BusinessMagazin

Tag: europa

  • Copilul geopolitic asistând la naşterea Omului Nou

    Scriam, prin noiembrie 2010, că în data de 11 a respectivei luni a izbcnit al treilea război mondial. Spuneam atunci că data am ales-o doar pentru relevanţa tabloidă, pentru că lupte importante fuseseră deja duse. Era, şi este, un război economic, diferit de cele purtate până acum – biete încrâncenări comerciale sau pe vreun petec de influenţă. Vorbim aici de o repoziţionare globală, pe fondul crizei, cu mişcări economice, politice şi sociale.

    De exemplu războiul ratingurilor: în iulie 2010 cea mai importantă agenţie de rating din China reducea ratingurile Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei şi Franţei de la categoria triplu A la AA, într-o mişcare caracterizată drept revoluţionară de către analiştii occidentali. La 26 septembrie, între prima şi a doua retrogradare a ratingului american, puternica Securities and Exchange Commission refuza să recunoască celor de la Dagong statutul de agenţie de rating naţională. La 4 noiembrie Dagong a recidivat şi reduce din nou ratingul american pentru datoria pe termen lung de la AA la A plus. Acum ratingul american este A minus, cu perspectivă negativă.

    Unora li s-or fi părând fleacuri asemena poziţionări, dar ele se traduc în bani, mereu. În bani buni. Şi au mai fost, şi sunt, războaiele valutelor (cea mai recentă mişcare a fost deprecierea yuanului de către banca centrală chineză, la finele lui februarie) sau resurselor naturale (de prisos să mai amintesc de gazele naturale ruseşti care îmi par, pentru europenii protejaţi de Van Rompuy, o armă mai puternică şi mai ameninţătoare decât tancurile. Iar recentul acord ruso-chinez, în valoare de 400 de miliarde de dolari, pentru export de gaze, semnat undeva la 4 dimineaţa, în ultimele ore ale vizitei preşedintelui Putin în China (de ce presiunea, graba aceasta?! Pentru că Putin avea ceva de demonstrat lumii), ar trebui să dea din nou de gândit.

    Dincolo de protecţionismul Comisiei Europene şi dincolo, de ascensiunea extremiştilor şi euroscepticilor în Parmamentul European, trebuie evidenţiat un lucru: faptul că se naşte o nouă lume, iar autorităţile europene par depăşite, scufundate în neputinţă economică şi imobilism geopolitic. Fără mare legătură cu subiectul, dar relevant, o să folosesc un exemplu dat de profesorul de economie Mario Fatas şi care se referă la modul de lucru al Băncii Centrale Europene. Fatas citează din cuvântările lui Mario Draghi despre pericolul inflaţiei: în octombrie 2013: “…and are ready to consider all available instruments”; noiembrie 2013: “…but there are a whole range of instruments that we can activate, if needed”; decembrie 2013: “…and are ready to consider all available instruments”; ianuarie 2014: “ …and to take further decisive action if required”; februarie 2014: “…and to take further decisive action if required”; martie 2014: “…and to take further decisive action if required”; aprilie 2014: “…and act swiftly if required”; mai 2014: “…and act swiftly, if required”. Este aceasta un soi de procrastinare: vin datele, sărim ameninţători, nu facem nimic pentru că nu sunt suficiente date, apar date suficiente care confirmă dar în loc de acţiune începe o nouă perioadă de aşteptare a următorului rând de date. Şi ciclul se reia.

    De câte ori nu aţi trăit sau simţit acest mod de a (nu) acţiona? Iar în timpul ăsta alţii chiar se mişcă.

    Ilustrez cu un Dali: “Copilul geopolitic asistând la naşterea Omului Nou”, pictat în 1943, în plin război mondial. Omul Nou se sprijină cumva pe Europa, dar se naşte, cu vărsarea de sânge de rigoare, din America. Mă întreb ce şi cum ar fi pictat Dali în aceste zile.

  • Preşedintele OSCE: Reţinerea observatorilor constituie un “act de sabotaj”

     Într-un comunicat, Burkhalter afirmă că reţinerea unor membri ai Misiunii speciale a OSCE pentru monitorizarea situaţiei din Ucraina “nu poate fi tolerată” şi constituie “un act de sabotaj” contra “eforturilor internaţionale de ajutorare a Ucrainei pentru depăşirea crizei”.

    Didier Burkhalter cere ca observatorii OSCE reţinuţi să fie eliberaţi “imediat şi fără condiţii”.

    Organizaţia cu sediul la Viena a anunţat, marţi, că a pierdut contactul cu o echipă de patru observatori – un danez, un estonian, un turc şi un elveţian – care ar fi fost arestaţi în cursul serii de luni de către separatişti proruşi la un punct de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volkswagen vrea să intre pe piaţa low-cost. Nemţii pregătesc maşina care va zgudui Europa

    Gigantul auto Volkswagen a decis să demareze propriul proiect de autovehicule low-cost cu preţuri pornind de la 8.500 de euro, păşind pe urmele concurentului Renault şi a mărcii acestuia Dacia, informează La Tribune.

    Vehiculele produse de Volkswagen vor fi comercializate din 2016 şi vor concura cu maşinile low-cost ale competitorilor din industria auto, modele care au înregistrat creşteri important în ultimii cinci ani, pe fondul crizei economice globale.

    Într-un interviu acordat Der Spiegel, un purtător de cuvânt al Volkswagen a declarat că nemţii sunt interesaţi de producerea unei serii de maşini ieftine. Destinaţiile principale ar fi China, Rusia, America de Sud şi statele cu economii emergente.

    Gama de maşini va pleca de la un preţ low-cost şi va concura mărcile de succes pe acest segment, Dacia şi Datsun. Problema Volkswagen va fi însă modul în care va poziţiona această nouă gamă în raport cu automobilele pe care le produce în prezent.

    “Lucrăm la un vehicul cu preţuri foarte mici, sub standardul curent de 8.500 de euro din China”, a declarat Christian Klinger, membru al board-ului Volkswagen. “Europa de Vest nu este o ţintă prioritară, însă nu putem ştii cum vor decurge lucrurile.”

    Volkswagen a mai avut o încercare în acest sens, realizând o alianţă cu producătorul japonez Suzuki pentru realizarea unor modele low-cost. Diferenţele de strategie dintre cele două companii au dus însă la blocarea tuturor proiectelor. Cu toate acestea, Volkswagen încă deţine 19,9% din acţiunile Suzuki.

    Profitul Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a crescut în primul trimestru cu 22%, la 2,86 miliarde euro, datorită vânzărilor record înregistrate de mărcile de lux Audi şi Porsche.Datele se referă la profitul înainte de dobânzi şi taxe (EBIT), care a avansat faţă de nivelul de 2,34 miliarde euro raportat cu un an în urmă, transmite Bloomberg. Rezultatele companiei germane au depăşit estimările analiştilor din piaţă. Veniturile Volkwagen au urcat cu 2,7% în perioada analizată, la 48,7 miliarde euro.

    Dacia vinde anual în Europa circa 300.000 de unităţi. Mai exact, în 2013 s-au vândut 87.681 Dacia Duster, 121.169 Sandero, 33.244 Lodgy, iar restul modele Logan.

  • Dacian Cioloş: Europa de Est valorifică doar o treime din potenţialul agricol

     “Când vorbim de o creştere a productivităţii agriculturii din Uniunea Europeană, în această parte din Europa (Europa de Est – n.r.) există încă un potenţial de productivitate care nu este valorificat. La nivelul producţiilor agricole la hectar ne situăm cam la o treime din producţia la hectar din Europa de Vest”, a spus comisarul european.

    În concluzie, a afirmat el, există un potenţial de producţie pe care şi Politica Agricolă Comună ar trebui să-l poată valorifica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul sportiv: reprezintă golful o nouă oportunitate pentru România?

    “Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) prognozează că, până în anul 2020, aproape unul din trei turişti care vor veni să viziteze Europa, vor alege o destinaţie din Europa Centrală şi de Est, iar turiştii amatori de golf sunt întotdeauna în căutare de noi locuri”, notează un comunicat KPMG.

    Pentru vacanţele de golf, cele mai vizitate destinaţii din Europa continuă să fie Spania şi Portugalia, urmate de Scoţia şi Turcia, în timp ce Italia şi Bulgaria au câştigat în popularitate în ultima perioadă.

    “Din cauza lipsei facilităţilor, numărul de jucători înregistraţi în Asociaţia Jucătorilor de Golf din România nu reflectă în mod real potenţialul pieţei. Comparativ cu ţările învecinate, România se situează printre ultimele locuri în clasamentul terenurilor de golf. Suntem, evident, cu mult în urma Republicii Cehe cu cele 96 de terenuri de golf de care dispune, dar nu stăm mai bine nici faţă de Polonia care are 27 de terenuri – 3.000 de jucători afiliaţi, Ungaria – 15 terenuri şi 1.400 de jucători, şi Bulgaria – 7 terenuri şi 640 de jucători”, declară Richard Perrin, Partner Advisory KPMG.

    Conform studiului KPMG, dacă un investitor poate obţine terenul în concesiune, costurile unui complex de golf se vor ridica oricum la aproximativ 12 milioane de euro. Această sumă ar asigura amenajarea unui teren cu 18 găuri, o sală de conferinţe, un restaurant şi baruri, 12 cabane, un centru spa şi zone destinate activităţilor de recreere.

    “În perioada 2008-2013 costul mediu necesar realizării unei găuri de golf în estul Europei, pentru terenuri de orice dimensiune, era de 367.000 de Euro, de trei ori mai mult faţă de 106.000 de Euro în perioada 2004-2008. Principalul motiv este că proiectele imobiliare recente din regiune au avut o calitate net superioară. Comparativ cu acest preţ, costul mediu de dezvoltare în Europa de Vest şi Europa Mediteraneeană de Sud-Est (Franţa, Italia, Portugalia, Spania, Cipru) este de 450.000 de Euro, iar în EMA este 328.000 Euro”, se arată în comunicat.

  • Smartphone-urile mai puţin cunoscute, dar mai ieftine, câştigă teren în Europa

     Wiko, un producător francez de smartphone-uri relativ necunoscut, s-a alăturat unei liste de telefoane ieftine fabricate în cea mai mare parte de rivali din China, scrie Financial Times.

    Brandurile foarte cunoscute, precum Apple şi Samsung, se confruntă pe piaţa europeană cu o presiune tot mai mare din partea concurenţilor mai mici, arată datele Kantar Worldpanel ComTech.

    Printre micii producători se află, însă, şi branduri cunoscute, precum Motorola, care şi-a revitalizat linia de smartphone-uri, precum şi companii ca Huawei şi Wiko.

    Vânzările companiei chineze Huawei au crescut de peste două ori pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei are acum în regiune o cotă de piaţă de 3%, ajungând chir la 5% în Germania şi Spania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BIOGRAFIE: Generalul Jaruzelski, omul legii marţiale în Polonia

     De asemenea, generalul Wojciech Jaruzelski a fost primul lider comunist din Europa care a favorizat opt ani mai târziu tranziţia spre democraţie, proces ce a asigurat succesul mişcării Solidaritatea a lui Lech Walesa, primul sindicat independent din blocul sovietic.

    Cu faţa acoperită în cea mai mare parte a timpului de ochelarii să negri imenşi şi cu o alură rigidă, generalul Jaruzelski îi plăcea să repete că “doar istoria îmi va da dreptate”.

    El spunea că, în 1981, a ales cel mai mic rău posibil pentru Polonia, salvând-o de invazia trupelor sovietice. O ipoteză respinsă de criticii săi, care afirmă că Uniunea Sovietică, angajată deja în Afganistan, nu era pregătită să intervină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Smartphone-urile mai puţin cunoscute, dar mai ieftine, câştigă teren în Europa

    Wiko, un producător francez de smartphone-uri relativ necunoscut, s-a alăturat unei liste de telefoane ieftine fabricate în cea mai mare parte de rivali din China, scrie Financial Times.

    Brandurile foarte cunoscute, precum Apple şi Samsung, se confruntă pe piaţa europeană cu o presiune tot mai mare din partea concurenţilor mai mici, arată datele Kantar Worldpanel ComTech.

    Printre micii producători se află, însă, şi branduri cunoscute, precum Motorola, care şi-a revitalizat linia de smartphone-uri, precum şi companii ca Huawei şi Wiko.

    Vânzările companiei chineze Huawei au crescut de peste două ori pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei are acum în regiune o cotă de piaţă de 3%, ajungând chir la 5% în Germania şi Spania.

    Wiko a înregistrat, de asemenea, creştere puternică. Brandul are cele mai mari vânzări în Franţa, unde deţine 8% din piaţă, dar se extinde şi în restul Europei, inclusiv în Marea Britanie, unde nu este cunoscut.

    “În Europa are loc o accelerare a trendului de fragmentare pe piaţa telefoanelor, odată cu accelerarea creşterii brandurilor mai mici. Cumpărătorii încep să-şi dea seama de costul real al telefoanelor şi caută alternative mai ieftine. Aceastră schimbare de comportament avantajează brandurile mai puţin cunoscute, precum Huawei şi Wiko, care pot oferi tehnologie competitivă la un preţ mult mai mic“, a declarat Dominic Sunnebo, director de analiză la Kantar Worldpanel ComTech.

    Android rămâne cel mai popular sistem de operare în Europa, cu 72,4% cotă de piaţă, urmat de cel al Apple, cu 17,5%, în timp ce platforma Windows a Microsoft deţine 8,4%.

    În China, compania locală Xiaomi a vândut în aprilie mai multe telefoane ca Samsung pentru a doua lună, modelul Xiaomi RedMi fiind cel mai vândutr de pe piaţă. Cota de piaţă a Apple a scăzut în ultimul an, de la 23,7% la 17,5%, în pofida eforturilor grupului american de a-şi creşte vânzările.

    Statele Unite sunt încă dominate de Samsung şi Apple, care au cote de piaţă aproape egale, de circa 34%, în urma creşterii puternice a grupului sud-coreean, arată datele Kantar. Windows a pierdut, însă, teren şi a ajuns la 4,7%, de la 5,4% în aceeaşi perioadă anul trecut.

  • UE îi cere lui Vladimir Putin să nu întrerupă livrările de gaze către Europa

     “Atât timp cât continuă discuţiile în trei” între Rusia, Ucraina şi UE, “livrările de gaz nu trebuie întrerupte. Contez pe Federaţia Rusă pentru a menţine acest angajament”, i-a scris lui Putin preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

    Scrisoarea lui Barroso a fost dată publicităţii miercuri de Comisia Europeană.

    La 14 mai, Vladimir Putin a adresat o scrisoare câtorva lideri europeni afirmând că Rusia nu a primit nicio “propunere concretă” din partea Uniunii Europene privind plăţile Ucrainei pentru livrările de gaz rusesc şi cerând UE o implocare “mai activă”.

    Ca de la începutul crizei, Comisia a fost desemntă să răspundă în numele întregii UE şi a celor 28 de state membre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: Exporturile de gaz natural lichefiat din SUA nu vor înlocui livrările Rusiei către Europa

     Exporturile de GNL din SUA, programate să înceapă din 2016, nu vor compensa o eventuală scădere, în contextul crizei din Ucraina, a importurilor din Rusia, care asigură circa 30% din consumul Europei, a declarat Jean Abiteboul, preşedintele Cheniere Supply & Marketing, care deţine în SUA unul dintre puţinele terminale avizate pentru export de autorităţile americane, potrivit Bloomberg.

    Exporturile de gaz lichefiat ale SUA nu vor avea impact în actualul conflict, iar ulterior vor viza probabil pieţele cu preţuri mai mari din Asia, a declarat Will Pearson, director pentru energie globală şi resurse naturale la firma de consultanţă Eurasia Group.

    “Nu poţi înlocui gazele ruseşti cu GNL, mai ales doar cu GNL din SUA. Situaţaia va forţa probabil oamenii să se gândească mai atent la diversificarea aprovizionării, la securitatea livrărilor şi nu doar la preţ şi ar putea, de asemenea, să dea o şansă suplimentară importurilor de GNL în Europa, inclusiv celor din SUA”, a declarat Abiteboul la o conferinţă organizată la Amsterdam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro