Tag: Germania

  • Cum arată “Hotelul valiză” – cel mai mic hotel din lume

    Hotelul are dimensiunile de aproximativ 2,7 x 1,5 metri şi este perfect pentru cei cărora nu le place să despacheteze: aici, nu au unde să facă acest lucru. Rezervările trebuie făcute din timp ţinând cont că doar două persoane pot locui în acesta, potrivit Daily Mail.

    Construit în 2004, hotelul include şi o mică baie dotată cu toaletă şi chiuvetă. Ideea unei astfel de construcţii i-a venit lui Matthias Letterman, un fost conductor de tren.”Am vrut să construiesc o oprire neobişnuită care să se potrivească muzeului tematic al căilor ferate pe care l-am construit în zonă  în 1998”, spune pensionarul în vârstă de 56 de ani.  „Am primit una dintre cele mai mari valize expuse la muzeu. Cu ajutorul a doi prieteni – un instalator şi un tâmplar – am reuşit să o transform într-un hotel”. În ultimul deceniu, mai mult de 3.000 de oameni din toată lumea s-au cazat la “Hotelul Valiză”.

  • COMENTARIU: Demonstraţie de forţă pentru Putin la sărbătorirea victoriei asupra Germaniei naziste. Preşedintele rus ar putea vizita Crimeea

     Rusia sărbătoreşte anual victoria Aliaţilor, în al Doilea Război Mondial, pe 9 mai – capitularea fiind semnată seara târziu pe 8 mai, la Berlin, adică pe 9 mai după ora Moscovei – printr-o mare defilare militară în Piaţa Roşie, în centrul capitalei ruse.

    Însă acest eveniment, prin care Rusia îşi arată puterea militară restaurată cu lansatoare de rachete, tancuri de asalt şi bombardiere grele, va căpăta o importanţă şi mai mare anul acesta pentru Kremlin, în contextul în care acesta recurge tot mai frecvent la trimiteri din al Doilea Război Mondial atunci când vorbeşte despre Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa pe tranzacţii financiare ar putea fi introdusă din 2016. Proiectul este sprijinit de 11 ţări euro

     Ministrul francez al Finanţelor, Michel Sapin, a declarat că detaliile ar putea fi prezentate până la sfârşitul acestui an, iar noua taxă ar putea intra în vigoare la începutul lui 2016.

    “O masă critică” s-a dezvoltat cu sprijinul mai multor ţări, printre care Franţa, Germania, Italia şi Spania, a afirmat Sapin la Bruxelles, după şedinţa de luni a miniştrilor Finanţelor din zona euro, potrivit Bloomberg.

    Oficialii europeni lucrează de mai mult de un an la taxa pe tranzacţii financiare, propunere sprijinită de 11 state din zona euro, deşi proiectul a picat la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Până în prezent, cele 11 ţări participante au continuat să-şi afirme angajamentul pentru introducerea unei astfel de taxe, fără a reuşi însă să cadă de acord asupra modului în care va funcţiona.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Michelin va închide fabrica din Budapesta şi mută producţia în Polonia, România şi Germania

     “În urma tendinţelor nefavorabile şi concurenţei agresive de pe piaţa europeană a anvelopelor pentru autocamioane, care rămâne volatilă şi a scăzut cu 23% faţă de maximul istoric înregistrat în 2007, Michelin îşi anunţă intenţia de a închide fabrica de anvelope pentru camioane din Budapesta. Decizia reflectă faptul că extinderea unităţii nu mai este posibilă din cauza localizării în spaţiul urban, iar îmbunătăţirea competitivităţii fabricii ar necesita modernizarea excesivă cu echipamente noi”, se arată într-un comunicat publicat marţi de Michelin.

    Producţia fabricii din Budapesta se va încheia la jumătatea anului viitor, iar Michelin promite “măsuri de sprijin la nivel individual” pentru fiecare dintre cei 512 angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • Comisarul UE pentru Energie: Nu există riscul ca aproivizionarea cu gaze a Europei să fie afectată de sancţiunile care ar putea fi impuse Rusiei

    Oettinger a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild am Sonntag că este împotriva unui scenariu de restricţionare sau întrerupere a legăturilor cu Rusia în domeniul gazelor în următorii câţiva ani. El a adăugat că UE trebuie să continue eforturile de diversificare a surselor de energie.

    Întrebat dacă criza din Ucraina impune o reevaluare a politicii energetice a Germaniei, Oettinger a spus că la un summit al liderilor europeni din luna iunie se aşteaptă la răspunsuri referitoare la strategia energetică a Uniunii pentru următoarele decenii.

    Oficialul a explicat că obiectivul pe termen scurt este evitarea unei crize a gazelor şi garantarea securităţii livrărilor pentru iarna viitoare.

    El a declarat că nenumăratele negocieri cu Gazprom, care livrează circa 25% din necesarul de gaze al Europei, i-au lăsat impresia că grupul rus îşi va respecta obligaţiile.

    Oettinger a susţinut totodată că există un acord potrivit căruia în cazul unor posibile sancţiuni economice, din partea UE sau a Rusiei, sectorul gazelor să nu fie prioritar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezvăluiri despre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial: Cum au fost maltratate danezele care au avut relaţii cu nemţi

     După eliberarea de sub ocupaţia germană, membrii Rezistenţei daneze au urmărit femei bănuite că au avut relaţii cu nemţi în timpul războiului şi le-au pedepsit într-un mod brutal, relatează dailymail.co.uk.

    O femeie care a avut o relaţie cu un neamţ în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost dezbrăcată cu forţa şi i s-au pictat pe corp mai multe zvastici.

    Ura faţă de nemţi şi faţă de cei care au colaborat cu ei a dus la brutalitatea faţă de femeile care au “căzut în păcat cu duşmanul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iranul se oferă să furnizeze gaze naturale Europei: Nu vrem să facem concurenţă Rusiei

    “În viitor, dorim să jucăm un rol important pe piaţa mondială a gazelor”, a declarat ministrul Nematzadeh, în interviul pentru cotidianul Handelsblatt. “Nu dorim să facem concurenţă Rusiei”, a adăugat el, menţionând că Teheranul “ştie că necesităţile Europei în privinţa gazelor sunt din ce în ce mai importante”, iar Iranul doreşte să participe în acest sens.

    “Iranul poate fi un partner fiabil, sigur şi pe termen lung al Europei”, a mai afirmat ministrul iranian. El a asigurat că Teheranul “are rezerve energetice şi planurile pentru o astfel de cooperare”.

    De asemenea, ministrul Nematzadeh i-a îndemnat pe constructorii germani de automobile să revină în Iran, pentru a-şi instala capacităţile de producţie.

     

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 se reunesc la Washington pe tema impactului crizei din Ucraina

     La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).

    Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.

    Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi competitivi, şi cu leafă mare: e posibil?

    Economiştii Erste constată că flexibilitatea în materie de angajări, concedieri şi contracte de muncă, salariile mici, reducerea costurilor muncii ori a contribuţiilor la asigurări sociale pentru angajatori sunt importante spre a spori atractivitatea unei ţări pentru investiţii directe, însă ceea ce asigură saltul real de competitivitate este nivelul productivităţii muncii, care depinde de cât de inovatoare este o economie.

    Astfel, în ciuda salariilor mari ale germanilor sau ale francezilor, arată analiştii băncii austriece, productivitatea acestora rămâne înaltă şi amortizează confortabil costul muncii, graţie investiţiilor constant mari care se fac în aceste ţări în tehnologie, cercetare şi dezvoltare, precum şi a celor generale în educaţie.