Tag: clienti

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.

  • Reţine cum să reţii

    În ciuda tendinţei de anglicizare ce rezultă din numele cărţii, „Thisisretention“, Mihai Dragnea a scris un volum care se adresează strict afacerilor din România, afaceri care, nu numai în opinia mea, suferă destul de intens la capitolul relaţiei cu clienţii. De altfel, volumul îşi asumă rolul deschizător de drumuri, definindu-se drept „prima carte din România despre păstrarea, nu loializarea, clienţilor“.

    Mihai Dragnea a lucrat pentru companii din telecom şi IT şi din industria bancară şi are aproape un deceniu de experienţă în retenţiaclienţilor şi în marketingul retenţiei. Cartea explică, invocând o sumedenie de nume de specialişti în domeniu, de citate şi de referinţe, diferenţele dintre loializare şi retenţie, moduri de acţiune, strategii, bugete şi tot ceea ce mai trebuie şi este bine de ştiut pentru a cuceri şi păstra un client.

    Mi-a lipsit, în schimb, citind-o, ceea ce autorii occidentali folosesc din plin în scrierile lor: un număr de exemple, ba chiar şi de exerciţii practice, de idei care să izvorască nu din citate, ci din discuţii purtate cu clienţii, din scenarii plauzibile şi din istorii reale; nimic, niciun citat şi nicio sentinţă nu pot înlocui valoarea exemplului practic şi puterea acestuia de a schimba credinţe şi idei. Dar aveţi ce învăţa din cartea lui Mihai Dragnea, care are, din plin, darul de a reţine.

  • 12 strategii, în loc de 4.000 de chestii diferite

    Există opinia, larg răspândită, că afacerile din România au o problemă cu vânzările, de fapt cu oamenii de vânzări; faptul că instituţiile de învăţământ superior nu au facultăţi sau clase dedicate, faptul că vânzările nu fac obiectul unor sesiuni dedicate au făcut ca vânzările să fie o activitate învăţată mai mult din practică, din întâlniri şi din experienţa acumulată în timp. Aşa că apariţiacărţii lui Chet Holmes nu poate fi decât binevenită, iar cele 12 strategii cheie de care vorbeşte autorul par să funcţioneze.

    Sigur că învăţămintele lui Holmes par a fi comune – toţi ştim că trebuie să ne gestionăm bine timpul, că avem nevoie de training periodic, că şedinţele trebuie să fie eficiente şi că o afacere are nevoie de strategii bine puse la punct, că trebuie să angajezi talente şi să-ţi atragi cei mai buni cumpărători, că este nevoie de marketing şi de detalii care să atragă, dar şi de follow-up şi de stabilirea unei legături cu clienţii. Autorul însă, logic şi ordonat, nu se mulţumeşte să înşire percepte, ci le exemplifică, impune exerciţii şi oferă abordări practice, cu exemple şi situaţii reale.

    De exemplu trecerea de la managementul de tip „ai un minut“, de la managerul la care zi de zi, toată ziua, angajaţii veneau, începeau cu întrebarea „ai un minut?“, după care începea o nesfârşită şedinţă neprogramată, până la o abordare profesionistă, în care nu mai avea, ca manager, niciun minut, dar avea şedinţe organizate, cu o agendă strictă şi cu şedinţe de tipul „ai un minut“ desfăşurându-se la intervale de timp precise şi doar în acele intervale.

    Rezultatul a fost că timpul dedicat conducerii directe a afacerii a scăzut de la 70-80 de ore pe săptămână la nouă ore. Mai departe, cartea vorbeşte despre transformarea organizaţiilor în nişte maşini eficiente de vândut, de la prezentări şi moduri de comunicare la măruntele cadouri oferite clienţilor. Cheia succesului nu constă, spune Holmes, în a face 4.000 de lucruri, ci în a stăpâni doar douăsprezece zone de abilităţi de bază care ar trebui să plaseze pe oricine în fruntea pieţei.

  • CertAsig a înregistrat anul trecut un volum de prime brute subscrise de 14,5 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de 2014

    Compania de asigurări CertAsig, care este specializată în produse de asigurări pentru companii şi are o cotă de 2% din piaţa asigurărilor generale în România, şi-a majorat volumul total de prime subscrise anul trecut cu 12%, ajungând la un total de 14,5 milioane euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Strategia CertAsig este de a se adresa exclusiv companiilor, pentru care dezvoltă produse de asigurari specializate pentru domeniile lor specifice de activitate, prin intermediul brokerilor. Peste 6.000 de companii şi-au asigurat fabricile, clădirile, bunurile, mărfurile, angajaţii, contractele, sau afacerile în derulare la CertAsig, 99% alegând produsele CertAsig prin intermediul brokerilor de asigurare.

    «2015 a fost al 6-lea an consecutiv de creştere a primelor subscrise pentru CertAsig. Ne-am concentrat în continuare pe subscrierea de business de calitate, şi nu de „business cu orice preţ”. Am reuşit încă un an de creştere bună, datorită produselor noastre specializate, nivelului foarte bun de competenţă al colaboratorilor noştri şi procedurilor noastre corecte şi rapide în procesarea daunelor. Experienţa noastră în asigurări corporate şi abordarea pragmatică sunt avantaje puternice, pe care clienţii şi brokerii le apreciază din ce în ce mai mult», spune James Grindley, CEO CertAsig,

    Geografic, Romania este piaţa principală pentru CertAsig, generând peste 60% din afacerile companiei, în timp ce Turcia a generat 35% din primele subscrise. Bulgaria, unde compania a deschis o sucursală în 2014, este încă la începutul activităţii şi a avut o pondere mai mică în volumul primelor subscrise, dar în continuă creştere. Asigurările maritime în Turcia şi regiunea Mării Negre reprezintă în continuare un segment cheie pentru CertAsig, generând 27% din totalul primelor în 2015, respectiv 3.9 milioane euro.

    Asigurările pentru bunuri şi proprietăţi comerciale şi industriale au avut o evoluţie foarte puternică pentru CertAsig în 2015, volumul primelor subscrise în aceste clase de asigurări crescând cu 21%, până la 3 milioane euro. CertAsig a reuşit o creştere notabilă şi pe asigurările de răspundere civilă generală şi profesională, primele  subscrise înregistrând o creştere cu 12%, până la un total de 1.66 milioane euro. «Am observat o tendinţă foarte clară din partea companiilor, de atenţie sporită la tot ce înseamnă asigurări de răspundere generală. De la atenţie la intenţie şi apoi la acţiune, mai e însă drum lung, iar piaţa este încă la început ca nivel de conştientizare a riscurilor şi responsabilităţii firmelor faţă de angajaţi, faţă de clienţi, faţă de public în general. Dar managerii încep să simtă în mod direct nevoia unor asigurări adecvate : fie sunt presaţi de nevoia de a fi competitivi pe pieţe externe, fie ca o consecinţă a mediatizării intense a unor evenimente tragice (accidente sau probleme extinse de sănătate cauzate de serviciile sau produsele unor companii). Gradul de informare al clienţilor este în creştere clară, ceea ce va stimula şi mai mult cererea pentru produsele noastre de nişă», spune James Grindley.

    CertAsig şi-a întărit poziţia în ce priveşte asigurările de garanţii, în care compania este al doilea jucător ca mărime în România. În 2015, CertAsig a crescut în acest segment cu 15% faţă de anul anterior, ajungând la o  valoare totală a primelor subscrise în această clasă de 4.56 milioane de euro. CertAsig a achitat în 2015 daune în valoare totală de 4.39 milioane euro, faţă de 4 milioane euro în anul anterior, compania având printre cele mai  rapide proceduri de procesare a dosarelor de daune.

    Cea mai mare daună achitată în 2015 a fost în valoare de peste 0.8 milioane €, fiind plătită în cadrul unei asigurări de garanţie de bună execuţie, subscrisă pentru o fabrică de piese electrice din Transilvania. Printre cele mai mari daune achitate de asigurator au mai fost o daună de 1 milion de USD la o poliţă de asigurare maritimă în Turcia, precum şi o daună de 1.57 milioane RON la o poliţă de asigurare de proprietate la o clădire-monument istoric din Bucureşti, afectată de un incendiu.

    CertAsig este o companie de asigurări românească, cu sediul în Bucureşti, România şi operaţiuni în România, Turcia şi Bulgaria. Acţionarul majoritar al companiei este Royalton Capital Investors II, un fond privat de investiţii axat pe companii din domeniul serviciilor financiare, în ţări din Europa Centrala şi de Est. Royalton Capital Investors numără în rândul investitorilor nume precum Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiţii (FEI) şi Alpha Associates. Cu sucursale în Constanţa, Timişoara şi Cluj, reprezentanţe regionale în Suceava, Ploieşti şi Râmnicu Vâlcea, un birou de legătură în Istanbul (Turcia) şi o sucursală în Sofia (Bulgaria), CertAsig are o echipă de peste 80 de angajaţi.

     

  • Producător local: Tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România

    Producătorii locali spun că nu este o surpriză să audă de la ministrul Agriculturii că în România sunt aduse produse expirate sau aproape de termen pentru a fi distribuite pe piaţă, însă reprezentanţii supermarketurilor spun că nimeni nu şi-ar asuma aşa ceva fiindcă şi-ar pierde clienţii.

    Producătorii locali spun că nu sunt surprinşi de afirmaţiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, dintr-un interviu acordat Ziarului Financiar în care spune despre România că este „o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”. Însă, reprezentanţii marilor supermarketuri spun că nimeni nu şi-ar asuma să pună pe rafturi astfel de produse fiindcă şi-ar pierde imediat credibilitatea şi clienţii.

    „În primul rând trebuie să spun că sunt surprins că un ministru al Agriculturii are astfel de date şi nu vedem deja şi arestări. Cum să aduci alimente expirate şi cum să falsifici produse alimentare făcând chestii din astea? Nu ştiu de unde are aceste date, şi eu am informaţii că se întâmplă astfel de lucruri, tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România şi aici se practică astfel de lucruri, dar nu am cum să probez aceste informaţii. Cred că autoritatea statului ar trebui să verifice şi să depisteze atsfel de cazuri. Aici, cu toate că nu sunt de acord cu ministrul Agriculturii pe foarte multe subiecte, aici pot spune că da, într-adevăr, am şi eu astfel de informaţii, iar noi, ca stat, trebuie să luăm cele mai severe măsuri să stopăm aceste lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX Costel Caraş, fermierul care în 2013 a aruncat în câmp 8.000 de litri de lapte în semn de protest pentru că nu mai are cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

    El a mai spus că peste 60% din piaţa României nu mai este a românilor şi că toată piaţa serioasă este stăpânită de firme multinaţionale care deţin marile lanţuri. „Foarte curând, noi o să fim în genunchi, toată ţara va fi terminată şi nu vom putea face altceva decât să aducem mâncare din import pentru că dacă distrugem agricultorul român, el nu se va mai apuca de agricultură în vecii vecilor”, a atras atenţia Costel Caraş.

    La rândul său, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, spune că trebuie doar să vedem ce se întâmplă pe piaţă pentru a ajunge la o concluzie.

    „Cum credeţi că pot veni produsele mai ieftin de afară, ştiind prea bine care sunt costurile reale. Cum credeţi că ne-au invadat cu carne de porc piaţa? Noi asigurăm în momentul de faţă 30% din piaţa cărnii de porc, dar firmele sunt aproape de faliment. Am putea acoperi aproape 100%, dar ne-au omorât piaţa cu carnea de porc venită din afară care se vinde la nişte preţuri derizorii. Cum vă explicaţi? Vinde producătorul acela în pierdere? Sunt convins că ministrul are datele. (…) Dacă te duci afară, uitaţi-vă la ce preţuri e carnea de porc, în Belgia e între 8-10 euro. Aceeaşi carne, la noi o găseşti între 3-4 euro, carne importată din străinătate. Cum vă explicaţi? Şi carnea asta e produsă acolo, la noi se adaugă şi costul de transport”, a spus Laurenţiu Baciu pentru MEDIAFAX.

    Reprezentanţii supermarketurilor spun că afirmaţiile ministrului Agriculturii nu au nicio bază.

    „Ce pot să comentez când un ministru al Agriculturii face astfel de declaraţii? Vă daţi seama că nimeni nu ar putea să-şi permită luxul să-şi piardă clienţii, nimeni nu-şi poate permite să pună astfel de produse pe piaţă. Efectiv sunt fără grai. Nu ştiu nimic despre ceea ce spune ministrul. ANSVSA-ul şi ANPC-ul vin şi fac controale, noi suntem consiliaţi unde se greşeşte. Controlul e un lucru bun, îţi arată unde greşeşti şi cum poţi remedia. Nimeni nu lasă zone din acestea sensibilie necontrolate. La nivel de reţele comerciale, numărul producătorilor români este în creştere şi a crescut an de an şi asta pentru că piaţa cere”, a declarat Florin Căpăţână, vicepreşedinte Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRC).

    Însă, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Laurenţiu Baciu spune că supermarketurile nu şi-ar pierde clienţii fiindcă aceştia nu pot constata calitatea cărnii. „Trebuie un examen de specialitate, câţi din ţara asta am putea constata? Ţi-ar trebui laborator, cunoştiinţele necesare de a afla dacă marfa e bună sau nu. Pe asta mizează. Cine-i controlează? Dacă vorbim de organele de control din România, aici mă abţin”, a mai spus Baciu.

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat miercuri într-un interviu acordat ZF că „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate. Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, a mai spus ministrul.

  • Confesiunile unui angajat McDonald’s traumatizat. 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături

    Un angajat al McDonald’s care lucrează pe tura de noapte a dezvăluit mai multe întâmplări din timpul serviciului, scriu cei de la Daily Mail. Femeia, pe nume Sarah, spune că a văzut adolescenţi băuţi care s-au luat la bătaie folosind scaunele din restaurant şi clienţi care au luat la bătaie angajaţii din cauza unor burgeri.

    Într-o conversaţie pe Reddit, alături de alţi utilizatori, Sarah a povestit cum i s-au oferit în mai multe rânduri droguri pentru mâncare, dar a detaliat şi cele mai ciudate comenzi pe care le-a primit în timpul nopţii.

    Unele dintre acestea ies în evidenţă: 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă de mere sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături, mai notează cei de la Daily Mail.

    În Australia există 948 de restaurante McDonald’s şi multe dintre acestea funcţionează în regim non-stop. În ultimii ani, compania a derulat o campanie agresivă de extindere.

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schimbat acţionarul la jumătatea lunii ianuarie. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un francizat din Malta, potrivit datelor ZF.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

  • Fossil deschide primul magazin din România

    Brandul premium Fossil deschide primul magazin din România în centrul comercial AFI Palace Cotroceni din Capitală. 

    Potrivit reprezentanţilor Fossil, clienţii vor găsi n magazinul deschis în AFI Palace Cotroceni, de la cele mai noi modele de ceasuri şi bijuterii, până la ochelari de soare, parfumuri, precum şi produsele din piele Fossil, genţi, portofele şi accesorii pentru femei şi bărbaţi. Pe lângă produsele marcă proprie, Fossil comercializează ceasuri şi sub alte mărci precum Adidas, Burberry, Diesel, DKNY, Emporio Armani, Armani Exchange, Michael Kors, Marc By Marc Jacobs, Skagen şi Karl Lagerfeld. 

  • Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Sunt unele zile atât de aglomerate încât singurul lucru pe care ţi-l doreşti, în pauza de masă, e să dormi câteva minute.

    Dacă se întâmplă să lucrezi în Dubai, visul a devenit realitate: un restaurant pune la dispoziţia clienţilor o cameră de siestă.

     

  • Lecţie de bun gust. Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Apartamentul strălucitor cu pereţii de aur se află la în oraşul Magadan din nord-estul Rusiei şi se vinde cu 6.5 milioane de ruble, adică 67.000 de lire sterline.

    Agentul imobiliar şi-a descris clientul, proprietarul apartamentului, ca fiind un om de afaceri ce călătoreşte în jurul lumii şi este un iubitor al artei (evident).

    “Proprietarii sunt intelectuali. Călătoresc în jurul lumii şi aduc obiecte ornamentale exotice din călătoriile lor”, a spus el.

    Preţul este cam mare, chiar şi pentru un apartament de aur, având în vedere zona şi starea economică. 

     

  • Softelligence a înregistrat anul trecut afaceri de două milioane de euro, în creştere cu 40% faţă de 2014

    Cifra de afaceri a Softelligence, companie specializată în servicii software de business, a depăşit în anul 2015 pragul de două milioane euro. Astfel, anul trecut a fost cel de-al treilea an consecutiv în care compania a înregistrat o creştere de 40%, de trei ori mai mult decât media industriei locale de software şi servicii IT, raportată la aproximativ 13%, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    „(…) Pentru a ne atinge obiectivele setate, ne-am îndreptat atenţia către două segmente importante: digitalizarea serviciilor financiare şi dezvoltarea de soluţii cheie de management al relaţiei cu clienţii (CRM). 60% dintre proiectele internaţionale încheiate în ultimul an au venit graţie rezultatelor obţinute alături de clienţi multinaţionali din România şi a recomandărilor primite pentru a replica succesul acestora în cadrul grupurilor din care fac parte.”, a declarat Teodor Blidăruş, managing partner strategy  & business development Softelligence.

    Serviciile dezvoltate în ultimul an au dus la dublarea numărului de angajaţi, echipa Softelligence numărând în prezent peste 100 de specialişti. Printre companiile ce au ales să lucreze alături de Softelligence şi în 2015 se numără companii din industria bancară, de asigurări şi brokeraj, servicii financiare şi retail precum Allianz, Raiffeisen Insurance Broker, Aon Insurance Broker, NN, Provident, ING Bank, Mercedes Benz Financial, Mol sau Flanco.