BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Cum a salvat Dacia combinatul de la Galati

    Deocamdata, comenzile sau clientii noi nu prea au mai aparut. Se
    poate spune insa ca industria automotive a salvat comenzile interne
    ale Mittal in acest an: “Fabrica Dacia lucreaza la intreaga
    capacitate, datorita comenzilor externe, dar nu putem spune acelasi
    lucru despre alti clienti ai nostri, dat fiind ca activitatea la
    santierele navale e complet oprita, iar constructiile nu prea
    merg.


    Dar nu e vorba numai de Romania, in Turcia e la fel”, spune
    Thierry le Gall, noul sef al combinatului.


    Cititi mai multe despre activitatea de la combinatul ArcelorMittal
    Galati     pe www.businessmagazin.ro

  • Exclusiv: Planurile noului sef de la ArcelorMittal Galati

    “Pentru mine mesajul crizei nu s-a sfarsit. Poate in 2012, 2013
    vom reusi sa atingem din nou nivelul de productie din 2007 sau
    poate din 2008. Dar va lua ceva timp. Si trebuie sa fim foarte
    prudenti cand facem astfel de predictii. Sa nu uitam ca toate
    estimarile facute in ultimul an de experti au fost gresite”.
    Thierry le Gall, managerul de criza adus de ArcelorMittal la
    Galati, nu este genul optimist de manager. A preluat din iunie de
    la Augustine Kochurampil, fostul CEO, un combinat care lucrase in
    primele luni din 2009 la 40% fata de anul trecut, avea pierderi cu
    50% mai mari decat profitul obtinut in aceeasi perioada din 2008,
    avea sindicalistii furiosi pe platforma si, cel mai important, nu
    vedea capatul tunelului.

    Le Gall raspunde repede si scurt la intrebari si asculta foarte
    atent cand cineva vorbeste romaneste langa el. La prima incercare a
    cuiva de a-i traduce, da din mana semn ca a inteles. E foarte
    grabit. Nu are timp sa stea la povesti cu traducerile, asa ca
    prefera sa aproximeze intelesul frazelor folosind limba materna,
    franceza, precum si ceea ce aude de jumatate de an in Macedonia sau
    Turcia, tari pe care le coordoneaza de la Galati. Venirea lui Le
    Gall la conducerea combinatului de la Galati a coincis cu o
    reorganizare a activitatilor din regiune, ArcelorMittal Galati
    devenind centrul Diviziei de Produse Plate din Europa de Est,
    divizie coordonata de Le Gall din Cladirea Turn de la intrarea in
    combinat.


    Locarea lui Le Gall in Romania a fost motivata de faptul ca
    Galati reprezinta 80% din capacitatea si afacerile generate de
    aceasta divizie – in Macedonia este o fabrica de laminare, iar in
    Turcia e o divizie comerciala, dar si o capacitate de laminate
    zincate, tot pe parte de finisare. Galati furnizeaza acestor
    fabrici rulouri de otel, astfel ca cele trei capacitati lucreaza
    intregrat. Modificarea organizarii a urmarit in primul rand o mai
    clara localizare a deciziilor la nivel european: Le Gall este acum
    responsabil de productie si marketing de produse plate (rulouri si
    table) pentru intreaga regiune – Romania, Turcia, Balcanii,
    Grecia.

    Le Gall e grabit pentru ca are multe sedinte si multe teancuri
    de hartii pe birou, dar si pentru ca are un mandat de doar doi ani
    (desi ar putea fi mai mult sau mai putin de doi ani, dupa cum
    precizeaza managerul) in care trebuie sa rezolve problemele de la
    Galati. Pana acum, le-a identificat si se gandeste la un plan “de
    bataie”.

  • Bancherii Cuprului

    Simu si Pitulea nu aveau experienta in neferoase, dar au reusit
    sa transforme o afacere muribunda intr-o poveste de succes: cu
    investitii de zece milioane de dolari, reduceri de consumuri si de
    personal, cifra de afaceri a crescut de la 25 de milioane de dolari
    in 2003 la peste 100 de milioane de dolari in 2004.

    Și chiar daca actuala criza economica nu a iertat Cuprom,
    povestea tot isi pastreaza parfumul de succes.


    Click aici pentru a citi materialul    .

  • Cum au trecut publicitarii prin criza

    “Ne vor trebui ani de zile, cu cresteri incrementale mici, ca sa
    ajungem din nou la valorile din 2007-2008”, spune grav Bogdan
    Enoiu, cel care de 18 ani conduce afacerile McCann Worldgroup
    Romania, care cuprinde B.V. McCann Erickson (include agentia de
    media Universal McCann si agentia de creatie McCann Erickson),
    agentia de comunicare interactiva MRM Worldwide si compania de BTL
    Momentum. Cu toate acestea, nu este singurul care inca mai
    bugeteaza profit pentru anul in curs. Semn ca, totusi, publicitarii
    ar putea iesi cu fata curata dintr-o criza care a cernut multe
    afaceri si a dus in pragul disparitiei multe companii.

    O parte dintre publicitari – cea mai mica – cred ca in aceste
    momente traversam partea cea mai grea a crizei, lasand sa se
    inteleaga ca de acum incolo e loc numai de crestere. Moderata, ce-i
    drept, insa dupa un an de cumpana orice crestere e buna. “Vom
    creste timid, cu maximum 10% pe an, diferentiat pe domenii. Ne
    apropiem de ceea ce eu numesc , o marja de crestere de 2-3% pe an,
    putin inca pentru o piata emergenta cum suntem noi, insa natural
    pentru o piata matura, cum tindem sa ajungem”, spune Veronica
    Savanciuc, presedintele Lowe&Partners, grup care detine in
    Romania agentia de publicitate Lowe&Partners, agentia de media
    Initiative Media, Lowe PR, Medic One si Brand Connection.

    Cresterile despre care vorbeste Savanciuc si care sunt invocate,
    de altfel, de mai toti jucatorii din piata vin dupa ce anul acesta
    industria serviciilor de comunicare a scazut cu 45-50%, desi la
    sfarsitul lui 2008 se preconizau scaderi nu mai mari de 5-10
    procente. “Anul trecut, cel mai negru scenariu pe care ni-l
    imaginam e sa nu mai avem cresteri, in niciun caz sa scadem”, spune
    Stefan Iordache, directorul general al Leo Burnett Romania.

    In aceiasi termeni raspunde si Zoltan Szigeti, presedintele The
    Group, atunci cand este intrebat despre modul cum vede revenirea
    generala a economiei si, in particular, redresarea industriei de
    comunicare. “Revenirea? Va fi lenta! Convulsiile vor mai dura
    cativa ani, iar intre timp ne vom obisnui cu faptul ca evolutiile
    de la un la altul se masoara in procente cu o singura cifra”.

  • Investitiile in economie in scadere la sase luni

    Ramurile in care s-a realizat un volum mai mare de investitii sunt industria si comertul/serviciile (tranzactii imobiliare, comertul cu ridicata si amanuntul, repararea autovehiculelor).

    In trimestrul al doilea, investitiile realizate in economia nationala au scazut cu 29% fata de acelasi interval din 2008, la 14,008 miliarde de lei.

     

  • Electroputere Craiova, pierderi de 4 mil. euro in S1

    Dupa primele trei luni din acest an, compania afisa un rezultat negativ de doar 0,5 mil. lei. Cifra de afaceri a companiei s-a majorat in primele sase luni cu 70%, pana la 32,2 mil. euro (136 mil. lei).

    Pierderile provin in cea mai mare parte din activitatea financiara a firmei, care a generat un rezultat negativ de 12,7 mil. lei, in timp ce pierderile din activitatea de baza a companiei s-au redus de 3 ori, la 4,2 mil. lei.
     

  • Roboscan, povestea unui inventator roman

    Impreuna cu inginerii de la MB Telecom, firma infiintata de el in 1994, Mircea Tudor a castigat cam tot ce era de castigat in lumea inventicii. “Suntem, daca vreti, campioni mondiali la inventica in 2009”, zice el. Inventiile nu merg la campionate mondiale, dar Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radiatii gama, a castigat in aprilie marele premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva (cel mai prestigios concurs international de inventica) si, doua luni mai taziu, singurul premiu pe care il acorda anual Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) unei singure inventii, indiferent de domeniu, buget sau tara de origine. Distinctia WIPO e poate cel mai important premiu pe care il poate castiga o inventie.

    Sediul MBT are o firma mica, metalica la intrarea in curte, in rest, nimic special. Angajatii – imbracati lejer (sportivi, daca ne luam dupa mingile de baschet sau rachetele de tenis pe care le-am vazut la purtatori). Traversezi un hol ingust ce te poate conduce, daca nu vrei sa treci prin sala cu vreo 20-25 de calculatoare unde lucreaza inginerii si proiectantii, direct in garajul cu iesire spre curtea din spate. Acolo, chiar inainte de panoul de baschet, sta un Roboscan proaspat curatat. In soarele de la ora 11, straluceste; un camion cu o bara ce pleaca din locul remorcii si se prelungeste in lateral, cam la patru metri distanta. Doar ca nu are loc pentru sofer. Nu are pentru ca nu-i trebuie – se conduce singur.

    De fapt, asta e si noutatea: manevrarea de la distanta a unui dispozitiv de scanare cu radiatii gama. Inainte de Roboscan, toate sistemele de scanare cu radiatii gama aveau nevoie de operatori umani in zona de expunere (30 de metri). Ofiterul vamal, sau persoana care conducea operatiunea de scanare o facea din spatele cabinei soferului si era protejat de o “cusca” din plumb ce respingea radiatiile. Dar nu era ferit in totalitate. Pentru o protectie totala, peretii de plumb ar fi trebuit sa aiba o grosime de 6 centimetri, caz in care sasiul ar fi cedat sub greutatea custii. Asa, intr-o situatie de compromis, toata lumea din afacerile cu scanare prin radiatii, inclusiv firma MBT inainte de actualul Roboscan, folosea pereti de plumb grosi de 10 mm.

    Firma romaneasca a brevetat acum cea mai sigura si, aparent, cea mai simpla solutie: indepartarea oamenilor din raza de actiune a radiatiilor. De ce nu au facut-o altii, japonezii sau germanii, inaintea lui Tudor si a echipei sale? Raspunsul lui Mircea Tudor suna multora populist: inginerii romani sunt capabili sa gandeasca in perspectiva sau in avans proiecte complexe, in timp ce japonezii, sau coreenii, sau nemtii au nevoie de un management foarte capabil care sa suplineasca lipsa lor de imaginatie. Cel putin in cazul acestei tehnologii, cei 17 romani care si-au adus o contributie esentiala la construirea Roboscan (premiati pentru aceasta si de Presedintie) au fost mai inventivi decat inginerii straini.

    “Probabil ca sistemul de invatamant, cu toate talerele sale, ne-a obligat, prin cunostintele generale, sa gandim pluridisciplinar”, spune el. Sorin Mircea Axinte este directorul MINATECH-RO, parc stiintific si tehnologic de micro- si nanotehnologii avizat pentru functionare de Ministerul Educatiei si Cercetarii in 2004. Dupa el, cercetarea romaneasca este valoroasa, dar nu e directionata corespunzator: “Cercetatorul trebuie lasat sa gandeasca liber, dar fara o directie si fara sa raspunda la niste probleme punctuale ale economiei romanesti e greu sa faci cercetare.” De aceea, crede Axinte, ar trebui propuse teme strategice care sa aiba ca punct de plecare cererea din economie. El isi aduce aminte de vremea cand in Romania exista un program asa-numit de asimilari: “Ti se spunea ca, incepand cu luna viitoare, nu se mai achizitioneaza un anume produs de import si trebuia sa gasesti solutii, pentru ca altfel economia nu mai era functionala”.

     

  • MFP: Primii trei producatori de ciment au avut profituri de peste un mld. de lei in 2008

    Piata romaneasca a cimentului este disputata de subsidiarele locale a trei mari producatori de materiale de constructii la nivel mondial, respectiv Lafarge (Franta), HeidelbergCement (Germania) si Holcim (Elvetia).

    Rezultatele analizate, raportate de companii Ministerului de Finante, sunt aferente productiei de ciment, la Lafarge si HeidelbergCement, iar in cazul Holcim castigul cuprinde si profitul inregistrat din productia de agregate si betoane, cimentul avand insa ponderea cea mai importanta in activitatea companiei.

    Profitul net al Lafarge Ciment (Romania) s-a majorat anul trecut cu 36,8%, de la 440,9 milioane lei la 603,5 milioane lei, cel al Holcim (Romania) s-a diminuat cu 3%, de la 114,5 milioane lei la 111,14 milioane lei. Castigul net al Carpatcement Holding s-a diminuat cu 5%, de la 340,3 milioane lei la 323,1 milioane lei.

    Cumulat, castigul net al celor trei companii s-a majorat cu peste 15%, de la 895,8 milioane lei la 1,03 miliarde de lei.

    Astfel, o alta premiera este faptul ca si rulajul Holcim (Romania) si Carpatcement Holding a depasit pragul de un miliard de lei in 2008.

     

  • Activele SIF-urilor au crescut cu 5,21% in 7 luni

    Cea mai mare crestere, de 3,9% a fost raportata de activul net al SIF Banat -Crisana (SIF1), care a ajuns la 1,171 miliarde lei, de 1,134 miliarde lei inregistrat la finele lunii iunie. Comparativ cu activul net de la 31 decembrie, de 1,011 miliarde de lei, indicatorul a consemnat un avans de 15,8%.

    SIF Transilvania (SIF3) detinea si la sfarsitul celor sapte luni cele mai mari active nete, de 1,423 miliarde de lei, dar a inregistrat o scadere de 0,05% fata de iunie, cand se plasau la 1,419 miliarde de lei. Fata de nivelul de la finele lui 2008, de 1,335 miliarde de lei, valoarea activelor nete a avansat cu 6,6%.

    SIF Oltenia (SIF5) a ocupat locul al doilea, cu active nete de 1,314 miliarde de lei, in urcare cu 2,2% fata de luna anterioara, de 1,267 miliarde de lei, dar in crestere cu 16,4% comparativ cu nivelul activelor nete de la finele lunii decembrie, de 1,128 miliarde de lei.

    Pe locul al treilea se situeaza SIF Muntenia, cu active de 1,262 miliarde de lei. Valoarea consemnata la finele primelor sapte luni este inferioara celei raportate pentru anul trecut, de 1,389 miliarde de lei, dar depaseste cu 0,92% activul net de la finele lunii iunie.

    Activele nete ale SIF Moldova (SIF2) au crescut cu 2,05% fata de iunie, la 952,9 milioane de lei, dar se situeaza cu 0,5% sub nivelul de la finele anului trecut, de 957,9 milioane lei.

     

  • Profit de sase ori mai mic la Alro

    Veniturile companiei au coborat cu 32,5%, la 780 milioane de lei, in timp ce cheltuielile s-au diminuat cu 17,5%, la 744,7 milioane lei. Cifra de afaceri a producatorului a scazut cu 28% la 999,5 milioane lei.