BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Adidas mai deschide sapte magazine

    In acest scop, vor fi vizate, in primul rand, orasele mari din tara.

    Grupul german Adidas a infiintat in 2004 propria companie pe plan local, Adidas Romania, care, in momentul de fata detine o pozitie puternica pe piata locala de articole sportive.

    "Compania Adidas Romania este astazi de 16 ori mai mare decat in momentul deschiderii, deci cresterea a fost foarte mare si peste asteptarile noastre. De altfel, Adidas Romania are printre cele mai bune rezultate din regiune", a spus Ozmutlu.

    Adidas este si sponsorul echipei nationale de fotbal a Romaniei, pentru care a lansat ieri noul echipament oficial care va fi folosit la UEFA Euro 2008.

    Pentru prima oara, Adidas ofera tricourile replica si pentru suporteri, preturile fiind cuprinse intre 136 lei (tricoul replica) si 144 lei (tricoul autentic).

  • Fashion House se deschide in noiembrie

    Centrul comercial va cuprinde mai mult de 120 de magazine, o zona de restaurante, spatiu de relaxare, un loc de joaca pentru copii precum si o parcare de 2.700 locuri.

    Fashion House Outlet Bucuresti face parte din complexul West Park, cel mai mare parc de retail amplasat in vestul capitalei, situat la kilometrul 13 pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Complexul este construit pe un teren de 250.000 de metri patrati si implica o investitie de aproximativ 120 milioane euro, aproximativ o treime din suprafata urmand sa fie ocupata de Fashion House.

    Suprafata inchiriabila a centrului comercial de tip outlet va fi de 20.478 de metri patrati, pentru peste jumatate din spatiu fiind incheiate contracte de inchiriere sau acorduri de principiu, printre clienti numarandu-se: Aldo, Benetton, Bigotti, Dockers, Ecco, Fornarina, Jolidon, Kidland, Lee Cooper, Leonardo, Levi’s, Dockers, Nautica, Nomino (O’Neil), Optiplaza, Samsonite, Skiny, Steilmann si Timberland.

    Pe langa Fashion House, complexul de retail West Park un retailer de tip bricolaj – Hornbach cu o suprafata de 23.000 mp, un retailer IT&C – prima unitate locala a Technomarket cu o suprafata de 6.000 mp si un retailer de mobilier – de asemenea, prima unitate a Kika, care va avea o suprafata de 29.000 mp.

    Cititi si Doua outlet-uri, unul langa altul pe autostrada A1

  • Boutique-ul, viitorul retail-ului GSM?

    „Pana la sfarsitul lunii martie vom avea 40 de magazine Say, iar in aprilie estimam ca vom incheia procesul de remodelare a magazinelor achizitionate, astfel incat intreaga retea de magazine va fi exclusiv Say“, declara Alina Duna, directorul de marketing al MCS Communications. Alaturi de HAT, importatorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, si de Boom TV (DTH Television), MCS se afla sub umbrela grupului israelian Milomor Trade & Communications.
    Brandingul magazinelor presupune o investitie totala de aproximativ 10 milioane de euro, suma care va include si costurile de promovare pe TV, radio, print, outdoor si internet. Compania estimeaza anul acesta venituri de 60 de milioane de euro din magazinele Say, pragul de profitabilitate urmand a fi atins in a doua jumatate din 2008. Reteaua de magazine Say comercializeaza produse din zona telefoniei mobile, a televiziunii prin satelit, foto, IT si multimedia. Conceptul de retail Say vizeaza suprafete intre 25 si 80 mp, strategie gandita de compania britanica Brandinstinct, in timp ce identitatea, imaginea si strategia de comunicare au fost trasate de agentia de publicitate Cap.
    Un model similar de business a adoptat la finalul anului trecut Dan Ostahie, omul de afaceri care detine lantul de retail de electronice, electrocasnice si IT Altex, prin lansarea conceptului de magazine Digit’Up, pe o suprafata de aproximativ 100 mp. Desi aceasta lansare a ridicat multe semne de intrebare, conceptul de magazine mici neavand succes in ultimii ani pe o piata dominata de magazine cu suprafete mari, numarul magazinelor Digit’Up a ajuns deja la 12.
    Pentru 2008, MCS si-a propus sa ajunga la cca 200 de magazine, atat prin crestere organica, avand deja mai mult de 50 de contracte si precontracte semnate pentru spatii, dar si prin achizitii. „Unul dintre motivele pentru care am achizitionat magazinele Turbo GSM si Future Shop a fost spatiul si pozitionarea favorabila, in centre comerciale sau in zone cu trafic intens“, explica directorul de marketing al MCS, desi din vechile magazine Turbo nu s-a pastrat absolut nimic. „Vom cauta lanturi de magazine care sa ne ofere aceleasi avantaje.“
    Compania are in vedere localitatile cu peste 50.000 de locuitori, prioritara fiind acoperirea tuturor resedintelor de judet, si are in plan sa lanseze si Say Flagship Store, un model de magazine pe suprafete mai largi, de 120 mp, in principalele centre comerciale din orasele mari.
    Principalii retaileri gsm

    Retea
    Nr. magazine
    Germanos
    206
    Fonomat
    154
    Euro GSM
    120
    Avenir Telecom
    103
    Proton
    73
    Say
    62

    Sursa: companiile

  • Viata incepe la 50 de ani

    Metoda este aplicata in mai toate domeniile, dar a devenit foarte evidenta in cazul retelelor comerciale si al constructiilor, care au inceput anul in forta cu campanii de recrutare. Cele doua domenii sunt printre cele mai afectate de fluctuatia de personal, mai ales in cazul posturilor inferioare, iar angajatorii sunt astfel nevoiti sa modifice profilul candidatilor cautati.

    „In momentul de fata, un student are de ales intre cel putin trei sau patru posturi, care poate nu necesita aceeasi bataie de cap, ii ofera mai multa libertate si pot fi platite mai bine decat slujbele de nivel inferior din comert. Ca atare, a inceput «sa existe viata» si dupa 40 de ani si mai mult. Persoanele mai mature sunt mult mai responsabile si mai stabile, de aceea reprezinta un potential deloc de neglijat“, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants.

    Praktiker Romania estimeaza ca va angaja in 2008 aproximativ 500 de persoane, atat in magazinele noi, cat si pentru consolidarea departamentelor din sediul central. Dincolo de cunostintele tehnice despre produsele companiei, Vosskaemper spune ca in procesul de recrutare un lucru foarte important este si stabilitatea profesionala anterioara a candidatilor. „Realitatea de pe piata muncii ne arata ca oferta este insuficienta pentru a raspunde cerintelor actuale de dezvoltare a sectorului de retail, atat din punctul de vedere al volumului, cat si al standardelor de pregatire“, spune Guenter Vosskaemper, director general al Praktiker Romania.

    De regula, intr-un hipermarket lucreaza intre 100 si 200 de casiere, iar salariul brut al uneia se situeaza in momentul de fata intre 400 si 700 de lei, dupa cum estimeaza Madalina Popescu. „Iar acesta este salariul marit anul trecut. Am intrat in 2007 cu salarii de 280 de lei, sub salariul minim, iar de bonuri de masa un angajat nou beneficiaza abia dupa patru luni.“ Salariile foarte mici din comert explica fluctuatia mare de personal in cazul posturilor inferioare – 80%, chiar 100% pe an. „Anul acesta, fluctuatia se va micsora putin, pentru ca au marit salariile. Dar nu foarte mult, de aceea trebuie sa gaseasca si alte solutii“, adauga managerul Pluri Consultants.

    De regula, in astfel de posturi se angajeaza oamenii care fie nu au un nivel superior de pregatire (s-au oprit la 10-12 clase), fie oameni in varsta care au mai lucrat in comert, fara a ocupa insa vreo functie superioara si care, eventual, locuiesc in apropierea centrelor comerciale. „Faceti un experiment. Mergeti la Metro Baneasa si uitati-va pe linia casieriilor. O sa vedeti ca media de varsta este de peste 50 de ani. In momentul de fata are loc o diferentiere a criteriilor de recrutare, in asa fel incat sa se recruteze pentru anumite posturi chiar preferential persoane care au peste 40 de ani“, spune Popescu.

    Nu in ultimul rand, in comert intra si acele persoane care isi doresc oportunitati de cariera intr-o companie dinamica. Abia in acest caz mai putem vorbi de candidati tineri, care, in schimb, isi asuma constient riscul de a avea un salariu foarte mic, cu speranta ca intr-un an ajung de la a matura in magazin la fotoliul de manager de departament. „Daca stii ce sa faci in primul an de zile, daca muncesti din greu si daca beneficiezi de sansa, poti avea o crestere spectaculoasa“, sustine Madalina Popescu.

    In momentul de fata, Metro Cash & Carry Romania & Moldova cauta lucratori comerciali si casieri pentru magazine, iar pentru sediul central, asistenti de cumparaturi. Intr-un magazin Metro lucreaza in medie intre 250 si 300 de angajati, in functie de marimea acestuia si de activitatile sezoniere desfasurate. Metro s-a orientat si catre studenti si a creat pachetul „Part Time“, care le ofera posibilitatea de a-si urma cursurile si de a porni o cariera inca din facultate. „Iar venitul obtinut in urma acestui post faciliteaza petrecerea timpului liber in mod util si obisnuieste studentul cu o activitate remunerata si totodata constanta“, spune Adina Timplaru, corporate communication manager business unit al Metro Cash & Carry Romania & Moldova.

    Si Carrefour intentioneaza sa deschida anul acesta cel putin sase noi magazine la Suceava, Iasi, Arad, Oradea, Pitesti si Bucuresti, iar forta de munca necesara numai pentru acestea este de aproximativ 3.600 de persoane. Ana Dumitru, director de resurse umane la Carrefour Romania, spune ca sunt cateva posturi pentru care, in general, candidatii se gasesc mai greu – este vorba de profesionisti pentru sectorul de produse proaspete (brutari, patiseri, cofetari, bucatari, macelari, preparatori peste).

  • Benvenuti: vrem sa ajungem la 40 de magazine in 2010

    Amenajarea multibrandului din Capitala, pe o suprafata de 100 de metri patrati, va costa compania in jur de 75.000 de euro, in timp ce la Constanta, pentru o suprafata de 150 de metri, patrati investitia ajunge la aproximativ 100.000 de euro. In plus, pentru fiecare magazin in parte stocul de marfa va costa compania circa 200.000 de euro, potrivit lui Dan Pavel, directorul general al Benvenuti.

    "Pentru 2008, planul este sa deschidem intre cinci si opt magazine, atat in orasele in care suntem deja prezenti, cat si in cele mai mici, cu 80.000-150.000 de locuitori. Vrem ca pana la sfarsitul lui 2010 sa ajungem la un numar de cel putin 40 de magazine", anunta Pavel, care include si extinderea retelei si in afara granitelor tarii in planurile ce privesc dezvoltarea Benvenuti. "In acest moment suntem pregatiti atat din punct de vedere logistic, cat si din punct de vedere al produselor propuse", motiveaza acesta.

    Compania numara in prezent 26 de magazine. Investitia necesara pentru deschiderea unui magazin nou poate ajunge pana la 260.000 de euro cu marfa cu tot, din care 60.000 de euro reprezinta suma destinata amenajarii interioare. Pe primele noua luni, vanzarile companiei au crescut cu 35% fata de 2006, ajungand la 6 milioane de euro, iar estimarea pana la finele anului este de 8,8 milioane de euro.
    Marja de profit pe aceste segment este de aproximativ 10%. La sfarsitul lunii septembrie, retailerul oradean de incaltaminte avea cu 217 angajati.

    Printre competitorii Benvenuti pe piata locala se numara retele de magazine precum Musette, Otter, Il Passo, grupul german Deichmann sau austricecii de la Leder & Schuh. Consumul mediu anual de incaltaminte in Romania este de circa trei perechi, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana, potrivit statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si |ncaltamintei (O.P.PINC).

    Ce branduri de moda mai intra pe piata romaneasca

  • Un pariu de 100 mp

    Dan Ostahie a anuntat saptamana trecuta ca inchide magazinele Altex Digital, axate exclusiv pe vanzarea de electronice, si in locul lor aduce un alt concept, foarte asemanator, numit Digit’Up. Anuntul a ridicat cateva semne de intrebare. Primul ar fi motivul pentru care omul de afaceri din Piatra-Neamt a decis sa se intoarca la magazinele mici, in conditiile in care pana acum, acest format de magazine nu prea a avut succes pe o piata dominata de magazinele cu suprafete mari.

    „Daca au o strategie bine pusa la punct, magazinele cu suprafete mai mici ale lanturilor importante de retail de electronice si electrocasnice se vor dezvolta destul de mult in urmatorii ani, mai ales in orasele mai mici din tara“, considera Dan Ostahie, argumentand de ce Digit’Up nu a fost o decizie luata la intamplare. Compania a realizat un studiu in colaborare cu agentia de branding Landor, din care a rezultat faptul ca oamenii ar cumpara dintr-un asemenea magazin. In acelasi timp, studiul l-a lamurit pe Dan Ostahie ca brandul Altex Digital nu este vizibil si nici corect inteles de clienti, acestia cautand sa cumpere electrocasnice din magazinele respective, in conditiile in care in oferta de produse nu erau incluse decat echipamente electronice (computere, camere foto, telefoane mobile).

    Astfel incat avem, ca explicatie a deschiderii acestui nou format de magazine, al treilea din portofoliul Altex, ca retailerul are in plan sa se extinda puternic in orase mai mici, cu populatie intre 30.000 si 100.000 de locuitori. Adica acolo unde nu se justifica deschiderea unui numar mai mare de magazine Altex cu suprafete intre 800 si 2.000 de metri patrati sau a unor centre Media Galaxy, care urca si pana la 5.000 de metri patrati. „Digit’Up, concept de magazin cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati, poate fi dezvoltat foarte mult in orasele mai mici, dar conform planurilor noastre, va avea acoperire si in orasele mari, mai ales ca magazinele vor fi pozitionate stradal, in zone cu trafic pietonal intens, sau in centre comerciale“, spune Cristian Camara, retail manager in cadrul Digit’Up.

    Deocamdata, competitorii sunt de alta parere in privinta strategiei optime de dezvoltare. „Din experienta mea nu numai pe piata de aici, dar si in alte tari, magazinele cu suprafete medii si mari sunt conceptul castigator in retailul de electronice si electrocasnice, mai ales datorita faptului ca gama de produse este mult mai variata“, comenteaza Jiri Rizek, directorul executiv al lantului de retail Flamingo. „Nici in orasele mai mici, conceptul magazinelor de 150-200 de metri patrati nu are foarte mult succes“, adauga Rizek, explicand astfel de ce compania a inchis in 2006 un numar de 47 de magazine si inca 20 anul acesta.

    Mai mult, Flamingo a vandut recent cele sase magazine cu suprafata mai mica de 100 de metri patrati din reteaua Future Shop catre MCS Communications, compania care detine HAT Group, importator de telefoane mobile Samsung, si serviciul de televiziune prin satelit Boom TV. In cazul acesta a functionat insa si un alt criteriu, cel al unui con-cept inadecvat: „Cifra de afaceri a magazinelor era nesemnificativa si incerca sa combine doua elemente care nu prea se potrivesc – electronicele si fashion-ul“, explica Rizek.

    Este adevarat ca Domo a lansat la finalul anului trecut brandul Expert Digital, care presupune magazine de suprafata mica, specializate pe vanzarea de produse IT&C. Pana acum insa, a fost deschis un singur astfel de magazin, la Oradea, iar strategia de dezvoltare a acestui format nu este inca foarte clara, motivul fiind faptul ca Domo s-a concentrat mai mult pe deschiderea de magazine mari, iar acum se ocupa de dezvoltarea brandului Technomarket in Romania.

    Pentru Altex insa, precedentele de acest fel din piata nu au reprezentat un impediment. Dimpotriva, Dan Ostahie, presedintele companiei, vede afaceri cu potential acolo unde competitia nu a reusit sa castige sau sa se extinda. Asteptarile sale pentru noul format de magazine Digit’Up sunt atingerea unei cifre de afaceri de 30 de milioane de euro anul viitor, raportat la un total al afacerilor companiei estimat la 300 de milioane de euro anul acesta si 350 de milioane de euro pentru 2008.

    Compania a deschis deja opt magazine Digit’Up – in Bucuresti, Medgidia, Braila, Alba Iulia, Petrosani, Oltenita, Ramnicu Sarat si Rosiori de Vede, in urma unei investitii medii de 50.000 de euro pe magazin, suma in care nu sunt incluse insa si cheltuielile cu stocul de echipamente electronice. O parte dintre acestea apartin insa vechilor magazine Altex Digital, compania avand in plan ca pana la finalul acestui an toate sa fie transformate potrivit noului concept si brand. „Pana la finalul anului viitor vom investi in acest format de magazine in jur de 2,5 milioane de euro, astfel incat sa avem deschise in jur de 50 de magazine“, afirma Cristian Camara. Sa fie magazinele cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati o solutie pentru retelele de retail de electronice si electrocasnice de a-si creste vanzarile in orasele mici? Directorul executiv al Flamingo considera ca astfel de magazine nu sunt suficiente, chiar daca anumite companii pot decide sa-si completeze formatele de magazine si cu unul de genul Future Shop, brand pentru care Flamingo inca detine drepturi si pe care-l poate relansa daca doreste, sau de genul Digit’Up. „Dupa parerea mea, este nevoie de magazine de cel putin 500 de metri patrati chiar si in orasele cu 50.000 de locuitori“, spune Rizek.

  • Tranzactiile anului

     Luna
    Cumparator
    Vanzator
    Numar magazine
    Pret tranzactie
     Aprilie
    Plus GSM
    Avangarde
    7
    N/A
    Achizitia celor 7 magazine Avangarde din vestul tarii a fost facuta pentru a aduce mai aproape Plus GSM de scopul declarat, acela de a ajunge pe locul al doilea in randul dealerilor Orange. Oficialii companiei estimeaza ca reteaua celor 60 de magazine va genera anul acesta o cifra de afaceri de 12,5 milioane de euro.
     Septembrie
    MCS Communications
    Turbo GSM
    46
    N/A
    Parte a grupului israelian Milomor, care mai detine in Romania importatorul telefoanelor Samsung si Boom TV, MCS vrea sa ajunga in 2008 la 200 de magazine. Achizitia Turbo si cea anterioara a celor 6 magazine Future Shop de la Flamingo au dus numarul la aproape 100.
     Septembrie
    Vodafone
    Petrocom D&V
    57
    3,5 mil. euro*
    In urma achizitiei Germanos de catre Cosmote, Vodafone a pierdut unul dintre cei mai importanti dealeri, recuperand insa prin extinderea retelei proprii. Vodafone are acum cea mai mare retea de magazine proprii, triplandu-si numarul in acest an, la 150.
     Noiembrie
    Germanos
    Tel Sim (Verba)
    19
    855.000 de euro
    Obiectivul Germanos, de a extinde reteaua la 200 de unitati anul acesta, a fost atins prin aceasta ultima achizitie. Incepand cu anul viitor, dealerul detinut de Cosmote va schimba strategia, orientandu-se catre extinderea prin francize. Planul este de a adauga in 2008 alte 50 de magazine francizate celor 25 din prezent.
     
    * estimare        
    Sursa: companiile; ZF

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.

  • CIne a cumparat afacerea Vinexpert

    La prima vedere, mare legatura intre productia si importul de chibrituri si afacerile cu vin nu prea este. Dar actionarii clujeni ai fabricii de chibrituri au decis inca de la finalul anului trecut sa intre pe piata vinului, infiintand compania Vino Vero, axata pe importul de vinuri din America Latina. Vino Vero va incheia primul an de activitate cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, iar tranzactia cu Vinexpert a fost practic urmatorul pas, catre partea comerciala. „Noi intentionam sa deschidem o retea proprie de magazine, iar Vinexpert dorea sa creasca intr-un ritm mai rapid. Am decis sa ne unim competentele“, declara Maia Banciu, director de marketing si comunicare la Match Point. Familia Banciu controleaza pachetul majoritar de actiuni (40%) al producatorului de chibrituri, diferenta fiind impartita in mod egal intre alti doi actionari – Ovidiu Popa si Mircea Popescu.

    Reteaua Vinexpert are acum trei magazine – doua in Capitala si unul la Brasov. „Cel mai important castig este ca Match Point se va ocupa de dezvoltarea retelei pe partea de vest a tarii, iar eu ma voi putea ocupa de Bucuresti“, declara Catalin Paduraru, care detine acum 50% din actiunile Vinexpert. Fondatorul retelei de magazine specializate in vanzarea de vinuri si bauturi alcoolice spune ca firma a ajuns intr-un punct in care avea nevoie de competente suplimentare, „pe care eu ar fi trebuit sa le cumpar, dar pe care partenerul meu le are deja – de la departamentul de contabilitate pana la cel de resurse umane“. Desi valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, Paduraru estimeaza ca firma in care detine 50% din actiuni valoreaza 2 milioane de euro, iar previziunile pentru urmatorii trei ani indica atingerea pragului de 5 milioane de euro. „Acela ar putea fi un moment bun pentru un parteneriat cu un fond de investitii“, spune Paduraru, care admite ca a mai avut anul acesta inca doua serii de discutii pentru alegerea unui partener si cu alti investitori interesati.

    Concret, in sarcina proaspetilor actionari (chiar daca discutiile au inceput in primavara, semnaturile au incheiat povestea abia saptamana trecuta) cade in intregime grija resurselor umane si a logisticii in Transilvania, urmand ca tot ei sa se ocupe de-acum si de magazinul de la Brasov. Planurile imediate prevad si deschiderea a doua noi spatii la Cluj si la Timisoara, urmand ca reteaua din Capitala sa se mareasca anul viitor cu trei noi magazine. Investitiile minime necesare unui magazin Vinexpert sunt de 100.000 de euro, bani ce includ costurile cu proiectarea, amenajarea si echipamentele de depozitare. Pentru anul acesta, vanzarile Vinexpert sunt asteptate sa depaseasca 1,5 milioane de euro.

    In timp ce Vinexpert este pentru Paduraru prima afacere, pentru actionarii Match Point drumul pana la magazinele cu vinuri a fost ceva mai intortocheat. In urma cu cinci ani, familia Banciu a demarat cu ceilati doi parteneri afacerea din domeniul importului si al productiei de chibrituri, cifra de afaceri a Match Point urmand sa depaseasca anul acesta 2 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare fata de anul trecut (1,15 milioane de euro). Dar odata pusa pe roate productia de chibrituri, afacerea cu vinuri putea sa-si faca si ea loc in portofoliu, mai ales ca interesul pentru domeniu e de data mai veche. „Ne place sa bem un pahar de vin bun. Dupa ’89, calatorind, am descoperit ca sunt multe vinuri extraordinare, la preturi accesibile tuturor, incat ne-am dorit sa le avem si acasa“, declara Maia Banciu. Ideea unei afaceri cu vinuri a inceput sa se cristalizeze in urma cu circa doi ani si primele activitati au pornit la finalul anului trecut. „Am dorit sa fim pregatiti pentru primul import imediat dupa aderarea la UE si ridicarea taxelor vamale pentru importurile de vin“, explica Banciu alegerea momentului. Rezultatele primului an: Vino Vero va incheia acest an cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, in conditiile in care Vino Vero a avut nevoie de o investitie de 300.000 de euro pentru a pleca la drum.

    Odata cu uscarea cernelii pe contract, partenerii va trebui sa-si croiasca un drum comun si „de mare folos este faptul ca ne completam competentele“, crede Paduraru. Un plus este si faptul ca si unii si altii cred cu tarie in cresterea vanzarilor de vinuri imbuteliate. „Romanii iubesc viata si traiul bun, asa ca nu avem cum sa ramanem in urma lumii civilizate“, spune Banciu. Schimbarile sunt foarte vizibile, mai cu seama pe piata Capitalei: „Clientii sunt tot mai sofisticati si au discernamant din ce in ce mai mare in alegerea vinului dorit“, afirma Paduraru.

    Pe piata romaneasca, magazinele specializate nu si-au delimitat inca un loc clar, iar experienta unor tari mai dezvoltate ne arata si motivul – abia dupa ce se incheie expansiunea retelelor internationale vine vremea cristalizarii comertului de specialitate. In ce priveste magazinele specializate in vanzarea de vinuri imbuteliate si bauturi alcoolice, pe piata bucuresteana sunt foarte putine: in afara de cele doua Galerii Vinexpert, magazinul Nic (din Piata Dorobanti) si afacerea doctorului Ion Pusca, doar cateva spatii prin centre comerciale mai completeaza peisajul. In provincie, magazinele de acest fel sunt chiar si mai rare. De partea cealalta a balantei inclina vanzarile din marile retele comerciale, ce detin acum partea leului din vanzarile de vin imbuteliat. Clientii pretentiosi incep sa treaca insa pragul magazinelor specializate, pentru ca pe rafturile acestora gasesc o oferta mai variata decat la raionul de vin de la supermarket.

  • La shopping

    Retras din afacerile cu bunuri de larg consum, antreprenorul roman Florentin Banu a tresarit, probabil, saptamana trecuta la aflarea vestii ca lantul Carrefour a cumparat supermarketurile Artima. Dupa napolitanele Joe, preluate de Nestlé, supermarketurile Artima deveneau al doilea brand creat de Banu (si vandut intre timp catre fondul de investitii polonez PEFV) care ajungea pe mana unui lider mondial. Numai ca daca in cazul napolitanelor porecla din copilarie a lui Banu (Joe) a devenit un brand al Nestlé si chiar a fost exportat in strainatate, Artima va avea probabil aceeasi soarta ca si Connex, Credisson sau alte marci cumparate si ulterior inlocuite cu branduri internationale.

    „Carrefour are supermarketuri si in alte tari in care este prezent. In plus, acest lucru ne permite sa fim prezenti si in alte regiuni decat cele in care suntem acum. Si asta pentru ca Artima opereaza in vestul Romaniei“, explica Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour Romania.

    Intr-adevar, achizitia supermarketurilor Artima nu a surprins analistii, mai ales ca de mai bine de un an piata de profil traverseaza o perioada de efervescenta marcata de numeroase tranzactii, insa de dimensiuni reduse. „E un moment in piata in care sunt de asteptat astfel de achizitii pe zona de supermarketuri. Pentru Carrefour, formatul mare este foarte eficient, dar este pretabil doar pentru orasele mari, cu o «catchment area» (zona de atractie – n. red.) bine pusa la punct, iar achizitia unui lant de supermarketuri e o modalitate de a tinti si localitatile mai mici si, implicit, de a castiga mai multi clienti“, spune Valentin Stefan, consultant in cadrul companiei de consultanta Roland Berger.

    De altfel, aceasta fusese reteta Carrefour si in alte tari precum Belgia, Grecia, Spania, Italia, Polonia ori Turcia. Daca din punctul de vedere al Carrefour decizia are sens, ce motive a avut vanzatorul?

    „Interesul pentru preluarea Artima a fost mai mare decat ne-am asteptat“, spune Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care detinea lantul Artima prin intermediul Polish Enterprise Fund V, unul dintre fondurile de investitii pe care le administreaza.

    EI preluase Artima in anul 2004 de la fondatorul Floretin Banu si alte institutii financiare pentru 17 milioane euro, pentru ca acum sa vanda afacerea la un pret de trei ori mai mare – 55 de milioane de euro. Si totusi de ce au vandut Artima? „Am considerat ca am crescut suficient. Nu am vandut-o pentru ca am fi avut pierderi“, adauga Nacu.

    Ceea ce nu inseamna totusi ca evolutia a fost lipsita de probleme. „Dincolo de aglomeratia din retail este si isteria din real estate“, rezuma el. Cele 21 de supermarketuri Artima localizate in vestul Romaniei au o suprafata de vanzare totala de 21.000 mp, iar oficialii companiei estimeaza pentru acest an vanzari de 95 de milioane de euro, in timp ce Carrefour Romania a depasit anul trecut pragul de 500 de milioane de euro.
    Declansata in urma cu un an, febra achizitiilor de supermarketuri a inclus nume locale, precum Angst, dar si branduri internationale precum Interex, Spar, Profi si Billa. Chiar si Artima a cumparat spatii ale altor retele de magazine.

    „Este un proces de globalizare a comertului. Hipermarketurile fie vor achizitiona toate supermarketurile, fie isi vor dezvolta retele de supermarketuri. Noi suntem decisi sa nu vindem si sa ramanem pe nisa, chiar daca aceasta inseamna si produse cu un pret mai ridicat“, spune Sorin Minea, director general al Angst, care recunoaste insa ca nu a avut pana acum nicio oferta de cumparare.

    Parerea sa este sustinuta si de Erol Inaltekin, director de marketing al retelei G’market. „Probabil ca in 2-3 ani vor mai ramane doar 3-4 mari jucatori care vor domina piata de retail“, crede Inaltekin. El exclude o vanzare a supermarketurilor pe care le detine, „pentru ca avem planuri pentru propria extindere pe piata“.

    Pe lista vanzatorilor ar putea intra insa Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize, dupa ce directorul executiv Pierre-Olivier Beckers a declarat recent ca ar putea vinde lantul din Romania printre alte active ale grupului, pentru a-si concentra resursele pe dezvoltarea retelelor din SUA, Belgia si Grecia. La Fourmi este, potrivit analistilor, o alta tinta posibila, avand in vedere ca este detinuta de un fond de investitii. Iar lista ramane deschisa, chiar si cumparatorii de acum putand deveni o tinta de achizitie. Artima este cel mai bun exemplu.