BusinessMagazin

Tag: plati

  • SCAD tarifele la telefonie. Cât vom plăti de la 1 aprilie pentru apeluri

     Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor în altă reţea, sunt plătite între operatori pentru convorbirile clienţilor în afara reţelei la care sunt abonaţi sau au cartelă prepaid. Acest preţ se regăseşte în tariful perceput clientului care iniţiază apelul.

    “Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a adoptat, în urma avizului favorabil primit din partea Comisiei Europene, deciziile prin care sunt stabilite noile tarife maxime pentru serviciile de interconectare în vederea terminării apelurilor. Începând cu data de 1 aprilie, noile tarife maxime pentru terminarea apelurilor în România scad de la 0,67 eurocenţi/minut la 0,14 eurocenţi/minut, pentru terminarea la puncte fixe, respectiv de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut, pentru terminarea la puncte mobile”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    În urma finalizării procesului de consultare naţională a modelelor de calculaţie a costurilor pentru determinarea tarifelor de interconectare din a doua jumătate a anului 2013, ANCOM a notificat Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la aplicarea noilor plafoane tarifare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    172
    numărul românilor care aveau anul trecut active nete de minimum 30 mil. de dolari, cu patru mai multe decât în 2012, conform unui studiu Knight Frank

    1 mld. euro
    plăţile online făcute anul trecut de deţinătorii de carduri, din care două treimi pentru cumpărături din afara României

    30.600
    numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în 2013, în creştere cu 5.800 faţă de anul anterior

    6,6 mil. lei
    valoarea taxelor şi impozitelor locale plătite direct cu cardul pe internet în primele două luni ale anului, triplu faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    4,1%
    cu atât au crescut în primele două luni ale anului veniturile bugetare faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 30,5 mld. lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 5,8%, la 33,5 mld. lei

    0,5%
    cu atât a scăzut faţă de ianuarie soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor în luna februarie cu 0,5%, în termeni reali, până la 218,3 miliarde de lei, atingând  un nou minim cel puţin pentru ultimul an


     

  • Cine sunt campionii plăţilor la negru în Europa

    Pe locurile următoare se situează cei din Croaţia (8%) şi cei din Grecia, Slovacia şi România (7%), în timp ce ţările unde plăţile se desfăşoară cel mai corect sunt Germania, Finlanda, Franţa, Suedia (1% din angajaţi declară că au primit plăţi salariale “în plic”) şi Malta (0%).

    Pe ansamblul UE, faţă de situaţia din 2007 se constată o ameliorare a conduitei fiscale a angajatorilor (ponderea salariaţilor plătiţi la negru a scăzut de la 5% la 3%), însă zona din UE unde plata la negru rămâne cea mai mare rămâne Europa Centrală şi de Est.

    Interesant este că România are cea mai mare pondere de respondenţi (16%) care au refuzat să răspundă la întrebarea Eurobarometrului (“Aţi primit la negru o parte sau tot salariul de la angajator?”), pe locurile următoare situându-se respondenţii din Bulgaria şi Cipru (4%).

  • Noul proprietar: Afacerea Praktiker a fost foarte prost gestionată. Relansăm brandul în septembrie

     “Trei magazine, din Galaţi, Piatra Neamţ şi Focşani, sunt în propietatea noastră, restul de 24 sunt închiriate de la diferite companii. Praktiker are 1.700 de angajaţi permanenţi, la care se adaugă 600 de angajaţi plătiţi tot de companie pentru servicii externalizate, pază, curăţenie etc. Compania nu are nicio datorie la bănci sau la furnizori, totul este plătit la zi. A fost o afacere prost gestionată şi asta mă bucură pentru că pentru orice contract pe care îl aducem acum la masa de negociere obţinem 50% reducere. Dacă făceau totul nu mai aveam ce face noi acum”, a declarat Omer Susli, omul de afaceri turc care a preluat în urmă cu o lună reţeaua de bricolaj Praktiker, la conferinţa “Restructurarea, o măsură de însănătoşire a companiilor”, organizată de Ziarul Financiar.

    Susli spune că Praktiker plătea anual 24 de milioane de euro chirii pentru spaţiile pe care le ocupau cele 24 de magazine. Praktiker are în România o reţea de magazine cu 27 de magazine, a doua ca mărime, cu o suprafaţă de vânzare de 184.300 de metri pătraţi. Cele mai multe magazine au fost deschise între 2005 şi 2008, perioada de boom imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei cu venituri din chirii care nu au primit decizia de impunere cu 5,5% CASS trebuie să plătească

     “Ştiu că a existat o problemă, o mică întârziere în emiterea deciziilor privind contribuţiile la fondul de sănătate, este într-adevăr neplăcut pentru toată lumea, dar se poate face un calcul aproximativ, adică în momentul când un contribuabil are decizia de impunere poate să-şi calculeze un procent de 5,5% la venitul respectiv şi să se ducă să plătească”, a declarat joi directorul general adjunct al Direcţiei Asistenţă Contribuabili în cadrul ANAF, Mihaela Huţanu.

    Ea a arătat că, deşi pentru prima tranşă a contribuţiilor procesul de actualizare a deciziilor de impunere a fost puţin întârziat, obligaţia contribuabilului de a plăti este prevăzută în legislaţie.

    “Orice obligaţie fiscală se achită în mod normal pe bază de impunere, nu ştiu să vă spun dacă vor fi penalităţi sau nu (pentru cei care nu vor plăti contribuţia la sănătate pentru primul trimestru dacă nu au primit decizii de impunere cu CASS 5,5% – n.r.), dar legea îmi spune că am obligaţia plăţii la data de 25 martie”, a precizat Huţanu, întrebată dacă vor fi penalităţi în aceste cazuri, din vina Fiscului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Cotovelea: Serviciile ANAF furnizate cetăţenilor sunt mizerabile şi primitive. Am aşteptat 45 de minute să plătesc taxele

     “Ştiu în detaliu situaţia de la ANAF pentru că şi eu, la fel ca şi alţi cetăţeni ai României, am fost în situaţia să achit anumite contribuţii ale familiei şi, după 45 de minute, nu am înţeles deloc, sincer vorbind, cum este organizată această instituţie a statului. Este o mizerie ce se întâmplă acolo. Sunt nevoi mari, investiţii financiare care trebuiau realizate până acum, erau angajamente pe care România le-a luat în 2010, lucruri care încă nu funcţionează (…) Ceea ce se întâmplă acum la toate sediile ANAF este un privitimism dacă ne comparăm situaţia cu alte state europene, cum ar fi Germania sau Austria, unde peste 99% din plăţi se fac online”, a afirmat Cotovelea, la conferinţa internaţională “Mediafax Talks about Digital Europe”.

    El a adăugat că situaţia de la ANAF poate fi schimbată prin utilizarea fondurilor europene care vor fi alocate României în perioada 2014-2020 pentru informatizarea administraţiei publice.

    “În plus, Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut care poate ajunge până la 100 milioane de euro pentru informatizarea instituţiei, care trebuie să fie o prioritate”, a afirmat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au plătit în primele două luni din 2014 de aproape trei ori mai multe taxe şi impozite locale cu cardul pe internet

    Internetul permite contribuabililor să-şi plătească taxele oricând şi de oriunde şi să evite astfel eventualele cozi de la ghişee. La sfârşitul anului trecut, 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale, prin platforma ghiseul.ro sau platformele proprii.

    O altă componentă a campaniei naţionale care permite contribuabililor să-şi plătească simplu şi rapid taxele locale o reprezintă locaţiile speciale, deschise zilnic, până la sfârşitul lunii martie 2014, în centre comerciale şi sucursale bancare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Târgu-Mureş şi Iaşi. Această iniţiativă îşi propune să vină în sprijinul contribuabililor care doresc să beneficieze de tot mai multe modalităţi simple de plată a taxelor. Până la 15 martie, românii au plătit cu cardul taxe şi impozite locale în valoare de peste 1 milion de lei în cadrul locaţiilor speciale.

     

  • ING va rambursa încă 1,22 miliarde de euro statului olandez, în contul bailout-ului primit în timpul crizei

     Tranşa, care va fi achitată la 31 martie, este cu 100 milioane euro mai mare faţă de suma datorată conform calendarului de rambursare din planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană, potrivit unui comunicat publicat marţi dimineaţă de ING Groep.

    După finalizarea acestei plăţi, rambursările ING către statul olandez vor totaliza 12,5 miliarde euro, din care 9,3 miliarde euro reprezintă principalul, iar 3,2 miliarde euro dobânzi şi prime.

    “Tranşa care va fi plătită săptămâna viitoare către statul olandez, de 1,225 miliarde euro, va aduce ING cu un pas mai aproape de rambursarea în totalitate a sprijinului de 10 miliarde euro primit de la stat în timpul crizei financiare. Intenţionăm să efectuăm ultima plată în luna mai a anului viitor. Va rezulta un randament total anualizat de 12,5% pentru statul olandez”, a declarat în comunicat directorul general al ING, Ralph Hamers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurobarometru: România are procent mare de angajaţi “plătiţi la plic” – 7%. Media UE este de 3%

     Aproximativ unul din zece europeni (11 la sută) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce patru la sută recunosc că ei înşişi au fost plătiţi “la negru”, în schimbul unei munci fără forme legale.

    În plus, unul din 30 (3 la sută) a fost plătit parţial în numerar de către angajatorul său – “remuneraţie în plic”, conform aceluiaşi Eurobarometru.

    “Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta”, precizează CE, într-un comunicat.

    Potrivit Eurobarometrului, România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de “angajaţi cu remuneraţie în plic”, fiind înregistrat un procent mult mai mare decât media înregistrată în UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste jumătate dintre românii care cumpără online aleg produse sau servicii până în 100 euro

     Dintre aceştia, 25,6% alocă între 91 şi 255 lei (21-50 euro) pentru cumpărăturile online, 18% între 226 şi 450 lei (51-100 euro) şi 16% între 1 şi 90 lei (1-20 euro).

    Un procentaj important, de 23,3%, este înregistrat şi în cazul persoanelor care alocă între 451 şi 1.300 lei (101-300 euro) pentru achiziţii de pe internet.

    La extrema cealaltă, la fiecare 100 de cumpărători online din România există unul care în ultimele 6 luni a achiziţionat un produs sau serviciu cu valoare mai mare de 1.000 euro.

    De asemenea, numărul femeilor care au cumpărat doar lucruri cu valoare redusă (până în 20 de euro) de pe internet în ultima jumătate de an este aproape dublu faţă de cel al bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situatie (21,7% femei versus 12,6% bărbaţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro