  • Ce filme se continua in 2011 (GALERIE FOTO)

    Parerile despre continuarile unui film sunt destul de impartite.
    Unii de-abia asteapta sa vada ce se mai intampla cu eroii
    preferati, altii se plictisesc inca de la a doua parte, daramite la
    a patra sau a cincea. De cele mai multe ori insa, continuarile de
    filme nu mai sunt la fel de reusite precum prima parte, iar
    explicatia sta in faptul ca producatorii, manati de castigurile
    frumoase incasate de un film, se grabesc sa faca si continuarea, in
    speranta ca o vor putea monetiza la fel de bine. Bineinteles,
    exista si exceptii.

    In tot cazul, 2011 se arata destul de greu pentru industria
    cinematografica, mai ales prin comparatie cu anul precedent, cand
    nici macar filme cu incasari fabuloase precum Inception, Toy Story
    3 sau The Social Network si bilete mai scumpe n-au reusit sa ridice
    intreg business-ul peste nivelul din 2009. In ansamblu, criza
    mondiala si-a spus cuvantul si in acest domeniu, iar ecranizari de
    genul Robin Hood, Sex and the City 2, Prince of Persia sau Iron Man
    2 au facut din anul trecut unul relativ mediocru. Cel putin la
    prima vedere, 2011 se anunta totusi ceva mai bun, chiar daca multe
    filme vor fi continuari ale povestilor originale.


  • Cod de descifrat: MMXI. Cum va arata lumea in 2011

    O mare greutate o vor avea pentru pietele internationale
    semnalele politice, pentru ca economia si politica au ajuns sa se
    confunde adeseori in perioada din urma. La inceput de an, tabloul
    global sta cam asa: Statele Unite par pregatite pentru o crestere
    economica sustinuta, desi nu la fel de accelerata precum cele din
    China, India sau Brazilia, in vreme ce Europa s-ar putea trezi cu
    cel putin inca o roata dezumflata in zona euro, fie ca vorbim de
    posibila restructurare a datoriilor Greciei, de nevoia de salvare a
    Portugaliei sau a unor state considerate indeobste cam prea mari
    pentru a fi lasate sa cada, Italia sau Spania. Aceste ultime doua
    state trebuie sa stranga in urmatoarele luni de pe piete circa 400
    de miliarde de euro pentru a-si rostogoli datoriile, iar reticenta
    de care investitorii au dat dovada la sfarsitul anului trecut in
    cazul Irlandei nu prevesteste nimic bun.

    Costul asigurarii in caz de incapacitate de plata (CDS) a
    datoriilor suverane din statele Europei Occidentale a atins joia
    trecuta un nou maxim istoric, depasindu-l in premiera pe cel al
    asigurarii datoriilor suverane ale statelor din Europa Centrala si
    de Est, inclusiv Rusia, ceea ce arata ca pietele se pregatesc
    pentru o noua lovitura puternica ce ar urma sa fie incasata de zona
    euro. Liderii Europei au insa in acest an si probleme politice de
    rezolvat, care le vor acapara si timpul, si energia, spre deosebire
    de anul trecut, cand deciziile dure puteau fi aplicate ceva mai
    usor; in Germania, cea mai mare economie a zonei euro, din cauza
    sistemului electoral, incepand din februarie si pana in septembrie,
    coalitia de guvernare formata din conservatori si liberali va trece
    dintr-o campanie electorala intr-alta, in disputa fiind controlul a
    sapte dintre cele 16 landuri ale tarii.

    Perspectivele crestin-democratilor (CDU) condusi de cancelarul
    Angela Merkel nu sunt prea optimiste: daca maine ar avea loc
    alegeri, Merkel nu ar mai ramane in functie, fiind inlocuita de o
    coalitie de centru-stanga, intre social-democrati si verzi. Noile
    conduceri ale celor sapte landuri vor modifica aproape sigur si
    balanta politica in Bundesrat, “Consiliul Federal” al landurilor,
    care trebuie sa aprobe toate legile trecute prin Parlamentul in
    care coalitia de guvernare inca detine o majoritate. Asadar, Merkel
    va trebui pe de o parte sa lupte la baioneta ca sa salveze ce se
    mai poate salva, iar apoi sa negocieze asiduu cu potentialii
    castigatori pentru orice masura de reforma.

    Celalalt motor al Europei, Franta, va trece printr-un an
    preelectoral (in martie 2012 sunt alegeri prezidentiale), iar
    presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa gaseasca o formula de
    compromis cu sindicatele pe care si le-a ridicat impotriva odata cu
    noua lege a pensiilor pe care a impus-o anul trecut. In plus,
    Sarkozy va fi probabil ocupat cu agenda G20, grup prezidat de
    Franta in 2011. Miza pentru cuplul franco-german va fi initierea
    unei dezbateri pentru a rezolva problema sistemica a zonei euro –
    uniune monetara fara uniune fiscala – ce duce la acumularea de
    diferente tot mai mari intre diversele economii europene si creeaza
    derapaje pe care le deconteaza ansamblul blocului comunitar prin
    masurile de austeritate in vigoare sau in pregatire.

    Are insa destule sanse sa se concretizeze o dezbatere privind
    reformarea sistemului monetar mondial, pe care Sarkozy va incerca
    sa o impuna G20 pentru a mai castiga din punctele pierdute in
    politica interna? Dupa razboiul valutar de uzura in care s-au
    angajat marile economii in 2010, o schimbare de strategie este
    deocamdata o promisiune frumoasa: Statele Unite nu par dispuse sa
    renunte atat de usor la pozitia pe care o ocupa acum dolarul in
    finantele internationale (mai ales dupa repetatele masuri de
    relaxare cantitativa care au relansat competitivitatea exporturilor
    americane), mai ales ca si Barack Obama trebuie sa inceapa lupta
    pentru realegerea la prezidentialele din toamna lui 2012 si orice
    cedare pe acest front nu ar fi usor de explicat electorilor de
    acasa. Luna aceasta, presedintele chinez Hu Jintao, presat continuu
    de comunitatea internationala sa devalorizeze yuanul care aduce
    Chinei excedente comerciale constante, face o vizita istorica la
    Washington; de rezultatul ei depinde cum se vor aseza la masa de
    discutii in noiembrie la Cannes liderii G20.

    Dar discutiile dintre cei doi vor viza nu doar probleme de
    finante internationale, ci si situatia din Coreea de Nord, unde
    regimul stalinist al lui Kim Jong-Il pare pregatit pentru inca o
    runda de negocieri in stilul copilului prea rasfatat, care o
    caracterizeaza in ultimele decenii: “Intai lovim, apoi vedem ce ni
    se ofera bun ca sa nu mai lovim si a doua oara”. China, care si-a
    asumat rolul de frate mai mare al Coreei de Nord, a ramas datoare
    in 2010 cu o urecheala diplomatica pentru Phenian, care a lansat un
    atac neprovocat la adresa Coreei de Sud doar ca sa arate
    comunitatii internationale ca venirea celei de-a treia generatii de
    dictatori Kim (mezinul Kim Jong-Un se asteapta sa-i succeada cat de
    curand tatalui) nu va aduce si una de atitudine sau, cel putin, nu
    una in bine.

  • Fuziuni si achizitii in 2011 – “Mai rau ca anul trecut nu se poate”

    de Ioana David

    Scaderile dramatice din ultimii ani au dus piata de fuziuni si
    achizitii inapoi in 2002-2003, iar toata lumea asteapta acum ca
    lucrurile sa-si revina. Opinia este sustinuta de ultimele
    tranzactii anuntate anul trecut. Fondul sud-african de investitii
    New Europe Property Investments (NEPI) a preluat proiectul de
    birouri Floreasca Business Park din nordul Capitalei pentru 100
    milioane de euro; Teba Industries, un grup olandez cu activitati in
    industria textila, a vandut o fabrica pe care o avea la Brad
    (Hunedoara) pentru 3 milioane de euro, in timp ce compania poloneza
    ABC Data a cumparat pachetul majoritar de 51% in cadrul
    distribuitorului de produse IT Scop Computers intr-o tranzactie cu
    o valoare initiala de 5 milioane de euro si lista poate continua.
    Tonul tranzactiilor a fost dat in octombrie, cand intr-o singura zi
    au devenit publice trei contracte.

    “Ultimele luni au marcat o usoara crestere in contextul unei
    scaderi a pietei de M&A in 2010. Consideram ca tendinta se va
    mentine crescatoare, cu o intensificare in a doua jumatate a anului
    2011”, spune Radu Stoicoviciu, partener tranzactii la PWC Romania.
    Firma de consultanta a fost implicata, de partea vanzatorilor, in
    preluarea brandului Napolact si a distributiei acestor produse de
    catre Unilever de la Friesland Campina.

    Preluarea Floreasca Business Park poate marca si revenirea
    apetitului in segmentul imobiliar. “Numarul tranzactiilor va creste
    substantial in cursul anului 2011 atat in ceea ce priveste
    tranzactiile cu companii, cat si tranzactiile care au la baza
    active imobiliare”, a spus Dragos Rosca, CEO al fondului de
    investitii Gemisa Investments. |n ceea ce priveste valoarea
    tranzactiilor, cresterea va fi moderata, deoarece vor exista foarte
    putine cu valori mai mari de 50 de milioane de euro, adica genul de
    tranzactii care produc modificari importante ale mediilor valorilor
    de tranzactionare, apreciaza Rosca.

    Din portofoliul Gemisa fac parte firme precum OptiBlu
    (distributie de produse cu profil oftalmologic), Miniblu (lant de
    magazine cu produse pentru bebelusi), Oxigen Plus (servicii de
    asistenta respiratorie la domiciliu), Fleet Management Services
    (management auto) si BIA Human Resource Management Services
    (management de resurse umane).

    Sfarsitul de an a fost un moment cu atat mai prielnic cu cat
    partile implicate intr-o tranzactie sunt in general reticente
    atunci cand vine vorba de a prelungi negocierile peste an, pentru
    ca automat bugetele se modifica.

    “Cred ca tranzactiile care s-au facut in ultimele luni din 2010
    au legatura cu faptul ca se inchide anul si mai putin cu
    optimismul. Cumparatorii opereaza cu niste bugete. Este logic ca
    tranzactiile incepute de ceva timp sa se inchida inainte de finalul
    anului”, este de parere Ioana Filipescu, managing director al
    Raiffeisen Investment Romania, care este cea mai pesimista dintre
    toti consultantii. Ea crede ca abia peste doi ani se poate vorbi de
    o redresare a pietei de fuziuni si achizitii, pe masura ce ratingul
    de tara se imbunatateste.

    “Apetitul investitional nu revine brusc. Daca se schimba putin
    modelul de crestere economica, nu inseamna ca investitorii vor
    navali aici. Tranzactiile tip fuziuni si achizitii tind sa dureze
    din ce in ce mai mult, astfel ca nu ne putem astepta la minuni anul
    viitor in piata”, afirma ea.

  • Dilemele lui 2011 – Va ajunge benzina la 6 lei? De ce se scumpesc combustibilii?

    VA AJUNGE BENZINA LA 6 LEI?
    Acciza pentru benzina fara plumb a crescut de la 1 ianuarie cu 15
    euro pe tona, respectiv de la 452 de euro/1.000 litri la 467
    euro/1.000 de litri. Pentru motorina, accizele au urcat cu 11 euro
    pe tona, de la 347 de euro/1.000 de litri la 358 euro/1.000 de
    litri. Corelate cu cresterea pretului petrolului (care a fost cu
    12% mai scump la sfarsitul lui 2010 fata de inceputul anului),
    accizele vor aduce un nou val de cresteri ale preturilor de la
    pompe. Daca in 2010, pe fondul cresterii accizelor, carburantii
    s-au scumpit cu 16,9% (in euro), in 2011 cresterea preturilor de la
    pompe ar putea depasi 15%. Asta din cauza estimarilor in crestere
    ale pretului barilului: in decembrie, ministrii OPEC au afirmat ca
    nu pot furniza mai mult titei pentru a stopa cresterea pretului,
    apreciind ca un pret de 100 de dolari pentru un baril de titei este
    corect. Titov Buzescu, VP al Rompetrol, estimeaza ca, la un baril
    de 100 de dolari, pretul eFix Diesel (cel mai vandut produs al
    Rompetrol) ar putea ajunge la 5,36 de lei; calculand si noua
    acciza, pretul eFix Diesel poate depasi 5,5 lei. Daca acelasi
    scenarii se vor aplica si benzinelor cu aditivi, pretul acestora ar
    putea ajunge si chiar depasi 6 lei pana la mijlocul anului.


    CE EFECTE AR PUTEA AVEA ASUPRA ROMANIEI SCHIMBAREA
    MANAGEMENTULUI OMV SI PRELUAREA DE CATRE AUSTRIECI A PETROL
    OFISI?
    Niciun efect important, dupa cum declara la sfarsitul anului trecut
    Wofgang Ruttenstorfer, presedintele OMV, pentru Ziarul Financiar.
    Ruttenstorfer, care lucreaza in OMV din 1976 si care se va retrage
    in martie de la conducerea companiei austriece, spune ca achizitia
    si consolidarea Petrom au fost determinante pentru cariera sa, dat
    fiind ca astfel a transformat o companie locala intr-una regionala:
    “Cel mai important lucru pe care l-am reusit in mandatul meu a fost
    acela de a transforma OMV dintr-o companie austriaca intr-un
    jucator major din zona centrala si sud-est europeana.Achizitia
    Petrom a fost pasul cheie in aceasta extindere”. Cel care a
    achizitionat Petrom se retrage din companie in momentul in care
    Petrom a fost integrata in structurile OMV, noul punct in care se
    vor concentra austriecii urmand a fi Turcia, la Petrol Ofisi fiind
    in plan acelasi tip de restructurare care a fost aplicat in
    Romania.Dupa cum declara Ruttenstorfer pentru ZF, pe viitor nu se
    vor crea sinergii importante intre activitatile din Turcia si cele
    din Romania – deoarece OMV nu este interesat sa exporte produse
    petroliere din Romania in Turcia. De asemenea, Ruttenstorfer a
    tinut sa precizeze ca plecarea sa din OMV nu va avea un impact
    asupra managementului operatiunilor locale.


    VA AJUNGE ROMANIA SA FIE MAI PUTIN DEPENDENTA DE GAZELE
    RUSESTI?
    Anul 1981 a fost ultimul an in care Romania s-a mai numarat intre
    tarile exportatoare de gaze naturale, isi aminteste Dumitru
    Chisalita, presedintele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor
    Naturale. De atunci, productia interna a fost o perioada
    suficienta, urmand ca ulterior, si mai ales in perioadele de
    crestere economica, dependenta de importuri sa creasca din ce in ce
    mai mult. Ultimul an si scaderea cererii, precum si pornirea
    conductei Arad Szeged au schimbat un pic raportul de forte in acest
    domeniu. “Politica energetica din ultimii 10 ani a unor tari de
    identificare a noi surse de gaze si a noi culoare de transport
    peste care s-a suprapus criza economica din ultimii 2 ani ani au
    facut ca in prezent cererea de gaze sa fie mai mica decat oferta.
    Acest aspect determina ca pretul pe unele piete spot sa fie
    inferioare preturilor din contractele pe termen lung”, puncteaza
    Chisalita. Or, accesul Romaniei la pietele spot a crescut odata cu
    legarea Romaniei la piata ungara. In acest context, Chisalita crede
    ca “alimentarea cu gaze naturale in iarna 2010-2011 ar putea sa fie
    mai buna odata cu interconectarea cu Ungaria, asigurandu-se o
    echilibrare fizica mai buna a SNT”. Conform calculelor Transgaz,
    importurile de gaze naturale au scazut in ultimii ani in mod
    sistematic pe fondul scaderii cererii de gaze naturale. “Tendinta
    aceasta este posibil a se mentine si in viitor.”

    SE VA REDUCE CAPACITATEA RAFINARIILOR DIN ROMANIA?
    Inca din 2010, pe fondul scaderii consumului de carburanti,
    rafinariile locale au inceput sa reduca din capacitatea de
    productie. De fapt, dupa cum spunea Constantin Tampiza, “puterea de
    cumparare a romanului a obligat petrolistii sa lucreze la pretul de
    supravietuire, iar companiile petroliere merg unele in functie de
    altele, trebuie sa te adaptezi”. Iar cum pe piata mondiala, dar in
    special europeana de rafinare, marginea de rafinare a scazut foarte
    mult, efectele acestui fapt se vor resimti, evident, in pret:
    “Rafinariile care au capacitate sub 5 milioane de tone au avut
    pierderi foarte mari in 2010”, spune Tampiza, constient fiind ca
    astfel vorbeste de toate rafinariile din Romania. Petrotel Lukoil
    rafineaza 2,5 milioane de tone si, dupa cum spune Tampiza, nu are
    in plan reducerea de productie (“depozitam daca nu avem cerere, iar
    daca nu mai incape nici in depozite, exportam”), Petromidia
    rafineaza 4 milioane de tone si de asemenea nu are in plan
    reducerea productiei, iar Petrobrazi – rafinaria OMV Petrom – a
    lucrat in acest an cu o rata redusa de utilizare a rafinariilor, de
    52% – “rafinaria Arpechim fiind oprita din motive economice de la
    jumatatea lunii ianuarie pana la sfarsitul lunii februarie”, dupa
    cum spun oficialii companiei. Reducerea capacitatii a fost insa
    planificata de la sfarsitul anului 2009, mai arata datele
    comunicate de OMV Petrom: “Decizia Petrom privind structura
    viitoare a activitatii de rafinare a avut in vedere nivelul foarte
    scazut al marjelor de rafinare, precum si perspectivele negative pe
    termen mediu, determinate de excedentul de capacitate din Romania
    si din intreaga Europa. Prin urmare, capacitatea rafinariei
    Petrobrazi va fi ajustata pana la 4,2 mil tone/an, pentru a
    corespunde nevoilor Petrom de a procesa titeiul din productia
    autohtona”.