BusinessMagazin

Tag: europa

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.

  • Cel mai frumos sat din România este pe cale de dispariţie

    “O călătorie în timp spre Europa Medievală este ceea ce oferă aceste ascunzători din Transilvania”  descriu  specialiştii de la publicaţia axată pe călătorii Condé Nast Traveler satul Beia din judeţul Braşov. Satul este prezent într-un clasament al destinaţiilor spectaculoase aflate pe cale de dispariţie, alături de Ciudad Perdida (Oraşul Dispărut) din Columbia, satele minorităţilor din provincia Guizhou din China, Gobekli Tepe din Turcia şi Mirador din Guatemala. Cele cinci locuri fac parte din lista anuală a Global Heritage Fund care cuprinde regiunile culturale aflate în pericol.

    “Oraşele celor şapte fortăreţe din regiune (Siebenbürgen), construite de saxoni în secolul al XII-lea au trecut neatinse prin era socialistă, iar de atunci au fost restaurate şi aduse la eleganţa de odinioară. Existenţa lor este însă ameninţată de modernizările recente”, explică reprezentanţii Condé Nast unul dintre motivele pentru care regiunea ar trebui vizitată cât mai curând. 

    “Casa maşinii” , o clădire ce adăpostea maşina electrică a domeniului Zabola şi care a servit apoi drept garaj se află printre recomandările publicaţiei străine. Pentru o plimbare rustică, ei recomandă Hanul Ursita, o fermă restaurată din Roşia Montană, unde turiştii pot înota în râuri de munte şi pot să se relaxeze alători de păstorii din sat.

     

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • General Motors vrea să lanseze în Europa maşini low-cost sub marca Opel, care ar putea concura Dacia

     GM, care se luptă pentru a reveni pe profitabilitate în Europa, vrea să acopere segmentul de entry-level dominat de brandul Dacia, care a speculat cererea puternică a europenilor loviţi de austeritate pentru a deveni producătorul cu cea mai rapidă creştere de pe continent, notează  Financial Times.

    “Dacia este o mare realizare. GM nu este nicidecum Dacia, dar acest întreg segment low-cost şi entry level este foarte interesant. Ei trebuie admiraţi. Este cert că ne uităm la acest segment”, a spus Karl-Thomas Neumann, director executiv Opel, divizia europeană a GM.

    Compania americană intenţionează să utilizeze noua linie low-cost pentru a recupera terenul pierdut după decizia costisitoare de anul trecut de a retrage marca Chevrolet din Europa..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Pieţele financiare ar putea fi prea optimiste în privinţa Europei

    Europa se confruntă în continuare cu provocări majore în privinţa viitorului pe termen lung, iar pieţele financiare riscă printr-o atitudine lipsită de precauţie, a spus Lagarde.

    “Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte, iar pieţele financiare sunt optimiste. Poate prea optimiste”, a avertizat şeful FMI, potrivit CNBC.

    Criza financiară din 2008 a forţat multe ţări să restructureze şi să reechilibreze economiile. Îndatorarea semnificativă a guvernelor şi băncilor a împins zona euro din nou în recesiune în 2011.

    Economia a revenit pe creştere în vara anului trecut, însă ritmul avansului PIB a rămas anemic, cu numai 0,2% anual în ultimele trei luni din 2013.

    Recuperarea economică aflată în fază incipientă ar putea fi lovită de “un cerc vicios”, a avertizat directorul FMI, adăugând că Banca Centrală Europeană şi liderii zonei euro trebuie să asigure un mediu cât mai bun pentru revenirea economiei.

    Guvernele ar trebui să elimine piedicile pentru inovaţie, înfiinţare de locuri de muncă şi productivitate, a spus Lagarde.

    De asemenea, politica Băncii Centtrale Europene ar trebui să susţină activitatea economică până la reluarea cererii de consum, în timp ce guvernele care pot să majoreze cheltuielile ar trebui să investească mai mult.

  • Planurile lui Juncker pentru Europa: de toate pentru toţi

    Juncker a anunţat că în mandatul său, în următorii cinci ani, niciun alt stat nu va mai adera la UE, pentru că e nevoie mai întâi “să se facă o pauză pentru consolidarea a ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre”, afirmaţie care în Marea Britanie a fost interpretată drept o dezavuare implicită a viitorului referendum de independenţă a Scoţiei. Noul şef al CE a precizat însă că negocierile de aderare vor continua, în special cu statele din fosta Iugoslavie şi cu Albania, ca şi discuţiile vizând parteneriatul cu Ucraina şi Republica Moldova.

    Principala lui temă de interes a fost, de departe, consolidarea coeziunii interne a deciziilor în UE, Juncker cerând parlamentarilor “să reziste tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine” şi pledând pentru o “guvernanţă economică” a zonei euro, în aşa fel încât “să se încheie situaţia ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanţi care, de cele mai multe ori, se contrazic”.

    În privinţa relaţiilor Comisiei cu Parlamentul şi Consiliul, Juncker a spus: “Să vedem ce putem realiza în practică şi să nu îi plictisim pe cetăţenii noştri cu dezbaterile noastre interinstituţionale. Să rezistăm tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine. Dacă spuneţi “da” la Bruxelles, nu spuneţi “nu” în altă parte. Trebuie să fim o echipă, conform metodei comunitare de luare a deciziilor”. “Nu trebuie să europenizăm orice problemă, oricât de mică din UE, ci să ne concentrăm pe chestiunile mari”, a adăugat el.

    Pentru stimularea relansării economice a UE, Juncker a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

    Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a comentat că votul pentru Juncker a fost un vot pentru austeritate şi creştere economică. “Sper să le facem pe ambele: fără disciplină fiscală nu există creştere, dar trebuie să mergem mai departe de disciplina fiscală şi să încurajăm creşterea economică printr-un pachet de măsuri dedicate creşterii”, a spus Verhofstadt.

    Parlamentul European i-a validat şi pe cei patru noi comisari europeni pentru posturile rămase vacante după cei comisarii anteriori au fost aleşi deputaţi europeni. Jyrki Katainen (Finlanda), pentru afaceri economice şi monetare şi euro, îl înlocuieşte pe Olli Rehn, Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie şi antreprenoriat, îl înlocuieşte pe Antonio Tajani, Martine Reicherts (Luxemburg), pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, o înlocuieşte pe Viviane Reding, iar Jacek Dominik (Polonia), pentru programare financiară şi buget, îl înlocuieşte pe Janusz Lewandowski. Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la 31 octombrie.
     

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Arafat: România, prima ţară din Europa, dacă nu şi din lume, în ce priveşte telemedicina

     Preşedintele Fundaţiei pentru SMURD, Raed Arafat, a spus că, în anii ’90, telemedicina din România din prezent era un vis îndepărtat.

    “Fiind cineva care crede în Star Trek, visam să ajung. Dar în realitate, în anul ’90, acesta era un vis îndepărtat, pe care cred că nici nu îl visam. Încet-încet au început să apara indicii că putem face ceva. Pot să spun că în 2003, când am început proiectul pilot finanţat de Vodafone, de fapt am deschis o poartă pentru telemedicină. România este poate prima ţară din Europa, dacă nu din lume, care este foarte bine pusă la punct şi încă în dezvoltare. Aici, proiectul pilot din 2003 a fost de fapt primul click care a făcut ca acest tăvălug să pornească şi să nu se mai oprească”, a declarat doctorul Raed Arafat, la conferinţa “Mediafax Talks about Technology for Social Change”, realizată cu sprijinul Fundaţiei Vodafone România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Junker: Moneda euro protejează Europa. Declaraţia a provocat protestele euroscepticilor

     “Moneda unică nu divizează Europa, o protejează”, a afirmat Juncker în faţa eurodeputaţilor, care urmează să voteze marţi după-amiază numirea fostului premier luxemburghez la conducerea Comisiei Europene. El a reamintit, în discursul din Parlamentul European, epoca “războaielor monetare” şi “pierderea demnităţii” statelor, nevoite să accepte deprecierea monedei.

    Afirmaţiile sale au provocat proteste în rândurile euroscepticilor britanici, dar şi aplauze. Un eurodeputat britanic din cadrul partidului britanic eurosceptic UKIP l-a întrerupt strigând “Gunoi”, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, să intervină pentru a reinstaura calmul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile şi fondurile din Europa trebuie să vândă credite imobiliare de aproape 600 miliarde de euro

     Instituţiile de credit, managerii de active şi băncile înfiinţate special pentru active cu probleme, precum Sareb în Spania, au vândut astfel de împrumuturi în valoare de 40,9 miliarde de euro în primele şase luni, în creştere de peste şase ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un raport al firmei de consultanţă imobiliară, citat de Bloomberg.

    Tranzacţiile, inclusiv ipoteci prescrise, vor ajunge la un nivel record de 60 miliarde de euro în acest an, estimează Cushman & Wakefield.

    Băncile, precum Royal Bank of Scotland, accelerează vânzările de portofolii de credite, concomitent cu declinul costurilor de finanţare şi îmbunătăţirea încrederii în economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa de retail din România va creşte în acest an cu 4,3%, una dintre cele mai bune creşteri din Europa

     “Creşterea comerţului online pune presiune asupra formatelor de retail tradiţional în toată Europa. De aceea, anticipăm o creştere moderată pentru acestea din urmă, de 0,6% (în medie) pentru ţările UE în 2014. Printre fruntaşi se numără România (+4,3%) şi ţările baltice (+4,8-5,9%). De asemenea, creşterea puternică pe care o previzionăm pentru Turcia (9,5%) va fi contrabalansată de nivelul ridicat al inflaţiei. Ne aşteptăm ca situaţia retailului să înceapă să se stabilizeze anul acesta în special în statele din sudul Europei cu economia greu afectată”, se arată în studiul privind piaţa de retail din Europa.

    Scăderi ale vânzărilor de retail sunt aşteptate în Grecia (-3%), dar într-un ritm mai redus decât în 2013, dar şi în Germania (-1%, pentru prima dată din 2009) şi în Olanda (-1,5%).

    Creşterea pieţei de retail are loc în condiţiile în care România are printre cele mai reduse suprafeţe de vânzare pe cap de locuitor din România (0,67 metri pătraţi), faţă de media de 1,11 metri pătraţi în cele 32 de ţări analizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro