BusinessMagazin

Tag: europa

  • Topul celor mai scumpe oraşe din lume: Bucureştiul, mai scump decât Varşovia

    Fluctuaţia valutei şi inflaţia au pus oraşele africane, europene şi asiatice în topul celor mai scumpe oraşe pentru expaţi, potrivit studiului Cost of Living realizat de Mercer. 
    Două oraşe din Africa ocupă primele locuri în topul celor mai costisitoare oraşe pentru expaţi, arată studiul Cost of Living realizat de Mercer, companie de consultanţă , lider în resurse umane şi investiţii. Luanda este cel mai scump oraş din lume pentru al doilea an consecutiv, iar N’Djamena, Ciad, este următorul clasat. Oraşele europene şi asiatice continuă să domine în top 10, fiind unele dintre cele mai costisitoare oraşe prin  Hong Kong, care ocupă locul trei, urmat de Singapore. Zurich a urcat trei locuri faţă de anul trecut, ocupând poziţia a cincea, urmat de Geneva pe locul şase. Tokyo a pierdut patru locuri, ajungând la poziţia a şaptea  în clasament.

    Europa, Orientul Mijlociu şi Africa

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se află şi patru oraşe europene. Zurich (locul 5) este cel mai scump oraş european din listă, urmat de Geneva (locul 6) şi Berna (locul 8). Elveţia rămâne astfel una dintre cele mai scumpe ţări pentru expaţi, ca urmare a aprecierii francului elveţian faţă de dolarul american. Moscova (locul 9) şi St. Petersburg (locul 35) au pierdut 7 şi respectiv, 12 poziţii din cauza deprecierii dramatice a rublei faţă de dolarul american.

    Per total, în mare parte, oraşele din Europa de Vest au crescut toate în clasament datorită aprecierii valutei locale faţă de dolarul american. În particular, oraşele din Marea Britanie şi Germania au avut parte de cele mai mari schimbări în clasificare, cu Glasgow (locul 108) care a crescut cu 49 de poziţii, în timp ce Aberdeen (locul 94) şi Birmingham (locul 90) au sărit 34 şi respectiv 45 de poziţii. Munchen (locul 55) a crescut 26 de locuri faţă de anul trecut, Frankfurt (locul 59) a urcat 24 de poziţii şi Berlin (locul 68) a crescut cu 31 de poziţii faţă de clasamentul de anul trecut.

    Alte oraşe care au crecut în clasificare sunt Parisul (locul 27), care este clasat mai sus cu 10 poziţii  faţă de anul trecut, Milano (locul 30), mai sus cu 11 locuri, Roma (locul 31), mai sus cu 13 poziţii şi Viena (locul 32) mai sus cu 16 locuri.

    Bucureştiul cunoaşte o scumpire a costurilor de întreţinere, urcând de pe poziţia 169 din 2013 pe 159 în 2014.  Sofia şi Belgradul prezintă o creştere a costurilor de trai, urcând de la 181 la 172 şi, respectiv, de la 192 la 184, însă rămân în continuare mai ieftine decât Bucureştiul. Varşovia se alătură acestei tendinţe şi ajunge pe locul 142 în 2013 comparativ cu 150 în 2012. Evoluţia costurilor de trai din fiecare oraş este direct influenţată de economia ţărilor respective.  Astfel, în Praga şi în Budapesta, se observă o ieftinire a costului de viaţă, rezultat determinat de situaţia economică  din cele două ţări. Praga ajunge de la 73 la 92 în 2013, iar Budapesta de la 130 la 135.

    Alte oraşe pozitionate în top 10 sunt Berna, Moscova şi Shanghai. Karachi, aflat pe pozitia 211, este cel mai ieftin oraş din lume pentru expaţi, iar studiul Mercer arata că Luanda este de trei ori mai costisitoare decât acesta.

    Fluctuaţiile valutei şi impactul inflaţiei asupra bunurilor şi serviciilor au influenţat costurile programelor pentru expaţi, dar si clasamentul oraşelor.

    Tel Aviv (locul 18) continuă să fie cel mai costisitor oraş din Orientul Mijlociu pentru expaţo, urmat de Beirut (locul 63), Dubai (locul 67) şi Abu Dhabi (locul 68). Jeddah, din Arabia Saudită  (locul 175) continuă să fie cel mai puţin costisitor oraş din regiune. “

    Câteva dintre oraşe africane continuă să fie clasate mai sus în studiul din anul 2014, reflectând costurile ridicate de întreţinere. Luanda (locul 1) rămâne cel mai costisitor oraş pentru expatriaţi din Africa şi la nivel global, urmat de N’Djamena. Victoria, Seychelles (locul 13), este următorul cel mai costisitor oraş din Africa, urmat de Libreville, Gabon (locul 19). În Africa de Sud, Cape Town (locul 205) a pierdut 8 poziţii în clasament, reflectând slăbiciunea suferită de randul sud-african faţă de dolarul american.

    Oraşele din Statele Unite ale Americii au urcat în clasament datorită stabilităţii relative a dolarului american faţă de alte valute importante. În plus, pierderea semnificativă a poziţiilor altor oraşe, din diferite regiuni, a condus la clasarea mai bună a oraşelor americane. O creştere a costurilor cu locuinţa a împins New York-ul pe locul 16, mai sus cu opt poziţii, fiind unul dintre cele mai bine plasate oraşe din regiune. 

    În America de sud, São Paolo (locul 49) s-a clasat ca unul dintre cele mai puţin costisitoare oraşe urmat de Rio de Janeiro (locul 65). Cu toate acestea, amândouă oraşele e au pierdut 30 şi respectiv 36 de locuri, ca rezultat al slăbirii realului brazilian faţă de dolarul american (în ciuda creşterilor preţurilor la închirieri). De asemenea, Buenos Aires a scăzut semnficativ anul acesta şi se află pe poziţia 86 datorită devalorizării monedei sale, în ciuda creşterii mari preţurilor pentru bunuri şi servicii.

    Asia Pacific

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se numără şi patru oraşe din Asia. Cel mai costisitor oraş, Hong Kong (locul 3), a urcat 3 poziţii faţă de anul trecut. Singapore (locul 4) este următorul cel mai costisitor oraş din regiune, care a câştigat o poziţie în plus faţă de anul trecut, urmat de Tokyo, care ocupă locul 7, deşi anul acesta a pierdut 4 locuri. Shanghai (locul 10) a sărit patru poziţii faţă de anul trecut şi este următorul oraş asiatic din listă, urmat de Beijing (locul 11), Seoul (locul 14) şi Shenzhen (locul 17).

    Studiul Mercer Cost of Living acoperă 211 oraşe de pe cinci continente şi măsoară comparativ costurile a peste 200 de produse si servicii în fiecare dintre aceste localităţi. Acestea includ şi costuri aferente transportului, spaţiului locativ, alimentelor, hainelor, aparaturii casnice şi serviciilor de divertisment. Studiul estee creat pentru a ajuta companiile multinaţionale şi guvernele  să determine nivelul de remuneraţie pentru angajaţii expatriaţi. Oraşul New York este folosit drept referinţă, astfel toate celelalte oraşe sunt comparate cu acesta. Mişcările valutare sunt măsurate prin comparaţie cu dolarul american.

  • Ponta: România are cea mai bună imagine la creşterea economică şi cea mai proastă la integrarea romilor

    “Una din cele mai mari provocări pentru perioada 2014-2020 este să folosim corect şi eficient fondurile europene, şi nu doar cele ale României, pentru a avea rezultate concrete în ceea ce priveşte integrarea tuturor comunităţilor defavorizate, în primul şi în primul rând mă refer aici la romi, pentru că în Europa, în acest moment, România are cea mai bună imagine în ceea ce priveşte creşterea economică şi are în continuare cea mai proastă imagine privind capacitatea de integrare a diverselor comunităţi defavorizate”, a spus Ponta, în cadrul unei conferinţe la Ministerul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România are cea mai bună imagine la creşterea economică şi cea mai proastă la integrarea romilor

    “Una din cele mai mari provocări pentru perioada 2014-2020 este să folosim corect şi eficient fondurile europene, şi nu doar cele ale României, pentru a avea rezultate concrete în ceea ce priveşte integrarea tuturor comunităţilor defavorizate, în primul şi în primul rând mă refer aici la romi, pentru că în Europa, în acest moment, România are cea mai bună imagine în ceea ce priveşte creşterea economică şi are în continuare cea mai proastă imagine privind capacitatea de integrare a diverselor comunităţi defavorizate”, a spus Ponta, în cadrul unei conferinţe la Ministerul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ar arăta Europa dacă şi-ar face un selfie

    “Cum ar fi Europa azi dacă ar fi să-şi facă un selfie? Cu o faţă obosită, resemnată, plictisită”, a spus Renzi în discursul de inaugurare susţinut în Parlamentul European, insistând că “lumea se mişcă azi de două ori mai repede decât Europa” şi că ţările de pe vechiul continent trebuie devină din nou “o comunitate, nu să fie doar un punct pe o hartă Google”.

    Priorităţile anunţate  de Renzi sunt relansarea economică, rămânerea Marii Britanii în UE şi “un mare salt” în relaţiile cu Asia, însă premierul italian a avut grijă să se apere anticipat de acuzaţiile că va încerca să obţină cu orice preţ relaxarea regulilor fiscale ale Pactului de Stabilitate şi Creştere pentru Europa.

    Liderul facţiunii conservatoare din PE, Manfred Weber, a reamintit că Italia are o datorie publică de peste 130% din PIB şi a comentat ironic: “Fiindcă pieţele financiare au devenit un pic mai permisive, auzim acum dintr-o dată că trebuie să fim mai flexibili, dar acesta e un drum greşit”. Euroscepticul Nigel Farage l-a calificat pe Renzi, care are 39 de ani, drept un tip care vorbeşte mult, dar fără substanţă, “un fel de Tony Blair mai tânăr”.

  • Băncile din UE trebuie să evite monedele virtuale, până la introducerea de reguli

    Agenţia a cerut UE să dezvolte sisteme de siguranţă pentru platformele de tranzacţionare şi să înfiinţeze organisme care să supravegheze toate monedele virtuale pentru a oferi siguranţă că acestea nu sunt manipulate, transmite Bloomberg.

    Între timp, băncile ar trebui să se abţină de la cumpăra, păstra sau vinde astfel de monede.

    Monedele virtuale au intrat în atenţia autorităţilor de reglementare şi procurorilor la nivel global. Mt. Gox, la un moment cea mai mare platformă de tranzacţionare pentru bitcoini, a declarat falimentul în acest an, în contextul suspiciunilor că ar fi pierdut 850.000 de bitcoini. De asemenea, banca centrală a Chinei a interzis anul trecut instituţiilor financiare să deruleze tranzacţii cu monede virtuale.

    Autoritatea Bancară Europeană a identificat peste 70 de riscuri legate de monedele virtuale, inclusiv vulnerabilitatea acestora la activităţi criminale şi spălare de bani.

    Bitcoin a dobândit credibilitate după ce mai multe organisme de reglementare şi aplicare a legii din SUA au afirmat în audieri în Senat că moneda ar putea fi o modalitate legitimă de schimb.

    Preţul bitcoin a depăşit 1.000 de dolari, ca urmare a interesului speculatorilor care anticipau o utilizare la scară tot mai largă. Preţul bitcoin se situează în prezent la 640 de dolari.

  • Raport PwC: Două treimi din fabricile auto construite până în 2020 vor fi amplasate în Asia

     Analiştii anticipează o creştere de 53% din 2013 până în 2020 a vânzărilor de maşini noi, până la 29,6 milioane de vehicule uşoare – ceea ce echivalează cu 10,3 milioane de unităţi suplimentare.

    “O creştere de o asemenea magnitudine este posibilă doar în China, ţara cu cea mai numeroasă populaţie, mulţi dintre chinezi urmând a cumpăra un autoturism pentru prima oară. Producătorii auto chinezi vor fi primii beneficiari ai acestei creşteri, însă în aceeaşi măsură vor profita şi producătorii japonezi, coreeni, dar şi cei europeni şi americani”, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă.

    După o uşoară creştere în 2011 şi una mai robustă de 7,1% în 2012 (până la 15,5 milioane de unităţi), vânzările de maşini noi în China au crescut puternic în 2013, cu o rată anuală de peste 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Publicis România are un nou director de creaţie

    Începând cu această lună, Publicis România are un nou director de creaţie, Jorg Riommi.

    “Experienţa internaţională şi cunoaşterea pieţei româneşti îi oferă lui Jorg o perspectivă unică şi valoroasă”, a declarat Alex Bădilă, managing director Publicis România.

    Jorg Carlo Niccolo Riommi a lucrat în ultimii 3 ani ca executive creative director la Saatchi Frankfurt (în ultimul an a coordonat şi biroul din Berlin), având peste 12 ani de experienţă în advertising în Europa şi America de Sud.

    La rândul său, Jorg Riommi a declarat: “ Intenţionez să intensific integrarea elementelor de PR, digital şi social media în tot ceea ce facem pentru campanii relevante”.
     

  • Prima ţară din Europa care renunţă la euro. Care sunt motivele pentru decizia fără precedent

    Kosovo a anunţat, prin vocea guvernatorului Băncii Centrale, Bedri Hamza, că ia în calcul renunţarea la moneda euro şi introducerea unei noi monede.

    Kosovo, la fel ca Muntenegru, foloseşte în prezent moneda euro fără a fi parte a zonei euro. Circulaţia monedei unice în Republica Kosovo şi Muntenegru este tolerată de Uniunea Europeană, însă fără a se da permisiunea emiterii de bancnote, relatează Le Tribune.

    După războiul încheiat în 1999, Kosovo a fost separată de Serbia şi plasată sub administrare internaţională. Dacă Bosnia a adoptat o monedă naţională, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Kosovo. Ca un efect, moneda cea mai răspândită în Europa a fost adoptată şi în regiune; statul balcanic a continiuat să folosească euro fără acordul Băncii Centrale Europene.

    Această situaţie oferă statului avantajul stabilităţii financiare, a unei îndatorări limitate şi a unei rate a inflaţiei ţinute sub control. Dezavantajul ţine, evident, de lipsa formelor de control asupra politicii monetare.

  • În Europa, grecii iau cele mai lungi vacanţe, românii cheltuie cel mai puţin – studiu

    Grecii, ciprioţii şi belgienii sunt europenii care merg în călătorii mai lungi de o săptămână, relevă un studiu Eurostat. Acelaşi studiu arată că românii cheltuie în medie doar 104 euro pe vacanţă, cel mai puţin din Europa.

    Rezidenţii din Luxemburg cheltuie cel mai mult într-o vacanţă, 749 de euro, pe locuri fruntaşe situându-se şi locuitorii din Malta (667 euro), Belgia (566 euro) Austria (%64 de euro) sau Irlanda (506 euro). Mai stânşi la pungă se dovedesc francezii, cu 353 de euro, danezii (292 de euro), spaniolii (178 de euro) sau Bulgarii (139 de euro).

    Cu doar 104 euro/vacanţă, românii se situează mult sub media europeană, de 353 de euro. Cu 19 vacanţe din 20 în ţară, românii sunt şi cei mai puţin plimbăreţi dintre europeni, urmaţi de greci, spanioli, portughezi şi francezi.

    În medie, vacanţa unui grec are 7,5 zile de cazare, a unui belgian 7,1 zile, a unui italian 6,1 zile, a unui austriac 4,8 zile, a unui român 4,3 zile, a unui ceh 4,1 zile, a unui ungur 3,7 zile şi a unui leton puţin peste trei zile.

    Spania, Franţa şi Italia sunt principalele trei destinaţii de vacanţă pentru europeanul mediu. Românii merg cu precădere în Italia, urmată de Bulgaria şi Grecia, bulgarii merg în Grecia, Turcia şi Germania, ungurii în Germania, Austria şi România, iar italienii în Franţa, Spania şi Marea Britanie.

  • PIB şi inteligenţă, nu harnaşamente!

    Înainte de orice, o să-i recomand cititoarei mele să îşi verifice tastatura computerului, care are tendinţa de a plasa virgule aiurea în text. Pe urmă o să spun că da, fundamental, sunt un pesimist, dar că eu consider acestea drept o calitate – destul de des necazurile m-au prins pregătit. Iar lipsa unei „cochilii”, a unei enclave sociale – doar o anumită zonă pe care o frecventez, doar un grup de amici – care să mă înconjoare cu iluzii şi nu cu realitate, plus minunata calitate de pieton, mi-au permis să văd mereu lucrurile mai clar.

    Dar sunt binevoitor şi caut, uite, motive care să îmi crească nivelul de fericire, aşa cum îmi recomandă cititoarea mea. Unde poţi căuta fericirea, dacă nu pe Google? Caut, aşadar, „România este pe primul loc” (fericirea mea are ambiţii modeste), iar motorul de căutare îmi răspunde „la creşterea volumului de vînzări din retail în martie” (?), la recomandări judiciare primite de la OLAF (parcă – parcă),  „la creştere economică în Europa” – zice premierul (procentele nu sunt totul în lumea asta, zic eu), „în lume la scumpirea litrului de benzină”, „în Europa la decesele cauzate de cancerul de col uterin”, „în topul ţărilor cu risc de sărăcie în rîndul copiilor”, „în Europa la apă poluată”, „la accidente mortale de circulaţie”. După două pagini de fericire gugălească zic că îmi ajunge şi renunţ să mai caut, aşa cum îmi propusesem, şi „Romînia este pe ultimul loc…”.

    Mă îndrept spre pagina colegilor de la Ziarul Financiar, care mă informează „Cum arată economia judeţului Mureş, unde fabricile care angajau mii de oameni au fost vândute la fier vechi sau transformate în hipermarketuri”, dar şi că „Fermierii pierd 100 milioane de euro pentru că jumătate din grâu va ajunge hrană pentru animale”. Nu prea merge nici aici, aşa că trec la agenţia Mediafax, care mă anunţă – şi asta chiar mă bucură – că Guvernul vrea să sporească cu 40% numărul IMM, până în 2020. Şi a pus la punct o strategie care ar trebui să creeze 200.000 de noi companii.

    Mulţumirea îmi piere brusc cînd citesc domeniile strategice, în ordinea importanţei – industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

    Industria alimentară ca industria alimentară, dar lohnul, din nou? Tăbăcirea pieilor? Harnaşamente? Ce produse farmaceutice? Dar o Vale a Siliciului n-ar fi mai bună? Întreb asta pentru că ceea ce s-ar putea asimila cunoscuţilor „softişti romîni” în dulcele limbaj de lemn guvernamental, adică „servicii în tehnologia informaţiei” se pierd undeva între „activităţi de editare muzicală” şi „arhitectură şi inginerie”. Şi cred că nişte funcţionari guvernamentali au mai bifat un punct pe lista de făcut nimic, fără să le pese şi fără să gândească. Harnaşamente, ha?

    Pentru ca ţara asta să depăşească clasamentele acelea nefericite de pe Google, iar în Mureş să crească înapoi fabicile, ar trebui ca în primul rând funcţionarii guvernamentali să facă treabă, ar trebui ca o bună parte din societate să iasă din bula de „je-m’en fichisme” în care s-a refugiat şi de unde priveşte superior; are nevoie de PIB, creativitate şi inteligenţă şi nu de un program guvernamental de sprijinit producţia de harnaşamente.

    Cred că nimeni nu a ştiut să arate lumea, cea reală, fără măşti, mai bine decât Pieter Bruegel cel Bătrân.