BusinessMagazin

Tag: plati

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.

     

  • Tandemul franco-german, luat la bani mărunţi

    Banca germană constată că între 2002 şi 2006, numărul insolvenţelor a urmat cam aceeaşi evoluţie în cele două ţări, ulterior a apărut o divergenţă care n-a făcut decât să se amplifice.

    De notat că progresia insolvenţelor nu depinde de ciclul economic (pentru a se menţine un număr constant de insolvenţe ar fi fost nevoie de o creştere anuală a PIB cu cel puţin 2%, ceea ce niciuna dintre ţări nu a realizat), ci de abilitatea firmelor de a practica o administrare a lichidităţilor de natură să asigure fluxul plăţilor indiferent de ciclul economic.

  • Visa şi MasterCard au oprit serviciile pentru clienţii băncilor ruseşti, în urma sancţiunilor SUA

     Banca Rossia, vizată de sancţiunile americane, a anunţat vineri, într-un comunicat, că Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi către clienţii băncii. Măsura afectează şi divizia Sobinbank a băncii.

    Banca SMP, controlată de fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg, ale căror nume au fost incluse pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, a anunţat la rândul ei că operaţiunile cu carduri Visa şi MasterCard ale clienţilor săi au fost blocate.

    Concret, aceşti clienţi nu pot retrage bani cu cardurile şi nu le pot folosi nici la cumpărături.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Adrian Vasilescu: România a primit de la UE 10,9 miliarde euro în plus faţă de cât a contribuit

     El a arătat că anul 2013 a fost cel mai bun din perspectiva intrării de fonduri europene, cu un total de 5,6 miliarde euro, din care 2,9 miliarde euro au reprezentat transferuri curente, iar 2,6 miliarde euro au fost transferuri de capital.

    Oficialul BNR a precizat că valorile au fost în creştere din 2007 până în 2013, 2007 fiind singurul an în care s-a înregistrat un sold negativ la solduri curente.

    “Atunci au intrat 900 milioane (euro – n.r.), au ieşit 1,2 miliarde şi avem un sold negativ de 298 milioane la transferuri curente. De atunci, niciodată nu am mai înregistrat sold negativ, deci în fiecare an noi am primit mai mult decât am plătit, aşa că acele idei că plătim mai mulţi bani la Uniunea Europeană decât primim nu sunt adevărate”, a spus Vasilescu la conferinţa Mediafax Talks about European Funds.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agricultura pregăteşte o “listă neagră” cu fermieri şi instituţii care nu vor mai primi subvenţii

     “Se introduce un nou concept, conceptul de fermier activ, astfel încât nu mai pot beneficia de plăţi directe decât acei fermieri care înregistrează şi lucrează în agricultură. Exemple sunt numeroase, consiliile locale, aeroportul nu ştiu care din Bucureşti sau din alte zone care până acum cel puţin pe pajişti, pe administrarea corectă în bune condiţii agricole şi de mediu a pajiştilor, primeau aceste plăţi directe”, a spus ministrul.

    El a explicat că, nefiind fermieri activi, aceste instituţii şi fermieri vor figura pe “o listă neagră” şi nu vor mai putea primi plăţile pe suprafaţă.

    “Nu este o categorie foarte mare astfel încât să creeze probleme. Mai mult, acest lucru cred că aduce avantaje pentru cei care lucrează în agricultură”, a spus Daniel Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.

  • Senatul respinge exceptarea de la plata accizei pentru palincă, ţuică, rachiu pentru consum propriu

     Potrivit iniţiativei legislative, Codul Fiscal ar fi fost modificat astfel încât palinca, ţuica, horinca, turţul, coniacul, rachiul de drojdie de vin, cel de tescovină şi cel de fructe să fie exceptate de la plata accizelor dacă ar fi fost produse pentru consumul propriu al gospodăriilor individuale în limita unei cantităţi de cel mult 100 litri de produs/gospodărie individuală, cu o concentraţie alcoolică de 100% în volum sau în cantitate de 200 litri de distilat din fructe la 50 de grade.

    Iniţiatorii subliniază în expunerea de motive la proiect că prepararea distilatelor din fructe are o veche tradiţie în România, pălinca este una dintre “cărţile de vizită” ale României şi “unul dintre cei mai buni ambasadori care a trecut de mult graniţele României în posesia diplomaţilor cutreierând toate meridianele lumii”.

    Aceştia au mai menţionat că palinca, alături de alte băuturi tradiţionale româneşti, “este în pericol de dispariţie sau pe cale de a deveni doar un produs exclusivist de lux”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metrorex a retras cardurile comune cu RATB, din cauza datoriilor regiei de aproximativ 15 milioane de lei

     Metrorex nu mai acceptă, din 14 martie, la plata călătoriei cu metroul cardurile Activ emise şi reîncarcate de RATB şi nici biletele unice RATB – Metrorex. Decizia a fost anunţată în urma încetării contractului încheiat între Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi SC Metrorex SA.

    Reprezentanţii RATB au precizat, marţi, că Metrorex a renunţat la cardurile Activ din cauza datoriilor regiei către compania de transport. Potrivit acestora, la sfârşitul anului trecut, debitul către Metrorex era de 17,3 milioane de lei, din care s-au achitat, de la începutul anului, 2.123.193 de lei, iar marţi urmează să fie plătită suma de 1.993.523 de lei.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Petrescu: Nu stric ce au început alţii. Continuăm reforma ANAF convenită cu BM şi plăţile în numerar

     “Nu sunt o persoană care să distrugă ce s-a făcut înainte, voi continua anumite proiecte. Cum este planul cu Banca Mondială, care a fost început la sfârşitul anului trecut, de restructurare a ANAF”, a spus Petrescu.

    Ea a dat ca exemplu şi plafonarea plăţilor în numerar, o altă măsură “foarte bună” pe care intenţioneză să o ducă până la capăt.

    “Se ştie că plafonarea plăţilor în numerar reduce evaziunea, reduce spălarea banilor şi toate operaţiunile negative corelate”, a explicat Petrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor: Conformarea voluntară nu va creşte cu cozi de 3 ore la Fisc şi cheltuieli netransparente

    “Pentru conformarea voluntară este nevoie de o mai mare transparenţă a instituţiilor publice, a modului în care este cheltuit banul, o mai bună comunicare a măsurilor adoptate. Este esenţial pentru încrederea cetăţeanului pentru a-şi plăti taxele, şi asta este datoria lui patriotică”, a spus Petrescu la conferinţa Aspen organizată la Banca Naţională a României.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro