BusinessMagazin

Tag: produse

  • Lactatele făcute la Braşov se vând mai mult afară decât în România

    CONTEXTUL: Olympus a intrat pe piaţa românească în 1999, iar la finalul lui 2011 a inaugurat o fabrică la Hălchiu, lângă Braşov, în care a investit 55 de milioane de euro. Doar mică parte din producţie era destinată pieţei interne, cea mai mare pondere fiind exportată.

    DECIZIA: Deşi efectele crizei erau deja vizibile asupra pieţei lactatelor, grecii de la Olympus au ales anul trecut să continue investiţiile pentru creşterea capacităţii de producţie. Au semnat în prima parte a anului 2012 un acord de împrumut cu Black Sea Trade and Development Bank, în valoare de 30 de milioane de euro.

    EFECTELE: În primele cinci luni ale acestui an cifra de afaceri a companiei a înregistrat un avans de 20-25% faţă de perioada similară a anului anterior, iar previziunile pentru întregul an vizează un ritm de creştere chiar mai alert. Oficialii companiei şi-au bugetat o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro, în condiţiile în care rulajul de anul trecut s-a plasat la 38 de milioane de euro.

    DOAR 40% DIN CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A FABRICII BRAŞOVENE ESTE FOLOSITĂ ÎN ACEST MOMENT, iar în trei ani volumele procesate s-ar putea dubla, conform lui Ilias Pliatsikas, directorul general al Olympus România, care se află în ţară de circa cinci ani. Fabrica braşoveană are o importanţă strategică pentru grupul elen: a atras cea mai mare investiţie de până acum din afara graniţelor Greciei, iar oficialii companiei spuneau anterior că România este calea lor de acces către alte pieţe europene. Fapt deja dovedit. Chiar dacă afacerile companiei au sporit rapid pe parcursul ultimilor ani, de la 20 de milioane de euro în 2010 la aproape dublu în 2012 (38 de milioane  de euro), tot activităţile de export deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 80%. Ba mai mult, Pliatsikas spune că deschiderea unei pieţe de export nu este o problemă pentru companie; mai degrabă întâmpină dificultăţi în creşterea cantităţilor de lapte colectat.

    PE POARTA FABRICII BRAŞOVENE IES LACTATE SUB UMBRELA A DOUĂ MĂRCI – OLY (IAURT NATURAL, LAPTE DE CONSUM, LAPTE UHT, SMÂNTÂNĂ) ŞI OLYMPUS (TELEMEA, IAURT GRECESC, IAURT BIO); 10% din producţie reprezintă mărci proprii pentru reţele de retail. Recent, compania a marcat şi o premieră pe piaţa românească, lansând primul iaurt bio produs local; noul produs se află deja pe rafturile magazinelor în două variante – 0% şi 3,5% grăsime. Deşi valoarea vânzărilor de lactate bio nu poate fi estimată, reprezentanţii Olympus se aşteaptă ca acest segment să crească în următorii ani. În Grecia, de pildă, iaurturile bio sunt produse din 2006, iar nişa reprezintă 4-5% din volumul pieţei de lactate. Iaurtul bio Olympus va fi mai ieftin cu 10-15% faţă de produsele de import, dar mai scump cu 30-40% faţă de competiţia „clasică„. Argumentul stă chiar în preţul de producţie mai ridicat, pentru că materia primă este mai greu şi mai costisitor de produs. De pildă, antibioticele nu pot fi folosite pentru tratarea vacilor din fermele bio. „Noi am deschis un segment, cel al iaurturilor bio produse în România, în care credem foarte mult„, spune Ilias Pliatsikas. Tot el adaugă că Olympus are în plan mărirea portofoliului de produse bio, în funcţie de evoluţia segmentului.

    În ciuda faptului că nu există date certe care să indice acest lucru, Pliatsikas crede că „creşterea consumului de produse bio în general pe piaţa autohtonă este evidentă, însă există încă un decalaj important faţă de producţie„. Şi evoluţia exportului, dar şi creşterea cotei de piaţă pe plan local contribuie la creionarea previziunilor pentru anul în curs, grecii aşteptându-se la o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro în 2013. Pliatsikas spune că evoluţia cifrei de afaceri Olympus România se datorează creşterii consumului de lactate produse la Hălchiu. „Într-o piaţă care stagnează în ansamblu, noi suntem, de la deschiderea fabricii din judeţul Braşov, în 2011, în creştere – o evoluţie firească pentru noi.” Reprezentantul companiei mai spune că Olympus România urmează îndeaproape planul de afaceri elaborat iniţial şi „suntem în grafic cu rezultatele”, procesatorul de lactate bazându-se exclusiv pe creştere organică.

    DIN 1999 GRECII ŞI-AU PREPARAT REŢETELE DE IAURTURI PE PLAN LOCAL, după ce au preluat o linie de procesare în Baraolt, Covasna. Pe piaţa din România Olympus are 180 de angajaţi, de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani.

    Piaţa lactatelor, care are o valoare anuală estimată la circa un miliard de euro, este puternic concurenţială. Cea mai consistentă felie a pieţei este ocupată de companii mari, ca Danone, FrieslandCampina, Albalact şi Hochland. Companii de dimensiuni medii au o prezenţă parţială la nivelul ţării, dar sunt şi firme de dimensiuni mai mici care mizează chiar şi numai pe cumpărătorii dintr-un singur judeţ. Cum lupta la raft este aprigă, mai cu seamă în ultimii ani au existat şi victime. Cel mai sonor eşec a fost investiţia israelienilor de la Tnuva, care au pompat nu mai puţin de 55 de milioane de euro în investiţiile de pe plan local, dar au intrat în faliment şi s-au retras de pe piaţă. Grecii de la Olympus în schimb au preferat o politică mai sigură, cu paşi mai mărunţi pe piaţa locală, iar investiţia de la Hălchiu este bazată pe apetitul vest-europenilor pentru lactatele greceşti made in Romania.

  • VREMEA până pe 8 iulie. Ce temperaturi vor fi şi cât va ploua în fiecare regiune a ţării

     Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    BANAT

    În primele zile temperaturile medii diurne vor scădea cu aproximativ 8 grade, ajungând la 21 de grade pe 26 iunie, pentru ca apoi să crească uşor de la o zi la alta, spre 26 de grade pe 28-29 iunie. În următoarele 2-3 zile va avea loc o nouă scădere a temperaturii, de această dată cu aproximativ 3 grade. Ulterior regimul termic va creşte uşor şi treptat, spre valori medii de 27 de grade, comparabile cu normele climatologice ale primei decade a lunii iulie. Temperaturile medii nocturne vor scădea de la 18 grade în prima noapte, spre 12 grade pe 28 iunie, după care vor creşte din nou.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A transformat afacerea familiei într-una dintre cele mai mari corporaţii farma

    Fiul, Robert Wood Johnson, a crescut într-o familie cu situaţie bună, a studiat cu profesori particulari şi a urmat şcoli prestigioase, potrivit American National Biography. Cu un an înaintea absolvirii, când avea 16 ani, tatăl lui a murit, iar tânărul Johnson a hotărât să renunţe la şcoală şi să intre în afacerea familiei. A început să lucreze sub conducerea noului preşedinte, unchiul lui, ca muncitor în fabrică, dar a avansat rapid în ierarhia companiei.

    A devenit vicepreşedinte până la vârsta de 25 de ani şi a avut un rol important în  extinderea activităţilor companiei: J&J a cumpărat o fabrică de textile şi a adăugat bandajele şi crema pentru bebeluşi (Johnson’s Baby Cream) pe lista de produse. După Primul Război Mondial, în 1920, a plecat împreună cu fratele lui, J.

    Seward Johnson, într-o călătorie în jurul lumii pentru a identifica noi pieţe. Călătoria lor a avut ca rezultat stabilirea a două noi reprezentanţe ale companiei, în Marea Britanie şi Australia. Odată cu Marea Criză Economică din perioada 1929-1933, Robert Wood Johnson i-a luat locul unchiului său în conducerea companiei. S-a poziţionat de la început ca un conducător umanist şi liberal care coopera cu liderii de sindicat, susţinea creşterile salariului minim şi încerca să îmbunătăţească permanent mediul de lucru. Johnson considera că afacerea lui trebuia să servească intereselor societăţii. A făcut public un crez al companiei prin care a ierarhizat responsabilităţile acesteia: prima, faţă de consumatori, a doua, faţă de angajaţi, a treia, faţă de comunitate şi mediu, iar ultima, faţă de acţionari.

    A fost un vizionar al perioadei respective, când încrederea populaţiei în mediul de afaceri american era scăzută. Johnson a fost preşedinte al companiei timp de trei decenii, perioadă în care a adăugat acesteia o serie de divizii, printre care  Surgikos (companie care fabrica pachete chirurgicale şi halate), Personal Products (şerveţele sanitare, bandaje, ş.a.) şi Ethicon (suturi). A cumpărat şi corporaţia Orto Pharmaceutical, producătoare de produse contraceptive, precum şi alte trei companii farmaceutice – MacNeil Laboratoires, Cilag-Chemie şi Jansen Pharmaceutical.

    De-a lungul timpului, Johnson a lucrat la dezvoltarea liniei tradiţionale de produse pentru bebeluşi, care au devenit cele mai vândute. Până la moartea lui, vânzările anuale ale J&J au crescut de la 11 milioane de dolari la mai mult de 700 de milioane, iar compania a fost extinsă de la un sediu din New Brunswick la circa 90 de fabrici răspândite în lume, în care lucrau 91.000 de angajaţi.

    În afară de conducerea afacerii J&J, Johnson a fost activ şi în mediul politic. A fost membru al unui partid politic şi a ajuns chiar şi primar al oraşului Highland Park din New Jersey timp de un mandat. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, a fost numit brigadier general şi vicepreşedinte al War Plants Corporation (WPC), care reglementa producţia de bunuri de război şi produse de apărare în micile fabrici. Johnson i-a sprijinit pe oamenii de afaceri pentru care a obţinut contracte în timpul războiului. O divizie a companiei J&J a inventat banda adezivă pentru izolarea cutiilor cu muniţie. Johnson a ajuns la rangul de brigadier general, iar la întoarcerea la viaţa civilă, i-a rămas numele de „Generalul„. S-a retras de la preşedinţia J&J în 1963, dar a rămas preşedinte al consiliului director până la sfârşitul vieţii. 
     

  • Familia Murad aşteaptă afaceri duble pentru fabricile din Topoloveni

    Familia libaneză Murad, cunoscută pe piaţa locală în prin­ci­pal datorită restaurantelor Spring Time, pateurilor Mandy şi businessurilor din domeniul turismului, şi-a buge­tat pen­tru acest an dublarea afacerilor din domeniul pro­duc­ţiei, ca urmare a investiţiilor realizate în complexul de fabrici de la Topoloveni.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • MGC Topoloveni lansează gama de HoReCa, special concepută pentru sezonul estival

    Produsele MGC Topoloveni provin de la cele patru fabrici ale companiei, iar acestea  pot asigura peste 80% din nevoile unui restaurant. Sortimentele incluse în portofoliul companiei au fost concepute astfel încât să ţină cont de preferinţele turiştilor veniţi pe litoral şi să poată fi pregatite în mai multe feluri de către bucătarii din restaurantele sau hotelurile aflate în zonă.

    Odată cu prezentarea gamei sale de produse, compania MGC Topoloveni lansează şi propria divizie de vânzări prin care îşi propune să câştige o cotă de piaţă semnificativă pe segmentul HoReCa de pe Litoral.  Având peste 110 ani de tradiţie şi experienţă în domeniu, complexul MGC Topoloveni a fost extins şi modernizat cu o investiţie ce depăşeşte 14 milioane de Euro.

    Printre produsele aflate în oferta MGC Topoloveni se află atât semipreparate, precum specialităţi din carne sau vegetale, cât şi conserve din fructe şi legume, produse de panificaţie şi patiserie, dulceţuri sau sosuri. Odată cu prezentarea gamei sale de produse, compania MGC Topoloveni lansează şi propria divizie de vânzări prin care îşi propune să câştige o cotă de piaţă semnificativă pe segmentul HoReCa de pe Litoral.

     MGC Topoloveni a deschis şi un depozit pe Litoral care va asigura stocurile necesare pentru a oferi clienţilor săi un timp de livrare cât mai scurt.

  • Lidl atacă din nou Ardealul

    Lidl va continua investiţiile în România în paralel cu crearea de noi locuri de muncă la nivel naţional. Lidl are în prezent mai mult de 3.000 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în peste 20 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea celor aproximativ 9.000 de magazine. Cu peste 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2011, prin preluarea celor 107 magazine Plus. În ultimele trei luni din 2011 compania a deschis primele 22 de unităţi proprii, construite de la zero, iar anul trecut au fost inaugurate alte 26 de magazine, comparativ cu cinci în prima jumătate a acestui an.

    Spre deosebire de alte supermarketuri locale, care pun accent în gama de produse pe branduri naţionale, completate cu mărci proprii, la Lidl domină mărcile proprii, o bună parte dintre acestea fiind produse în alte ţări în care compania este prezentă

  • Brandurile „cu rădăcini“ în Cluj dispar pe rând sau sunt produse la sute de kilometri distanţă. Autorităţile? Fără reacţie!

    DiscuŢiile legate de posibila închidere a fabricii Napolact din localitatea Baciu, de altfel sin­gura unitate de producţie pe care grupul olandez Friesland o mai deţine în judeţul Cluj, după ce treptat a renunţat la fabricile, maga­zinele şi depozitele din Dej, Baciu, Ţaga, Huedin şi Cluj-Napoca, pun din nou sare pe rana clujenilor, care asistă pasivi la dispariţia sau relocarea brandurilor locale.
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cum au ajuns doi asistenţi medicali din Botoşani milionari în euro

    “CRED CĂ SUNTEM SINGURII DIN ROMÂNIA CARE AVEM MUZICĂ SIMFONICĂ LA ABATOR”, spune Iulian Căzăcuţ, antreprenorul de 45 ani, care a dezvoltat firma Doly-Com. Muzica este însă doar unul dintre amănuntele care îl diferenţiază în producţia cărnii, dar „despre care nu te învaţă nimeni, nu poţi citi în nicio carte; le-am văzut cu ochii mei la alte abatoare de peste hotare, pentru că din 2002 am făcut mult mai multe drumuri pentru serviciu decât pentru concedii”. Or, muzica, dar şi alte amănunte, cum sunt camioanele de transport cu adăpătoare pentru animale, ventilaţia din maşini şi din abator sau separarea masculilor pentru ca aceştia să nu se încaiere sunt numai câteva dintre exemplele pe care Căzăcuţ le înşiră. Ştiaţi că un animal nu vrea să intre într-un spaţiu închis de bunăvoie, decât dacă vede o lumină acolo? Antreprenorul ştie, şi este nevoit să ştie, pentru că, în cazul în care animalele sunt speriate sau stresate, „carnea se strică, nu mai e bună„, deoarece adrenalina schimbă PH-ul. Dovadă că a tras învăţăminte bune este faptul că într-o evaluare a cărnii făcută în Austria firma s-a plasat pe locul doi, într-o competiţie în care au intrat şi produse din Franţa şi America de Sud. A fost însă nevoie de ani buni pentru a ajunge aici.

    DE PROFESIE ASISTENŢI MEDICALI, SOŢII CĂZĂCUŢ DIN BOTOŞANI îşi amintesc că în urmă cu 19 ani se gândeau la variante de obţinere a veniturilor suplimentare, pentru că salariile nu le ajungeau. „Mama avea câţiva porci de vânzare şi o cantină i-ar fi luat, dar doar tranşaţi”, îşi aminteşte Iulian Căzăcuţ. Banii i-au rămas lui şi, în loc să-şi cumpere bunuri prin casă, a preferat să-i ruleze, iar în timpul liber cumpăra porci, îi ducea la abator şi ieşea în profit. În 2012, compania pe care au dezvoltat-o cei doi soţi a ajuns la o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei şi o cotă de piaţă de 14% din producţia autohtonă de carne de vită, cu o valoare de 70-80 de milioane de euro, având concurenţi precum CarmOlimp sau firma Diana din Râmnicu Vâlcea. Doly-Com are 300 de angajaţi şi exportă o treime din producţie, fiind prezentă în toate magazinele Metro din Austria. 

    În 1997 a înfiinţat firma Doly-Com, iar până în 1999 „am lucrat cu abatoare cărora le plăteam serviciile„; lucra împreună cu tatăl şi fratele mai mic, iar abia prin 1999 a angajat primii oameni. A ajuns, la cinci ani de la debutul activităţii antreprenoriale, să aibă deja clienţi câteva cantine, reuşea să vândă între 10 şi 20 de animale pe săptămână, iar în 1999 a ales să cumpere un spaţiu pe care să-l amenajeze ca abator, pentru că „majoritatea abatoarelor nu respectau condiţiile de igienă„. Pentru comparaţie, în prezent igiena şi respectarea standardelor de calitate reprezintă între 3% şi 5% din costurile de producţie. „Nu folosim de două ori un echipament fără a fi igienizat. Toate spaţiile trebuie curăţate cu apă caldă, detergent, dezinfectant şi apoi uscate”, explică antreprenorul.

    CUMPĂRAT UN TEREN ÎN COMUNA ROMA, la 10 km de oraşul Botoşani, cu 100 de milioane de lei vechi şi despre acea investiţie Căzăcuţ spune acum că „au fost cei mai valoroşi bani pe care i-am avut vreodată„. Despre primii ani ai afacerii, antreprenorul îşi aminteşte că „munceam zi şi noapte, adeseori dormeam în camion când făceam livrările şi nu mai puteam sta treaz„. De la momentul investiţiei în propriul abator, antreprenorul moldovean a început să caute clienţi în toată ţara, mai cu seamă că avea de unde cumpăra animale – fie de la gospodăriile ţărăneşti sau fostele crescătorii de stat pe cale de dispariţie, dar şi, în mai mică măsură, de la ferme. „Fiecare bănuţ câştigat l-am reinvestit„, susţine Căzăcuţ, care astfel şi-a finanţat afacerea vreme de ani buni. Începuse deja să lucreze cu reţele moderne de comerţ – cu Metro din 2001 şi Carrefour din 2003, aşa că firma trebuia să crească ritmul şi cantităţile de marfă livrate.

    În 2003, pe terenul de la Roma a ridicat un alt abator, cu o capacitate mai mare, în care puteau fi tranşate între 1.000 şi 1.500 de animale pe lună. Investiţia a ajuns la 5 miliarde de lei vechi, dar nici pentru aceasta nu a avut nevoie de credite, iar pentru construcţia şi utilarea abatorului s-a inspirat, povesteşte el, din ce-a văzut peste hotare. „Prin 2002 au început călătoriile libere în Europa şi prin intermediul unui veterinar din Botoşani am mers într-o vizită în Franţa.„ A doua unitate a primit la numai un an de la deschidere autorizaţia de export pentru Europa şi din 2005 au început vânzările de carne de vită peste hotare. Perioada de creştere accelerată a afacerii s-a plasat între 2003 şi 2007, iar Căzăcuţ îşi aminteşte că „am câştigat şi câte 1-2 milioane de euro pe an”.

  • Taxa clawback va fi modificată şi se va calcula diferit pentru produsele generice şi cele originale

     “În scurt timp vom modifica taxa clawback, să îndreptăm neajunsurile de acum. Vrem ca taxa să fie calculată diferenţiat, separat pe generice şi pe medicamente originale. Vrem să creăm un sistem echitabil şi să asigurăm cât mai multe medicamente generice la preţuri mici”, a declarat joi Nicolăescu, la conferinţa “Cei mai mari jucători în economie”, organizată de Ziarul Financiar.

    El a arătat că în prezent există o discriminare pe piaţă, pentru medicamente genericele taxa fiind mai mare decât în cazul celeilalte categorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la 2% la 12% în cinci ani: mărcile private, aproape de 2 mld. euro

    Produsele „fără nume“ aduse în România de marile reţele de magazine au ajuns anul trecut să acopere 12% din vânzările de bunuri de larg consum, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK, astfel că vânzările lor pot fi estimate la 1,7-2 miliarde de euro.

     


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.