BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Autostrada Arad-Timişoara, deschisă în decembrie 2011, este reasfaltată pe toată lungimea

     Potrivit Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, viteza pe autostrada Arad-Timişoara a fost restricţionată la 60 şi 80 de kilometri la oră în mai multe puncte, având loc atât lucrări de reasfaltare, cât şi alte lucrări programate, precum la poduri sau la acostamente.

    Lucrările de asfaltare au loc pe calea de circulaţie de la Arad la Timişoara, pe segmente de câte cinci kilometri, care se schimbă în fiecare zi, astfel că pe lungimea acestora se poate circula cu cel mult 60 de kilometri la oră, pentru că este disponibilă o singură bandă de mers.

    “S-a constatat o deteriorare a asfaltului la suprafaţă. Deocamdată se lucrează pe banda întâi, care se decopertează, după care este reasfaltată. Lucrările vor continua pe a doua bandă şi pe calea de la Timişoara spre Arad”, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, subcomisarul Teodor Tudur, şeful Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, aflat în localitatea arădeană Vinga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Enterprise Investors finalizează Polish Enterprise Fund VII

    Fondul Polish Enterprise Fund VII va continua să finanţeze achiziţii de companii de mărime medie precum şi companii în creştere din diverse sectoare industriale, cu precădere în Polonia. “Polish Enterprise Fund VII este al doilea fond ca mărime finalizat până acum de Enterprise Investors. Strângerea de fonduri a fost un succes datorită sprijinului puternic din partea investitorilor noştri tradiţionali”, a declarat Jacek Siwicki, preşedintele Enterprise Investors.

    Investitorii fondului sunt instituţii financiare recunoscute internaţional, majoritatea investitori şi în celelalte fonduri. Prima rundă de finanţare a Polish Enterprise Fund VII a avut loc în luna mai 2012, iar două investiţii au fost deja finalizate: o reţea de clinici de radioterapie (Centrul de Diagnosticare şi Terapie a Cancerului şi clinica Nu-Med) şi o companie de suplimente nutritive pentru sportivi (Scitec).

    Polish Enterprise Fund VII se axează pe preluările de companii de la antreprenori privaţi precum şi pe furnizarea de capital de creştere celor care continuă să-şi extindă afacerile. Forţa Enterprise Investors constă în abilitatea sa de a construi relaţii excelente cu antreprenorii activi din regiunea Europei Centrale şi de Est şi cu echipele de management interesate de tranzacţii de tip management-buyin şi management buyout. Firma urmează această strategie de peste 20 de ani. 

    “Vom continua să investim între 20 şi 50 de milioane euro per tranzacţie. Similar cu fondurile precedente, Polonia rămâne piaţa principală şi ne aşteptăm să investim aproximativ două treimi din Polish Enterprise Fund VII în această ţară. Investim în sectoare dinamice, rezultate din convergenţa dintre consumul casnic din Europa Centrală şi de Est şi “vechea” Uniune Europeană, cum sunt produsele de larg consum şi retail, serviciile financiare şi medicale, sectoare în care avem un număr important de tranzacţii şi de exituri. PEF VII va investi şi în sectoarele Europei Centrale si de Est impulsionate de internaţionalizarea şi de competitivitatea costurilor, cum sunt IT, produse industriale şi externalizarea proceselor  de business”, a spus Jacek Siwicki.

    Închiderea finală a Polish Enterprise Fund VII urmează unei perioade foarte active de la începutul  anului 2012, în care fondurile administrate de Enterprise Investors au realizat şapte achiziţii noi, cu 120 de milioane de euro investite şi angajate. Firma Enterprise Investors a fost foarte activă şi în vânzarea de companii. în 2012, Enterprise Investors a finalizat patru exituri totale sau parţiale, încluzând – pentru prima dată – o listare publică a unei companii din portofoliul său, AVG Technologies, la New York Stock Exchange. în primele luni ale anului 2013, fondurile administrate de EI au vândut investiţiile majore din Zelmer, Kruk şi Magellan (ultima parţial), toate fiind listate la Warsaw Stock Exchange.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mai scade leul?

    Analiştii estimează în general că evoluţia leului, care a corespuns în ultimele luni atât cu tendinţa globală de creştere a apetitului pentru risc, cât şi cu interesul ridicat al investitorilor pentru titlurile româneşti, ar putea fi influenţată negativ de perspectiva ca Rezerva Federală să încheie programul curent de relaxare monetară, ducând astfel indirect şi la scăderea interesului pentru plasamente în active româneşti. Leul s-a apreciat cu 3% de la începutul lunii aprilie până la jumătatea lui mai, spre 4,30, însă a pierdut apoi din atractivitate.

    “Fluxurile slabe de capital în economia reală (investiţii străine directe, credite) susţin scenariul unui curs între 4,35 şi 4,40 lei/euro în următoarele trimestre”, cred analiştii Raiffeisen Bank România, adăugând că ponderea mare a nerezidenţilor pe piaţa titlurilor de datorie ar putea induce în continuare volatilitate pe piaţă.

     

  • Investiţii noi la Timişoara, Cluj şi Blaj în industria componentelor auto

    Alte două noi deschideri au fost anunţate de compania germană Bosch: unitatea de producţie din Blaj urmează să fie deschisă în 8 iunie, în timp ce fabrica de la Cluj-Napoca este programată pentru ultimul trimestru din acest an.

    La Blaj, Bosch deţinea deja o unitate pentru tehnică liniară, care a fost extinsă cu o fabrică de senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto, după o investiţie de circa 50 milioane de euro. Cu o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, unitatea de la Blaj va angaja încă 300 de persoane până la sfârşitul anului, ajungând la un total de circa 900 angajaţi. La Cluj-Napoca, grupul german construieşte un nou centru de producţie, cu o suprafaţă de 38.000 metri pătraţi, pentru care sunt prevăzute investiţii de 77 milioane de euro. Unitatea va avea 300 de angajaţi. Fabrica de la Cluj-Napoca va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule.

    Potrivit directorului de filială MGI Coutier, Remi Leprat, investiţia companiei franceze a fost construită pe o suprafaţă de 9.200 de metri pătraţi, la marginea comunei Ghiroda, investiţia ridicându-se la 5,5 milioane de euro. “Fabricăm fel de fel de componente pentru autovehicule, închizători şi deschizători de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atât pentru producţia din România, cât şi pentru producţiile din India, Brazilia, Rusia şi Maroc. Recent am obţinut un contract de producţie pentru un nou tip de mâner pentru o maşină care va apărea în luna septembrie”, a declarat Remi Leprat.

    Compania produce şi tuburile care fac legătura între rezervor şi motor pentru carburant şi lichidul de frână pentru maşinile Dacia şi Ford. “Acestea sunt piese de securitate care implică o mare responsabilitate din partea producţiei. De asemenea, producem rezervoare şi piese pentru spălarea parbrizului pentru Dacia”, a mai spus Leprat.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.460
    numărul de firme care au intrat în incapacitate de plată în luna aprilie, în timp ce de la începutul anului au fost înregistrate aproape 6.000 de dosare de insolvenţă, cu 5,4% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit ONRC

    1,94 mil. lei
    valoarea primelor subscrise în primul trimestru la nivelul celor 22 de companii membre UNSAR, cu 2% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut

    26 mld. lei
    valoarea sumelor retrase în perioada ianuarie-martie de pe carduri de către clienţii băncilor, în timp ce plăţile efectuate la POS-urile instalate la comercianţi au însumat 4,3 miliarde de lei, potrivit BNR

    10.500
    numărul estimat al beneficiarilor de măsuri de protecţie socială ca urmare a disponibilizărilor colective din companii de stat în perioada 2013-2018, conform Comisiei pentru Muncă din Senat

    -0,1%
    inflaţia lunară în zona euro în luna aprilie, corespunzător unei inflaţii anuale de 1,2%, faţă de 1,7% în luna martie, în timp ce în UE, inflaţia lunară în aprilie a fost 0%, determinând o inflaţie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% în martie

    211 mil. euro
    valoarea investiţiilor străine directe în T1, cu 41% mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului trecut


     

  • Pariul de milioane de dolari, câştigător. Cloud-ul cucereşte tot mai multe companii

    Când subsidiara locală a companiei americane IBM semna în anul 2010 un contract cu Petrom pentru a prelua pentru 10 ani administrarea abia construitului centru de date al companiei petroliere, aproape orice referire la termenul „cloud„ încă trebuia să fie urmată de paragrafe întregi de explicaţii ale conceptului, iar pentru multe companii mari scenariul în care ele urmau să renunţe la serverele proprii părea greu realizabil.

    La aproape trei ani de la acel moment, economia a depăşit recesiunea, însă a rămas încă în zodia creşterilor mici, forţând multe companii nu doar să-şi adauge în vocabular termenul cloud, ci şi să-i încerce puterile, dacă nu din convingere, măcar pentru a testa cum va arăta bilanţul contabil la finele anului cu alocări mai mici la capitolul cheltuieli de capital.

    „Piaţa din România este foarte dinamică pe partea de IT. Pe lângă efortul companiilor furnizoare de soluţii în cloud, clienţii au început să se autoeduce şi să îmbrăţişeze din ce în ce mai mult acest model de livrare a soluţiilor către utilizatorii finali„, spune Viorel Delinschi, business development executive în cadrul IBM pentru Europa de Sud-Est. Foarte mulţi clienţi, explică el, se arată interesaţi de cloud din mai multe motive – pe de-o parte este lipsa bugetelor pentru investiţii IT sau încercarea de a găsi o modalitate pentru rotunjirea profiturilor companiei într-un an fiscal, iar pe de altă parte este dorinţa de a îmbunătăţi cash-flow-ul şi restul indicatorilor financiari ai companiei.

    Schimbarea de atitudine a mediului de afaceri, până nu demult în totalitate reticent faţă de cloud computing, vine şi din faptul că există acum, inclusiv la nivelul celor câteva milioane de utilizatori de smartphone-uri şi tablete plus internet mobil din România, numeroase soluţii de cloud dedicate segmentului rezidenţial, de la cele de tipul Dropbox sau Microsoft Skydrive şi până la cele oferite pentru un abonament lunar de operatorii locali de telecom. Mai mult, nume mari de pe piaţa locală din alte industrii decât cea de IT&C, aşa cum este cazul Petrom, au făcut deja acest pas şi s-au mutat în cloud.

    La jumătatea anului trecut lista de clienţi a IBM, compania care a pariat cele câteva milioane de dolari în 2010 pentru construirea unui centru de date de unde să ofere altor companii servicii de cloud computing, număra deja câteva nume sonore, printre care Allianz, Axa, Bitdefender sau eMag. De ce au făcut toate aceste companii pasul spre soluţiile din centrul de date al IBM? Varianta scurtă a răspunsului: „Livrăm IT ca o utilitate – ca apa caldă„, explică Bogdan Popescu, global technology services manager al IBM România. Varianta mai lungă a răspunsului vine de la acelaşi executiv: „IBM pune la dispoziţie toată infrastructura necesară găzduirii aplicaţiilor de business: spaţiu securizat în centrul de date, echipamente hardware şi mentenanţa lor, infrastructura de comunicaţii, sistemele de virtualizare şi sistemele de operare – totul pentru o taxă lunară constantă„.

    În perspectivă, este clar că piaţa va creşte per ansamblu, spune oficialul IBM. Creşterea continuă a pieţei serviciilor de cloud va rezulta din adoptarea de servicii de acest gen pentru sistemele de producţie, în plus faţă de scenariile de dezvoltare şi testare, care au condus, în cele mai frecvente cazuri de utilizare, la serviciile publice de cloud din prezent. Dinamica pieţei variază considerabil atunci când se analizează dimensiunea pieţei de cloud şi creşterea domeniului în diferite regiuni ale lumii. Deşi previziunile de creştere sunt în general ridicate peste tot la nivel mondial, adoptarea serviciilor cloud variază în mod semnificativ în funcţie de ţară, mai punctează Delinschi.

    Pe plan local, IBM furnizează două soluţii de cloud computing – IBM SmartCloud Enterprise (destinată în primul rând întreprinderilor mici şi mijlocii) şi IBM SmartCloud Enterprise Plus (SCEă), care vine în completarea portofoliului de servicii administrate oferite în Centrul de Date operat de IBM România din Bucureşti. „Aceste soluţii SmartCloud sunt disponibile prin accesarea unui portal online, afirmă Viorel Delinschi, business development executivul IBM pentru Europa de Sud-Est, despre platforma care oferă acces rapid la serverele virtuale şi aplicaţiile IBM, ajutând companiile să reducă cheltuielile şi să îmbunătăţească vizibil flexibilitatea proceselor IT. România este printre primele ţări din Europa Centrală unde IBM a lansat un astfel de portal online. Semn că miza pariului de acum trei ani a fost cea corectă.

  • Şeful Raiffeisen Bank International îşi pregăteşte demisia, după deschiderea unei investigaţii privind investiţiile personale

     Oferta demisiei va fi analizată de organismele responsabile, urmând ca Stepic să rămână în postul de director general până la luarea unei decizii finale, se arată într-un comunicat al RBI.

    Banca centrală a Austriei a anunţat, joi, că va investiga tranzacţii personale ale lui Stepic, după ce în presă au apărut informaţii că ar fi utilizat “firme-paravan”.

    Banca centrală va investiga situaţia împreună cu Autoritatea pentru Piaţa Financiară, a declarat guvernatorul Ewald Nowotny, într-o conferinţă de presă, citat de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce impact au softurile cu licenţă asupra economiei?

    O creştere a gradului de folosire a programelor software cu licenţi ar avea un impact pozitiv mai mare asupra economiei româneşti decât o creştere asemănătoare a softului piratat, potrivit unui studiu realizat de Business Software Alliance (BSA). Concret, o creştere de 1% a gradului de utilizare a software-ului cu licenţă ar genera o sumă suplimentară de 108 milioane de dolari în economie, în comparaţie cu 54 de milioane de dolari dintr-i creştere similară a utilizării de software piratat, ceea ce înseamnă că utilizarea de software cu licenţă ar produce o valoare economică adăugată de 54 milioane de dolari.

    Impactul economic al programelor software cu licenţă este o analiză care se bazează pe date colectate din 95 de ţări pentru a demonstra beneficiile pe care folosirea de programe software complet licenţiate le aduce economiilor naţionale. Studiul confirmă faptul că gradul ridicat de utilizare a programelor software cu licenţă corespunde unor venituri substanţiale la nivelul produsului intern brut (PIB) şi că efectul de stimul economic al acestora este semnificativ mai mare decât cel al programelor piratate.

    “Utilizarea de software licenţiat reduce riscurile şi sporeşte eficienţa operaţională, fapt care se reflectă în profiturile companiilor”, a spus Magda Popescu, Outside Counsel BSA. “Acest studiu confirmă faptul că folosirea de software licenţiat nu aduce doar avantaje pentru firme, ci este şi un important factor de creştere economică la nivel naţional. Guvernul, autorităţile de aplicare a legii şi industria din România ar trebui să profite de fiecare oportunitate pentru a obţine aceste venituri potenţiale prin reducerea pirateriei şi prin promovarea utilizării de software licenţiat.”

    Studiul arată, de asemenea, că fiecare dolar investit suplimentar în software licenţiat are o rentabilitate estimată de 89 de dolari, în comparaţie cu o rentabilitate de 26 USD rezultată din valoarea fiecărui dolar suplimentar investit în utilizarea programelor software pirat.

    Printre celelalte concluzii ale studiului se numără faptul că o creştere cu 1% a gradului de utilizare de software licenţiat la nivel global ar injecta o sumă estimată la 73 miliarde de dolari în economia mondială, faţă de 20 miliarde de dolari rezultate de pe urma utilizării de software piratat, ajungându-se astfel la o diferenţă de 53 de miliarde de dolari.  Pe baza raportului dintre valoarea investiţiei versus valoarea beneficiului, rentabilitatea investiţiilor din utilizarea de software licenţiat este la nivelul cel mai ridicat în ţările în curs de dezvoltare – în medie, 437 de dolari în plus la PIB pentru fiecare dolar investit. Totuşi, indiferent de nivelul veniturilor, toate ţările obţin beneficii: fiecare dolar suplimentar investit în software cu licenţă are o rentabilitate medie a investiţiilor de 117 dolari în ţările cu venituri ridicate şi de 140 de dolari în ţările cu venituri medii.

    “Studiile anterioare au demonstrat că serviciile cu valoare adăugată oferite cu ajutorul programelor de software licenţiat ajută firmele să îşi reducă costurile şi să îşi mărească productivitatea. Acest raport merge şi mai departe prin faptul că stabileşte impactul utilizării de software licenţiat asupra economiei naţionale”, afirmă Eduardo Rodriguez-Montemayor, cercetător şef la INSEAD eLab. “Rezultatele arată clar că utilizarea de software licenţiat este benefică pentru mediul de afaceri şi pentru economiile naţionale şi că software-ul licenţiat are un impact economic mai mare decât software-ul piratat în toate ţările incluse în studiu.”

  • eMAG: Afaceri de 165 mil. euro în 2012 şi planuri de creştere până la 200 mil. euro în 2013

    eMAG a raportat afaceri de 165 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 14%comparativ cu nivelul de 145 de milioane de euro înregistrat în 2011 şi de trei ori mai mare faţă de întreaga piaţă de electroIT estimată la 1,25 de miliarde de euro anul trecut şi 1,3 miliarde de euro în acest an.

    “Dacă la începutul anului ne aşteptam la o creştere de 10% a pieţei electroIT, aceasta nu a depăşit 4,5%, chiar cu ajutorul evenimentului de shopping Black Friday, care a generat 78% din creşterea întregului an”, a declarat Iulian Stanciu, directorul executiv al eMAG. Pentru reailerul online, Black Friday a însemnat 120.000 de produse vândute, stoc epuizat în primele patru ore, şi încasări de 12 milioane de euro în ziua de vineri, în timp ce întreg weekendul a însemnat vânzări de peste 25 de milioane de euro.

    “Din perspectiva retailului online stăm însă mai bine decât multe alte ţări. Dacă media pieţei europene este de 16,8% în ceea ce priveşte comerţul online pe acest segment, anul trecut în România 20,3% din vânzările de produse electroIT au fost vândute pe internet”, a mai spus Iulian Stanciu. Aproximativ 20,2% au fost vânzări în domeniu prin retailerii independenţi, 20,8% din vânzări au revenit hypermarketurilor şi magazinelor cash&carry, iar restul de 38,7% din vânzările electroIT s-au realizat în 2012 prin magazinele specializate. În acest an, ponderea online-ului este estimată să crească la 23,7%, cea a comercianţilor independenţi va stagna la 20,3%, retailerii specializaţi vor atrage 38,5% din vânzări, iar lanţurile mari de hypermarketuri vor avea o cotă mai redusă, de 17,5%, potrivit oficialilor eMAG.

    Prin comparaţie, ponderea vânzărilor de asemenea produse pe internet este de 18,4% în Elveţia, de 15,8% în Franţa, dar de numai 5% în Italia sau 2,5% în Portugalia. În Cehia, în schimb, online-ul deţine 33% din vânzările de electroIT, iar în Germania, de pildă, procentul este de aproximativ 21%.

    România este însă codaşă la cheltuiala pe cap de locuitor pentru electronice, electrocasnice şi IT, cu 66 de euro pe an, devansată de Bulgaria cu 86 de euro şi Ucraina (90 de euro). La polul opus al clasamentului se află Germania, cu 630 de euro cheltuiţi anual pe cap de locuitor pentru asemenea achiziţii, urmată de Austria cu 508 euro, Franţa (449 de euro), Slovacia (417 euro), Italia (294 euro), Spania (277 euro), Cehia (234 de euro) şi Grecia (164 de euro).

    La nivelul întregii industrii de retail, comerţul online de orice tip de produse înseamnă aproximativ 2% sau un miliard de euro, potrivit estimărilor companiei, în timp ce în Marea Britanie ponderea vânzărilor pe internet este de 13%, în SUA este de 8%, în Germania 7%, iar în Franţa retailul online înseamnă 5% din totalul industriei de retail, conform companiei de cercetare Forrester.

    În 2012, eMAG a vândut un produs la fiecare 10 secunde, iar durata medie de pregătire pentru livrare a unui produs a fost de 150 de secunde. eMAG a livrat anul trecut 12 milioane de tone de colete. De asemenea, retailerul a realizat investiţii totale de 5,5 milioane de euro, echivalentul a 3,3% din vânzări, din care 3 milioane de euro pentru infrastructură IT, 2 milioane de euro pentru logistică şi jumătate de milion de euro în traininguri pentru angajaţi, iar în plus a fost realizată şi extinderea în Bulgaria.

    Site-ul magazinului online a fost vizitat anul trecut de 74,5 de milioane de ori, în creştere faţă de nivelul de 53,9 de milioane din 2011 sau 31,7 de milioane din anul anterior. În fiecare lună, 3,3 de milioane de utilizatori trec pragul magazinului virtual unde sunt disponibile 180.000 de produse diferite.

    Cea mai mare comandă efectuată de o persoană fizică în 2012 a fost de 33.000 de euro, în timp ce achiziţia cea mai valoroasă a unui singur produs a fost cea a plottterului Eplson Stylus Pro GS6000 în valoare de 18.000 de euro. Totodată, cea mai dificilă livrare, realizată parţial cu bacul, a fost pentru o combină frigorifică şi un televizor, la Mila 23.

    Din depozitul eMAG, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 13.500 de metri pătraţi, au plecat anul trecut 2.028 camioane cu marfă. Coletele livrate, în total 12 milioane de tone, au parcurs 200 de milioane de kilometri. În data de 24 noiembrie 2012 au fost livrate 18.900 de comenzi, cel mai mare număr înregistrat în depozitul companiei până în prezent.

    Pentru anul acesta, eMAG are în plan extinderea pe noi game de produse precum cele pentru copii, parfumuri şi cosmetice, precum şi mâncare şi accesorii pentru animale, ca parte a strategiei de dezvoltare al Marketplace, platformă care reprezintă în prezent aproximativ 10% din vânzările companiei. În plan sunt şi alte câteva showroom-uri, compania refuzând să ofere însă mai multe detalii. De asemenea, comenzile efectuate până în ora 15:00 vor putea fi livrate în aceeaşi zi oriunde în ţară, iar oficialii companiei spun că “vom oferi şi posibilitatea verificării coletului de către client şi avem în plan şi lansarea unui credit de consum”.

    Anul acesta, eMAG are în plan investiţii totale de aproximativ 6 milioane de euro şi, în termen de doi ani, şi-a propus să inaugureze un depozit de până la nouă ori mai spaţios decât cel folosit în prezent.

     

     

  • Cum să nu ajungi niciodată la serviciu fără ca angajatorul să te prindă

    Imprimanta nu mai este doar un echipament într-un colţ de birou, ci un calculator în sine, conec-tat la reţea şi la internet, capabil să primească comenzi de tipărire prin reţea, chiar dacă angajatul este la kilometri distanţă, la o întâlnire sau pe drum înapoi spre birou“, spune Gabriel Pantelimon, directorul general al Xerox România. Ideea este susţinută şi de un studiu („Office Insights“ – Tend-inţe în birotică) realizat în acest an pentru Canon.

    Mare parte a respondenţilor – 1.671 de angajaţi din 18 ţări – folosesc încă tehnologie tradiţională de birou, inclusiv PC-uri, telefoane fixe şi imprimante, dar importanţa laptopurilor, a tabletelor şi a telefoanelor inteligente este în creştere. Iar cei care folosesc deja unelte inteligente le consideră „de importanţă crucială pentru slujba lor“, se arată în studiu. În tot mai multe companii, mobilitatea angajaţilor şi tipărirea documentelor de la distanţă sunt văzute ca avantaje, dar cei mai mulţi din-tre utilizatori nu au cunoştinţele complete pentru a putea folosi din plin avantajele acestui sistem de lucru.

    Doar 20% dintre companii permit angajaţilor să lucreze pe propriile echipamente, dar ponderea ar putea creşte dacă grijile referitoare la costuri şi securitate vor avea soluţii pe măsură. „Nimeni nu prea şi-a pus până acum problema că imprimanta devenită computer poate fi su-pusă unor atacuri informatice, iar documente confidenţiale pot fi astfel furate, motiv pentru care şi aici este nevoie de securitate. Există însă iniţiative şi parteneriate în acest sens,“ spune Gabriel Pantelimon.

    El dă ca exemplu tehnologia ConnectKey, folositoare angajaţilor ce pot comanda imprimarea unui document de la computerul conectat în reţea şi ridica după câteva ore hârtiile, imprimanta executând comanda numai după ce angajaţii scanează badge-urile de acces în clădire. Acest sis-tem este deja folosit în companii din România, iar Vodafone este numai unul dintre exemple.

    Tipărirea de la distanţă este posibilă şi în cazul imprimantelor HP, prin tehnologia ePrint, fără a avea nevoie de drivere specifice şi prin simpla trimitere a fişierelor direct la adresa de mail a echi-pamentelor.  Însă „inteligenţa“ imprimantelor merge chiar până la a fi integrate în cloud. „Cu ajuto-rul tehnologiei HP ePrint, imprimantelele au alocate adrese de e-mail unice şi personalizabile spre care utilizatorii pot trimite e-mailuri cu fişiere ataşate“, spune Tiberiu Dobre, country manager Printing & Personal Systems, divizie din HP România. 

    Dat fiind că aceste imprimante sunt compatibile cu protocolul AirPrint, şi utilizatorii de soluţii Apple au posibilitatea de a imprima fotografii, documente sau conţinut web, fără a avea nevoie de drivere şi fără a instala alte aplicaţii, adaugă Dobre. Anul trecut a fost pus în aplicare şi protocolul wireless pentru conectarea directă 
a smartphone-urilor şi a tabletetelor la imprimantele HP.

    La număr de unităţi vândute în România, piaţa este estimată la 250-300.000 imprimante cu tehnologie laser şi cerneală, ceea ce reprezintă cam jumătate din piaţa de PC-uri. În zona impri-mantelor, HP deţine o cotă de piaţă de 57%.