În ultimii doi ani, averea sa a crescut 400 milioane de dolari, potrivit informaţiilor Forbes. În vârstă de 68 de ani, Paul Singer ocupă locul 1.107 în topul miliardarilor lumii întocmit de Forbes. El şi-a construit averea administrând fonduri de hedging. În urmă cu 35 de ani, Singer a fondat firma de investiţii Elliott Management care administrează active de 21 miliarde de dolari plasate în fonduri de hedging. Cele mai mari fonduri de hedging ale sale au înregistrat un randament de peste 12% în dolari anul trecut, potrivit Forbes. Fondul de hedging al lui Paul Singer a dus o aprigă luptă împotriva Argentinei pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiunile emise de statul sud-american, mergând atât de departe încât a convins guvernul Ghanei să ia în posesie un vas al Argentinei. Printre investiţiile făcute de Elliott se numără şi cea în producţia filmului Les Miserables.
Tag: investitii
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cât de bine stă economia României
Între componentele cererii, investiţiile vor avea cea mai mare contribuţie la creştere, deşi se vor reduce în comparaţie cu 2012, din cauza condiţiilor sub aşteptări din restul UE. Consumul privat este aşteptat să amplifice, deşi ar putea fi limitat de necesitatea echilibrării bugetelor casnice şi de standarde mai restrictive la creditarea de consum.
După un an 2013 cu o creştere de 1,6% a PIB, în 2014 creşterea se va accelera la 2,5%, pe seama aceloraşi elemente ca şi în 2013, anticipează Comisia Europeană. Deficitul de cont curent va rămâne în jur de 4% din PIB.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
141,5 mil. euro
atât a primit România săptămâna trecută de la CE prin programul pe POSDRU, reprezentând prima tranşă eliberată de la Bruxelles după deblocarea programului, la începutul lui februarie24%
ponderea salariaţilor din România angajaţi la companiile cu capital străin, în timp ce ponderea acestora în PIB reprezintă 40%81,8 mld. euro
excedentul comercial al zonei euro în 2-12, în timp ce UE a terminat anul cu un deficit de 104,6 mld. euro în comerţul cu bunuri77 mld. euro
veniturile estimate din turism ale Franţei în 2012, în condiţiile în care turismul reprezintă 7% din PIB173 mil. euro
investiţiile străine directe în România în luna decembrie 2012, în creştere uşoară comparativ cu nivelul din noiembrie, în timp ce pe tot anul investiţiile străine directe au totalizat 1,6 mld, euro, cu 11% mai puţin decât în 2011
-
Despre cât de sexi mai putem fi
Rafinăria Arpechim s-ar putea dovedi prea puţin sexi pentru Petrom, care, în contextul unui profit record de aproape 900 de milioane de euro şi a unei cifre de afaceri de 5,89 miliarde euro, şi-a anunţat intenţia de a demola rafinăria. Aceasta în condiţiile în care compania nu va găsi un cumpărător, iar autorităţile se vor dovedi ineficiente în a administra situaţia Oltchim, combinatul care depinde în întregime de materia primă livrată de rafinăria Arpechim.
Patru combinate metalurgice – Ductil Steel, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila, alături de Mechel East Europe Metallurgical Division – au fost sexi de fix 52 de euro, adică suma pentru care firma Invest Nikarom din Bucureşti le-a preluat de la grupul rus Mechel. Compania spune că tranzacţia reprezintă un pas în implementarea strategiei Mechel de a dezvolta linii de producţie cheie şi de a renunţa la activele care nu se încadrează în profilul de bază al grupului.
Grupul a anunţat că va ieşi din sectorul producţiei de oţel din Europa, care produce pierderi constante atât în prezent, cât şi în viitorul apropiat. “Având în vedere pierderea de 2,4 miliarde ruble planificată pentru activele din România în 2013, această tranzacţie va avea un efect financiar simţitor pentru acţionarii noştri. Fluxul de numerar astfel deblocat va fi utilizat pentru activităţile noastre operaţionale, precum şi pentru scăderea gradului de îndatorare al companiei.”
Întorcându-ne la Tarom, trebuie spus că au avut loc câteva întâlniri cu reprezentanţii casei de brokeraj Swiss Capital, mandataţi să găsească investitori interesaţi pentru preluarea a 20% din capitalul Tarom, dar că directorul general Christian Heinzmann nu a oferit amănunte. “Este atât de multă birocraţie în această companie! Trebuie să semnăm mii de documente şi avem această problemă cu necunoaşterea limbii”, a spus Heinzmann. El a precizat că primul plan de management a fost respins de boardul companiei, fiind prea complicat, iar varianta revizuită va fi propusă la finele acestei săptămâni.
Sigur că şi în cazul Arpechim, şi în cazul Tarom, dar şi în legătură cu activitatea combinatelor metalurgice primează aspectele şi realitatea economică, iar acestea nu ne sunt, pur şi simplu, favorabile. Pe de altă parte, capacitatea unei economii de a fi sexi nu se câştigă în ultima clipă.
-
Ponta: Păstrăm sprijinul la investiţii în energia regenerabilă, dar subvenţiile trebuie rediscutate
“Este vorba de modul în care statul subvenţionează investiţiile în energia regenerabilă. Acolo vreau să păstrăm un program de sprijin al investiţiilor în energia regenerabilă, însă subvenţiile pe care statul român le mai acordă – multe state europene nu o mai fac – trebuie rediscutate, pentru că acelea sunt cele care duc la scumpiri la energie”, a spus Ponta la RTV.
Numărul de certificate verzi pentru energia produsă în centrale fotovoltaice va fi cu siguranţă redus în 2014, dar o decizie pripită a Guvernului ar lăsa impresia de “neseriozitate”, a declarat, miercuri, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de reglementare din ANRE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Fondurile Raiffeisen vor avea comision de retragere pentru investiţiile sub un an
Societatea Raiffeisen Asset Management (RAM), al doilea cel mai mare manager de fonduri mutuale din România, cu active în gestiune de 3,7 miliarde de lei, a introdus comisioane pentru răscumpărările făcute de investitori mai devreme de un an de zile. Mai exact, pentru fondurile cu un profil de risc mai ridicat, precum Raiffeisen Prosper, Raiffeisen Benefit, Raiffeisen Confort şi Raiffeisen Confort 2, managerul percepe un comision negociabil de maxim 3% din valoarea unităţilor de fond răscumpărate dacă investitorul se retrage din fond mai devreme de 365 de zile. Pentru o investiţie egală sau mai mare de 365 de zile, managerul nu percepe comision de răscumpărare. În cazul fondurilor cu risc scăzut, cum sunt fondurile Ron Plus şi Euro Plus comisionul de răscumpărare este negociabil de maxim 1% din valoarea unităţilor de fond retrase dacă investiţia are o durată de sub 365 de zile.
-
Profi a ajuns la 151 de magazine
Retailerul Profi, controlat de fondul de investiţii Enterprise Investors, a deschis la Bacău primul său magazin din acest oraş şi cea de-a 151-a unitate a reţelei. Profi a mai deschis de la începutul acestui an un singur magazin şi până la finalul anului vrea să mai deschidă alte 44. Fiecare magazin al lanţului de supermarketuri Profi are zilnic 1.000-1.200 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei. În acest context, fiecare unitate are venituri anuale de 8 mil. lei (1,8 mil. euro). Reprezentanţii companiei nu oferă cifre concrete despre afacerile din 2012, însă spun că păstrează trendul pozitiv înregistrat în 2011 comparativ cu 2010. Cifra de afaceri a Profi a crescut în 2011 cu 50% comparativ cu anul anterior, până la 220 de milioane de euro. Dacă ritmul de creştere al afacerilor s-a menţinut şi anul trecut, businessul grupului a urcat la 330 mil. euro.
-
Ponta: Am solicitat Rompetrol să aibă aproape un miliard de dolari pentru investiţii
“Am avansat foarte mult şi mâine (marţi – n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important, aproape un miliard de dolari, de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă”, a spus Ponta, după şedinţa USL.
Grupul Rompetrol a anunţat săptămâna trecută că a încheiat un memorandum cu Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) prin care s-a angajat că va răscumpăra o parte din acţiunile statului la compania Rompetrol Rafinare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Miliardari la vânătoare de elefanţi şi de yeni
Mai mult, Buffett a declarat că este în continuare în căutarea unei achiziţii mari şi are bani să plătească, aşa că “cine vede vreun alt elefant”, să îl anunţe. “Sunt pregătit pentru un alt elefant. Vă rog, dacă vedeţi vreunul, daţi-mi un telefon”, a glumit Buffett într-o discuţie telefonică cu moderatoarea emisiunii Squawk Box de la CNBC. Berkshire contribuie la preluarea fabricantului de ketchup Heinz, la care s-a asociat cu 3G Capital, cu 12-13 miliarde de dolari, dintr-o valoare totală a tranzacţiei de 28 de miliarde de dolari, astfel că are suficient capital pentru o altă achiziţie mare, dacă Buffett va găsi una.
Soros a câştigat aproape un miliard de dolari mizând începând din decembrie pe declinul monedei Japoniei, în timp ce Greenlight Capital – condus de David Einhorn, Third Point LLC – Daniel Loeb şi Hayman Capital Management – Kyle Bass, au obţinut, de asemenea, profituri semnificative din speculaţiile pe yen. Dolarul american s-a apreciat cu circa 17% şi euro cu aproape 23% în raport cu yenul în ultimele trei luni. Declinul rapid al monedei Japoniei a alimentat temeri privind declanşarea unui război global de depreciere a monedelor naţionale cu scopul îmbunătăţirii sau păstrării competitivităţii economice.
-
Opinie Aliz Kosza: Ce am învăţat, ce nu am învăţat şi ce ar fi fost bine să învăţăm din criză?
Mă uit acum în urmă şi mă întreb: cât de mulţi am conştientizat atunci impactul faptelor noastre, de a face sau nu lucrurile potrivite perioadei premergătoare crizei? Iată că au trecut de atunci aproape cinci ani şi nu mai ieşim la liman, culmea fiind că nici nu înţelegem “de ce?”.
Nu ieşim, printre altele, şi pentru că am transformat criza într-o problemă existenţială profundă, care şi-a pus amprenta vizibil pe toată societatea. Am intrat într-un cerc vicios, din care nu reuşim să mai ieşim – tocmai pentru că avem reacţii întârziate la transformările care se produc pe toată planeta. Am ales să stăm în zona prudenţei excesive, care, de fapt, “dăunează grav sănătăţii” şi mai ales progresului unei pieţe emergente… Am evitat să valorificăm nenumărate oportunităţi, ocaziile acelea când ar fi fost înţelept să urcăm în tren în loc să ne mirăm întruna cum pleacă trenurile din gară.
Pe de altă parte, cum în criză nu există numai perdanţi, unii dintre noi am învăţat că viaţa nu se opreşte şi nici consumul; drept urmare, am căutat să atragem consumatorii să intre în curtea noastră! Dovadă că există consum şi în 2013, după sfârşitul lumii mayaşe, că în zilele de lucru este aproape sufocant să circuli prin oraş, iar în week-enduri – dacă vrei să te relaxezi, e de preferat să eviţi mallurile supraaglomerate din oraş.
Am învăţat cum cooperarea armonioasă dintre oameni este cheia ca să rămâi puternic şi să ieşi întărit din criză. Am mai învăţat să redimensionăm planurile şi să realocăm resursele, prioritizând; să ne uităm cât mai puţin la televizor şi să nu stăm în preajma pesimiştilor, pentru că riscăm să ne ia valul lor de autoconsolare; să căutăm şi să identificăm oportunităţile pentru noi şi pentru compania în care lucrăm, concentrând toate energiile pozitive pe soluţii şi nu pe probleme.
Am mai învăţat că nu este necesar să urcăm în avion ca să vedem pădurea dincolo de copaci – este suficient să urcăm – încet, dar sigur – dealul şi, dacă nu putem singuri, să legăm alianţe! Am învăţat că şi în criză este bine să iei decizii: bune, rele – cum or fi ele, evitând astfel amplificarea blocajelor. Să facem ceea ce ştim să facem mai bine, să nu îi privim pe colaboratori ca pe nişte duşmani, ci să întindem mâna şi să legăm parteneriate, pentru că nu este nevoie neapărat să reinventăm roata. Să continuăm să fim cât mai activi şi nu pasivi: să ne mişcăm, să fim dinamici şi să interacţionăm cu cât mai mulţi oameni şi în cât mai diverse spaţii.
Ce mi se pare că nu am învăţat?
Nu am învăţat să fim veseli; oricum nu excelam nici înainte… Să nu fim aroganţi sau indiferenţi şi să nu ne panicăm; să încercăm să trăim ca înainte, şi aici nu mă refer la bunăstarea materială, ci la maniera în care reacţionăm, atunci când ieşim din tipare şi lăsăm vieţile noastre să se modeleze după amprenta pesimiştilor din exterior; să avem un optimism moderat, adică “să nu ne tăiem craca de sub picioare”; să rămânem civilizaţi şi să promovăm valorile; să încercăm să transformăm lucrurile, conştientizând că doar adaptarea la context nu mai este cartea câştigătoare; să învăţăm cât mai multe lucruri noi şi, mai ales, să fim deschişi să încercăm lucruri noi; să încetăm să ne plângem de milă, pentru că vremurile se schimbă mereu, iar veşnicia nu există; că banii se câştigă mai greu ca înainte şi cu efort susţinut.Şi, în fine, n-am învăţat că dacă nu avem chef de muncă, să lăsăm pe alţii să muncească, cu toate consecinţele care decurg din asta.
Ce ar fi fost bine să mai învăţăm cu toţii?
Că, la nivel de vârf, fie în management, fie în alte sfere decât business, este nevoie de mai multă implicare şi de cât mai multă comunicare directă cu cei mulţi; că trebuie să gestionăm raţional resursele financiare: atât în business, cât şi pe plan personal; că, pe cât posibil, trebuie să nu renunţăm la lucrurile pentru suflet şi să ţinem aproape prietenii.Ar fi fost iarăşi bine să învăţăm să construim valoare pentru vremurile mai bune, investind în viitor; să nu ne batem joc de oameni, din disperarea de a face “aceiaşi bani ca în vremurile bune”; să îi respectăm mai mult, pentru că oamenii nu sunt doar nişte instrumente de lucru, ci resursa şi valorile cele mai de preţ; să înţelegem efectul de bumerang, dacă renunţăm la calitate; să nu schimbăm “o pălărie cu altă pălărie”, migrând dintr-o companie în alta: asta nu ne scapă de responsabilităţi şi, mai ales, nu diminuează stresul.
Vremurile de criză, pentru cei înţelepţi, înseamnă întotdeauna progres. Istoria omenirii demonstrează acest lucru. Einstein spunea: “Criza este cea mai binecuvântată situaţie care poate apărea pentru ţări şi persoane, pentru că ea atrage după sine progrese”… Dacă l-am fi luat în serios la început, probabil că ne-ar fi deja mult mai bine.
ALIZ KOSZA (BUSINESS STRATEGIST)