Tag: clienti

  • Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit din lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.



    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • IKEA recheamă bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM

    Compania IKEA le recomandă clienţilor care au cumpărat o bază de lampadar sau de veioză GOTHEM să nu o mai folosească şi să o aducă la magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs.

    IKEA recheamă toate bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM din cauza riscului de şoc electric, după ce doi clienţi şi un angajat IKEA au identificat cabluri deteriorate în interior. Nu au fost raportate cazuri de accidentări, însă cele trei persoane au observat cum cablurile deteriorate pot cauza încărcarea electrică a bazei de metal şi pot afecta siguranţa consumatorilor.

    Produsele au fost retrase de la vânzare încă din luna februarie 2016, iar compania IKEA a iniţiat imediat o investigaţie internă pentru a descoperi cauza problemei.

    În urma investigaţiei, a rezultat faptul că în timpul asamblării cablurile din interior au fost răsucite şi posibil deteriorate. Cablurile rupte pot cauza încărcarea electrică a bazei de metal.Prin urmare, compania revizuieşte rutinele de asamblare şi metodele de testare din faza de producţie pentru a se asigura că produsele vor putea fi folosite în siguranţă.

    Chiar dacă produsul funcţionează corect, Compania IKEA le recomandă tuturor clienţilor care au o bază de lampadar sau de veioză GOTHEM să nu o mai folosească şi să o returneze în magazinul IKEA unde vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs.

    Bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM au fost vândute în toate ţările în care se află magazine IKEA din octombrie 2015.

    În magazinul IKEA din Bucureşti au fost vândute două tipuri de produse GOTHEM:

    • 35 de baze de lampadar GOTHEM, la preţul de 185 lei cu următorul cod de produs: 803.030.41
    • 45 de baze de veioză GOTHEM, la preţul de 89,90 lei cu următorul cod de produs: 603.030.37
     

  • În culisele unui magazin online

    Dacă în urmă cu câţiva ani puteai cumpăra online doar cărţi sau CD-uri, acum oferta este foarte diversificată: de la produse IT&C, articole de îmbrăcăminte şi până la peşti vii, după cum povesteşte Paul Copil, chief operations officer la retailerul de modă Fashion Days, liderul pieţei de online fashion din România. Fashion Days este prezentă atât pe piaţa locală, cât şi în Bulgaria şi Ungaria, şi serveşte peste milioane de clienţi cărora le pune la dispoziţie zilnic circa 500.000 de produse de la peste 1.000 branduri internaţionale. Anul trecut, în aprilie, Fashion Days a fost cumpărată de eMag, la rândul său lider al pieţei de comerţ online.

    Retailerul de modă are trei depozite la ieşirea din Capitală, unde am fost invitat să văd ce se întâmplă „după clic“, cum se învârt rotiţele care pun maşinăria în mişcare. Din depozitele din Bucureşti pleacă produse în toată ţara, dar şi în Bulgaria sau Ungaria. În magazinul online sunt prezente peste 1.000 de branduri, printre care Calvin Klein, Puma, Just Cavalli sau Guess, de unde clienţii pot alege, dar diversitatea produselor nu este singurul punct de atracţie al unui magazin online de modă, ci şi serviciul trebuie să fie unul foarte bun. În prezent, Fashion Days livrează în România, Bulgaria şi Ungaria într-un interval de 24-48 ore de ore, în funcţie de când este comanda plasată de client, când vine curierul pentru a ridica produsele şi drumul parcurs până la destinaţie, iar infrastructura rutieră deficitară din România contribuie la timpul de livrare. „Ştii când pleci, mai greu când ajungi. Lucrăm la sistem şi în curând vom putea oferi 24 de ore timp de livrare în mod constant“, spune Paul Copil, responsabil pentru tot ceea ce se întâmplă după ce se cumpără un produs.

    Odată cu reducerea timpului de livrare au crescut şi afacerile Fashion Days. „În 2011 timpul lung de livrare făcea ca unii dintre clienţi să renunţe la comandă, astfel marfa rămânea şi se producea un stoc. Făceam campanii ulterior unde vindeam retururile şi produsele rămase.“ În aceea perioadă lucrau în depozit 100 de oameni. În 2012 numărul acestora a crescut la aproape 200, lucrau în trei schimburi „şi cu toate astea tot existau întârzieri“.

    Pentru a remedia această problemă compania s-a concentrat pe trei proiecte. Primul a fost stabilizarea serviciilor de curierat. Au renunţat la a lucra cu mai mulţi curieri, din mai multe ţări (când livrau în Polonia, Slovacia sau Cehia), şi au trecut la un parteneriat cu un singur curier, DPD, singurul care acoperea regiunea unde operam: „Ne‑a ajutat foarte mult în expansiune şi în a stabiliza relaţiile cu clienţii noştri. În plus, e mult mai uşor de administrat un singur sistem“, spune Copil.

    Al doilea punct a fost dezvoltarea unui VMS (Warehouse Management System) modificat pentru nevoile companiei, care poate să suporte traficul mare de date. Iar un ultim punct, implementat în 2013, a fost introducerea unei linii de automatizare şi de procesare a comenzilor. „De la 200 de oameni, care lucrau în trei schimburi, am ajuns la 70 de oameni în două schimburi care fac acelaşi lucru. Nu am renunţat la oameni, ci am deschis depozite de retail. Mai mult, am implementat un departament specializat pe retururi. Care devine un business în sine prin volumul tranzitat“, povesteşte Copil. Sistemul automatizat a mărit fluxul de comenzi posibile de la 200 la 1.500 pe oră, iar gradul de eroare a scăzut de la 7-8% la 0.001%, susţine Paul Copil. „Logistica din online este o vietate aparte. În general, foarte multe companii sunt ancorate într-un sistem clasic, fără să se uite la tehnologii noi. Noi am făcut asta şi ne-a folosit. Operaţiunile au reuşit să susţină creşterea businessului“.

    Care este viaţa unui produs?

     

  • Cele şase evenimente care au marcat săptămâna. Decizie istorică a BCE, care duce pentru prima oară dobânda la 0%; Piaţa salariilor reîncepe să dea în clocot; O bancă dă clienţilor posibilitatea să aleagă: credit standard sau cu ”dare în plată”

    Banca Centrală Europeană a tăiat dobânda de politică monetară de la 0,05% la 0%, cel mai redus nivel din istorie, şi dobânda pentru facilitatea de depozit de la -0,3% la -0,4%, sfidând astfel lamentările marilor bănci europene. Acestea au avertizat că dacă BCE merge şi mai departe cu politica dobânzilor negative, profitabilitatea lor şi rolul lor de motoare de stimulare economică vor avea de suferit.În urma deciziei băncii centrale, euro a luat-o abrupt în jos.
     
    Într-o altă manevră impresionantă, BCE a majorat programul de achiziţii de active cu 20 de miliarde de euro pe lună, la 80 de miliarde de euro pe lună. Aceasta înseamnă că va cumpăra mai multe obligaţiuni cu bani special printaţi în încercarea de a ridica inflaţia peste zero, scrie The Guardian.
     
    Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, spunea înainte ca BCE să-şI anunţe decizia că o altă reducere a dobânzilor va facilita apariţia bulelor financiare, va afecta creşterea economică şI va crea “disparitate socială” pedepsindu-I pe cei care economisesc, scrie Financial Times.
     
    José García Cantera, directorul financiar al Santander, a avertizat că durerea cea mai mare o vor simţI băncile pot rezista cel mai puţin.
     
    Săptămâna trecută, CEO-ul UBS Sergio Ermotti a explicat că dobânzile excesiv de mici forţează băncile să extindă prea multe credite riscante pentru pur şI simplu “nu ştiu ce să mai facă cu depozitele”.
     
    “Dacă dobânzile negative se duc şI mai mult sub zero, atunci băncile vor suferi pierderi mari la capitolul depozite. Va trebui să compensezi făcând profit pe partea cealaltă, ceea ce înseamnă să ceri mai mult pentru credite”, a avertizat şI John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro
  • IDC: Serviciile de Cloud vor fi principalul factor de creştere în piaţa de IT&C pentru restul deceniului

    Un studiu IDC realizat împreună cu Microsoft şi Reţeaua de Parteneri Microsoft relevă tendinţe de creştere semnificativă legate de platformele de cloud – atât pentru piaţă cât şi pentru furnizorii de servicii IT&C.

    Conform cercetărilor, peste 80% dintre clienţi utilizează sau adoptă tehnologia cloud. Iar cea mai mare piaţă de cloud —incluzând hardware, software şi serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud —va depăşi 500 de miliarde de dolari până în 2020.

    Dacă vorbim de serviciile cloud disponibile public (spre deosebire de cele private, implementate intern de companii sau organizaţii) IDC estimează că venitul global din servicii IT aferente (de ex. SaaS, PaaS şi IaaS) va atinge 141,2 miliarde USD până în 2019, cu o rată compusă a creşterii anuale (RCCA) de 19,4%: de aproape 6 ori mai mult decât rata creşterii generale a cheltuielilor IT.

    IDC prezice creşteri seminificative ale pieţei serviciilor de cloud în toate regiunile. SUA au contabilizat 64% din venituri în 2015, însă se prefigurează să scadă la 60% până în 2019. America Latină (RCCA 31,4%) şi Asia Pacific, excluzând Japonia (RCCA 24,1%), vor înregistra cele mai mari rate de creştere pentru cloud-ul public în următorii 5 ani.

    Din punctul de vedere al prestatorilor de servicii IT, partenerii Microsoft ale căror venituri provin în proporţie de  50% sau mai mult din servicii de cloud au o dezvoltare de 2 ori mai mare, un profit brut de 1,5 ori mai mare şi venituri recurente de 1,8 mai mari decât cele ale partenerilor similari – în creştere faţă de cifrele rezultate în studiul similar realizat în anul 2014.

    Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru  orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat că veniturile recurente asigură cotări mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiţii mai bune de împrumut şi o valoare mai mare pentru investitori.

    În ceea ce priveşte serviciile de tip SaaS (Software as a Service), PaaS (Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service), alături de toate serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât şi private), precum şi software-ul şi hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud – se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent.

    “Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare în business, ajutând clienţii să găsească noi zone de creştere şi optimizare, iar partenerii sunt în centrul acestei transformări de business. Soluţiile cloud construite de partenerii Microsoft devin mai flexibile, scalabile şi accesibile unor segmente tot mai largi de clienţi”, a declarat Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft Romania

    Numeroşi furnizori de soluţii aşteaptă momentul în care clienţii sunt pregătiţi, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce în ce mai mult interes pentru majoritatea clienţilor, este esenţial ca partenerii să se adapteze şi să îşi păstreze relevanţa pentru propria bază de clienţi. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând sau adoptând complet cloud-ul şi numai 8% care sunt complet opace faţă de această nouă platformă (în scădere de la 21% în 2014),  punctul critic poate fi considerat depăşit, ceea ce ne plasează în etapa de „majoritate timpurie” de pe curba adoptării.

  • Petit Bateau deschide al doilea magazin în Bucureşti şi aşteaptă venituri de 250.000 de euro în primul an de funcţionare

    Petit Bateau, marca franceză de vestimentaţie care a inventat body-ul pentru bebeluşi, deschide al doilea magazin în Bucureşti, pe Calea Dorobanţilor nr. 159 (lângă Colegiul Naţional I.L. Caragiale), rezultatul unei investiţii de 175.000 de euro.

    La cinci ani de la inaugurarea primului magazin, în Băneasa Shopping City, grupul Le Manoir, deţinătorul francizei Petit Bateau în România, deschide un al doilea magazin exclusiv Petit Bateau, pentru a aduce mai aproape de clienţii din centrul Bucureştiului îndrăgitele haine pentru copii şi bebeluşi. „Piaţa a evoluat în aceşti cinci ani, iar al doilea magazin Petit Bateau vine să satisfacă cererea din partea clienţilor, care sunt din ce în ce mai numeroşi”, spune Maria Preotu, general manager Petit Bateau. Noul magazin are o suprafaţă de circa 60 mp şi oferă preponderent îmbrăcăminte şi lenjerie de corp pentru bebeluşi şi copii până la 12 ani, alături de o gamă mai restrânsă de textile pentru adolescenţi şi adulţi.

    Noul magazin Petit Bateau a necesitat o investiţie de 175.000 euro, iar Le Manoir estimează o cifră de afaceri de 250.000 euro în primul an de funcţionare. Compania şi-a propus deschiderea unui al treilea punct de desfacere Petit Bateau în următorii ani în Bucureşti şi ia în considerare extinderea francizei în alte oraşe din ţară. Petit Bateau, parte din Grupul Rocher, are 3.000 de salariaţi şi 4.300 de puncte de vânzare în întreaga lume şi produce anual 28 de milioane de piese vestimentare, dintre care 3,4 milioane de tricouri.

    Franciza Petit Bateau face parte din grupul Le Manoir, prezent pe piaţa românească din anul 2004. Lider în domeniul importului şi distribuţiei de produse de gastronomie fină şi vinuri premium, Le Manoir deţine şi o societate de distribuţie de produse gastronomice şi vinuri pentru sectorul HORECA, magazinele Comtesse du Barry, măcelăria La Boucherie Française, restaurantul Le Bistrot Fançais, ciocolateria Michel Cluizel şi restaurantul take-away cu specific japonez SushiRoom. La nivel de grup, cifra de afaceri a Le Manoir în 2015 s-a ridicat la 5 milioane euro.

  • Crezi că ai putea să mănânci într-un restaurant aflat la sute de metri înălţime? – GALERIE FOTO

    Tall Arquitectos, o companie de arhitectură din Mexic, pare că nu s-a gândit la clienţii cu teamă de înălţime atunci când au lansat proiectul Copper Canyon Cocktail Bar. Acesta este un complex suspendat deasupra unui canion, având podele transparente şi o piscină ce pare a nu avea fund.

    Foto: Daily Mail

  • 7 din 10 cumpărători americani de produse high-tech fac shopping de pe dispozitive mobile

    Cei mai mulţi consumatori tech-savvy utilizează dispozitivele mobile pentru shopping online şi pentru a urmări stadiul de expediţie a coletelor, potrivit celui mai recent studiu UPS Pulse of the High-Tech Online Shopper, realizat în SUA.

    Astfel, din rândul utilizatorilor de dispozitive mobile, 69% dintre cumpărătorii de produse high-tech fac achiziţii online folosind dispozitivele mobile vs. 53% dintre cumpărătorii de produse non-high-tech. Aplicaţiile pentru mobil ale retailerilor sunt utilizate de către 70% dintre cumpărătorii de produse high-tech, comparativ cu 55% dintre cumpărătorii de produse non-high-tech. Potrivit comScore, un cumpărător de produse high-tech a achiziţionat în ultimele trei luni un produs precum un computer sau un telefon mobil.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.000 de clienţi online din SUA şi demonstrează importanţa unei prezenţe puternice a retailerilor în online, în special mobilă, pentru clienţii care achiziţionează online electronice de mare valoare, într-o perioadă de creştere a e-commerce-ului.

    „Clienţii de produse high-tech, în special generaţia Millennials, fac shopping online bucurându-se de o experienţă confortabilă indiferent de dispozitivul pe care îl utilizează,” spune Dave Raegge, director de marketing în departamentul high-tech al UPS. „Aceştia sunt utilizatori sofisticaţi, de la care ne aşteptăm să cumpere online din ce în ce mai mult, folosind toate dispozitivele. Iar retailerii trebuie să le ofere experienţele de utilizare de care aceştia au nevoie.”

    Cu toate că interesul lor pentru shopping de pe mobil este foarte mare, clienţii care cumpără produse high-tech îşi doresc îmbunătăţirea experienţei de utilizare:

    • 84% sunt mulţumiţi de întreaga experienţă de shopping online, indiferent de dispozitivul utilizat
    • Doar 66% sunt mulţumiţi de experienţa de shopping de pe un smartphone

    O parte afirmă să este mai simplu să cumpere online utilizând un mouse şi o tastatură, în defavoarea unui smartphone. Lipsa imaginilor clare şi suficient de mari pe dispozitivele mobile este o altă problemă menţionată.

    Principalele rezultate ale studiului:
    • 69% dintre cumpărătorii de produse high-tech au căutat informaţii despre produse în timpul unei vizite în magazine, utilizând dispozitive mobilele vs. 54% dintre cumpărătorii de produse non-high-tech
    • 76% dintre cumpărătorii de produse high-tech au urmărit statusul de livrare al coletului de pe mobil vs. 65% dintre cumpărătorii de produse non-high-tech

    Per total, procentul clienţilor care utilizează doar dispozitive mobile sau dispozitive mobile alături de PC-uri pentru shopping online este în creştere. În 2015, aproape 80% dintre clienţii online utilizau atât PC-uri, cât şi dispozitive mobile pentru achiziţii. Spre comparaţie, în 2013, procentul acestora era de 66%. Procentul clienţilor care folosesc exclusiv dispozitive mobile era de 11% în 2015 şi de 8% în 2013. Utilizarea exclusivă a PC-ului a scăzut de la 26% în 2013, la 10% în 2015.
     

  • O treime din IMM-urile din România sunt deţinute de femei; jumătate dintre clienţii BCR sunt femei

    O treime din înteprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din România sunt deţinute de femei, iar cele mai mult activează în Transilvania, potrivit BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie ZF.

    Femeile care apelează la serviciile BCR tranzacţionează mai des şi mai mult cu cardul la POS, încasează venituri în cont cu o mai mare regularitate decât bărbaţii şi sunt mari amatoare de cumpărături offline şi online, conform datelor actualizate ale companiei.

    “Datele noastre creionează portretul unei femei care tranzacţionează fără a recurge la numerar, face cumpărături frecvent, dar şi economii, e obişnuită cu plata automată a facturilor şi optează pentru internet banking”, a afirmat Dana Demetrian, Vicepreşedinte  retail BCR.

  • Lidl aduce precizări referitoare la diferenţa de preţuri dintre România şi Polonia la produsele de bază

    Referitor la articolul Revoltător. Lidl are în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele de bază faţă de România, Lidl România aduce următoarele precizări:

    Stabilirea preţului unui produs este un proces complex, ce ia în calcul atât costurile de producţie, cât şi o serie de alte costuri adiţionale (transport, cantitatea comandată, depozitare, cadru legislativ etc.). În acest sens, nu putem comenta strategia de stabilire a preţurilor în Polonia.

    Lidl România şi Lidl Polonia sunt două entităţi comerciale separate, care îşi desfăşoară activitatea în mod independent. Prin urmare, oferta de alimente şi preţurile amintite în cadrul acestui articol sunt diferite şi nu se influenţează reciproc.

    Este important de menţionat faptul că gama de produse Lidl România se împarte după cum urmează: sortimentul de bază (produsele din oferta permanentă, pe care clienţii le pot găsi în toate magazinele Lidl pe tot parcursul anului) şi sortimentul in & out (produse speciale care apar doar periodic în magazinele Lidl).

    Pentru ambele categorii se pot aplica promoţii, cum este cazul produsului ciocolată amăruie Fin Carre, care apare în monitorizarea efectuată de către Hipercom Monitoring. Astfel, preţul menţionat în articol, de 0.35 EUR/100g (Polonia), este unul promoţional, comparativ cu cel de 0.52 EUR/100g (România), care este preţul de bază al produsului.

    Totodată, din dorinţa de a-i recompensa pe clienţi, am introdus Săptămânile Tematice, încă de la intrarea companiei pe piaţa din România. Prin intermediul experienţelor gastronomice pe care le propunem clienţilor Lidl cel puţin o dată pe lună, dorim să le oferim tuturor o călătorie culinară în jurul lumii. Anumite produse menţionate în articolul dumneavoastră fac parte din astfel de săptămâni tematice şi deci nu sunt produse alimentare de bază aşa cum se precizează în această analiză: bulete de cartofi Duc de Coeur, unt cu sare de mare Duc de Coeur, tartă cu creveţi şi legume Duc de Coeur, salam crud-uscat franţuzesc cu nuci ambalat Specialities Francaises, pizza congelată Chilli con Carne El Tequito, salam fiert afumat mexican feliat ambalat El Tequito, iaurt în stil mexican El Tequito.

    În analiza efectuată de către cei de la Hipercom Monitoring există şi produse care se găsesc în sortimentul permanent, cum ar fi hrana uscată pentru pisici Coshida şi roşiile uscate în ulei Baresa, care arată o diferenţă de preţ în minus pentru România faţă de Polonia. Astfel de diferenţe regăsim şi pentru alimentele de bază, precum uleiul de floarea soarelui (3.99 RON/1 l – 4.49* PLN/1 l), fasolea albă cu bob mare Cornfarm (4.39 RON/kg – 4.85* PLN/kg), biscuiţii Petit Beurre Tastino (2.99 RON/450g – 3.99* PLN/450g), roşiile (4.99 RON/kg – 5.99* PLN/kg), salata verde (2.79 RON/kg – 3.49* PLN/kg) sau ardeiul gras roşu (11.99 RON/kg – 12.99* PLN/kg).

    Mai mult, suntem transparenţi în ceea ce priveşte preţurile produselor şi am dovedit acest lucru în timpul reducerii TVA, când am comunicat direct clienţilor cum se reflectă scăderea TVA în preţul produsului şi am afişat la raft atât preţul vechi cât şi preţul nou.

    Totodată, dorim să clarificăm faptul că în Polonia exista o grilă de TVA în 3 trepte: 23%, 8 % (pentru anumite produse alimentare şi medicale) şi 5% (pentru produsele alimentare de bază).