BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Michelin a cumpărat 20 de hectare în Zalău pentru noi investiţii

    Grupul Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, cu afaceri anuale de peste 500 mil. euro în România, a cumpărat la finele lunii ianuarie un teren intravilan cu o suprafaţă de 20 de hectare cu 1,6 mil. euro în municipiul Zalău în vederea extinderii capacităţii de producţie a fabricii.”Michelin România confirmă participarea la licitaţia organizată de primarul din Crişeni, pe 23 ianuarie 2013, şi achi­ziţia unui teren de 20 de hectare situat în municipiul Zalău. Acest teren va permite grupului Michelin să-şi continue dezvoltarea pe termen lung în România. În acest moment grupul des­făşoară mai multe analize şi vom comunica ulterior planul concret de dezvoltare”, au spus oficialii Michelin România. Aceasta este prima investiţie nouă anun­ţată de francezi în România după ce în aprilie anul trecut au anunţat investiţii de 170 de milioane de euro în Serbia, fiind atraşi de infrastructura în dezvoltare. La începutul anului trecut, fabrica Michelin Zalău Cord a fost echipată cu utilaje noi care vor contribui la extinderea gamei de produse. Rolul acestora va fi acelaşi cu cel al celorlalte maşini din cadrul uzinei, de a produce cordul metalic. Odată cu aceste utilaje la Zalău s-au creat 50 de noi locuri de muncă.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Investiţie de 642 mil. lei în Portul Constanţa

    Proiectul are ca scop extinderea cu 1.050 de metri a digului existent, ceea ce va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare prin diminuarea agitaţiei valurilor, sporirea siguranţei navelor şi reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajărilor din incinta portuară.

    Valoarea totală estimată a proiectului este de 642.487.000 lei, care include execuţia lucrărilor, consultanţa specializată şi alte cheltuieli conform devizului general, finanţarea este asigurată prin Programul Operaţional Sectorial în Transport 2007-2013, din fonduri structurale ale Uniunii Europene în proporţie de 85% din sumele eligibile, restul din alocaţii bugetare.

    Deschiderea ofertelor pentru licitaţia deschisă privind achiziţia lucrărilor a avut loc la 18 februarie 2010, dar procedura de atribuire a fost blocată în instanţă în urma contestaţiilor şi litigiilor apărute pe parcurs. Câştigătorul contractului privind serviciile de consultanţă de supervizare a fost desemnată firma Haskoning DHV Nederland BV.

  • România priveşte de pe margine în terenul inovaţiei mondiale

    TEHNOLOGIA BENZII MAGNETICE FOLOSITĂ LA CARDURI, codul de bare universal al produselor, primul smartphone sunt câteva dintre realizările companiei americane International Business Machines (IBM), care ocupă de 20 ani primul loc în topul inventatorilor mondiali IFI Patent Intelligence. Cu 6.478 de brevete aprobate în 2012 în SUA, IBM conduce clasamentul în care se află alte nume mari ale industriei tehnologice, cum ar fi compania coreeană Samsung, cele japoneze Sony, Canon sau Panasonic, companiile americane Microsoft, Apple sau Hewlett-Packard, Siemens sau Bosch din Germania. Iar contextul în care acestea conduc clasamentul nu este întâmplător deoarece “campionii inovaţiei” fac parte din ţările-lideri în structurarea mediului necesar promovării inovaţiei, potrivit unui studiu global iniţiat de General Electric şi realizat de compania de cercetare StrategyOne. Mai mult de 3.000 de directori executivi din 25 de ţări au trimis la concluzia că SUA, Germania şi Japonia se bucură de cele mai multe politici de încurajare a inovaţiei. Studiul s-a bazat pe cinci repere: mediul strict de reglementare al autorităţilor şi modul în care acestea promovează şi investesc în programe care ar putea ajuta inovaţia, factori pe care companiile nu îi pot controla, cum ar fi tipurile de finanţare de capital disponibile şi gradul de accesibilitate a creditelor, promovarea de către firme a unui mediu inovator în propria organizaţie şi calitatea pregătirii profesionale şi educaţiei din fiecare ţară.

    Concluzia la care s-a ajuns este că mediul de business global este supus unui adevărat “vertij” cauzat de încetinirea creşterii economice, dezvoltarea tehnologiilor într-un ritm rapid, precum şi concurenţa care vine din interiorul şi exteriorul pieţelor. Astfel, ritmul inovării a devenit o provocare pentru economiile locale şi îi plasează pe liderii din afaceri într-un conflict: pe de o parte, îşi doresc acces la pieţele globale şi promovarea inovaţiei specifice lor, dar în acelaşi timp sunt conştienţi de provocările concurenţei globale pe piaţa lor şi ar vrea să fie protejaţi de acestea. Totuşi, 91% dintre executivii interogaţi consideră inovaţia o prioritate strategică pentru companiile pe care le conduc, în timp ce 30% dintre ei cred că creşterea concurenţei şi ritmul accelerat al progresului tehnologic au un impact negativ. Colaborarea dintre ţări ar reprezenta un motor al succesului în afaceri prin accesul la noi tehnologii şi posibilitatea de a intra pe noi pieţe, 90% dintre respondenţi considerând colaborarea esenţială pentru continuarea inovaţiei. Cele mai mari piedici în această direcţie sunt furtul de proprietate intelectuală, lipsa de încredere şi teama braconajului de talente.

    Cert este că tendinţa generală a modelelor de afaceri este inovaţia, iar un rol esenţial în dezvoltarea acesteia îl reprezintă sprijinul guvernului şi al politicienilor. Modul în care ei ar trebui să acţioneze ar fi prin educarea şi dezvoltarea specialiştilor – 76% din directorii executivi doresc ca politicienii să încurajeze antreprenoriatul astfel încât să se creeze o legătură mai puternică între companii şi educaţie, – dar şi prin combaterea birocraţiei şi rutinei administrative, în special în privinţa accesării fondurilor şi stimulentelor, precum şi prin protejarea secretului comercial şi a proprietăţii intelectuale.

    PRINCIPALELE GRIJI ALE EXECUTIVILOR SUNT CELE LEGATE DE PREGĂTIREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI DE MOBILITATEA TALENTELOR, la nivel global începând cursa pentru atragerea celor mai bine pregătiţi şi mai valoroşi angajaţi. Tendinţa spre măsuri protecţioniste a managerilor din întreaga lume vine în contextul în care ei manifestă o atitudine precaută şi chiar o oarecare teamă din cauza creşterii econonomice lente, potrivit economistului-şef al General Electric, Marco Annunziata: “Este un rezultat extrem de neaşteptat, deoarece ştim că inovaţia încurajează productivitatea, care este motorul cheie al creşterii economice”. Tendinţa spre măsuri protecţioniste a corporaţiilor este o soluţie simplă, dar antiproductivă. Dacă România nu a fost inclusă în “Barometrul Inovaţiei Globale”, în studiu au fost incluşi directori executivi din Polonia, considerată “un exemplu bun” pentru ţările din Europa Centrală şi de Est datorită modului în care managerii încearcă să rezolve problema birocraţiei şi să creeze un mediu mai flexibil pentru inovaţii. O particularitate a regiunii este dată de nivelul ridicat al “apetitului şi sprijinului populaţiei pentru companiile care doresc să inoveze”. Potrivit oficialilor General Electric, succesul companiilor prin inovaţie necesită sprijin din partea autorilor de politici şi a societăţii civile şi poate avea un impact pozitiv asupra economiei, dar şi asupra bunăstării generale şi nevoilor umane ale populaţiei.

  • Sătul de Bucureşti? Locuri din ţară unde puteţi începe o viaţă nouă

    Dacă în 2009, primul an al crizei, numărul celor care şi-au schimbat domiciliul a fost în media obişnuită, de circa 350.000 de oameni, în 2010 valoarea a crescut la un uluitor 458.995 de persoane, practic un judeţ de dimensiunea Aradului, a Buzăului sau Botoşanilor s-a mutat. Ce opţiuni are un bucureştean sătul de aglomeraţie, de şmecheri, de poluare sau de orice altceva, unde poate merge şi ce afaceri poate să pornească? Cam 25.000 de oameni fug anual din Capitală, chiar dacă pentru unii schimbarea de buletin este la o aruncătură de băţ distanţă de marele oraş, în Ilfov, de exemplu. Împlinirea visului de a pune pe picioare o afacere proprie, o viaţă mai liniştită, un aer mai puţin poluat sau pur şi simplu o oportunitate în carieră sunt motive la fel de bune pentru a părăsi Capitala şi a construi o nouă viaţă într-un alt oraş.

    “Am fost surprinsă de firma de consultanţă care mi-a propus o întâlnire (…) Am ales atunci repede, dar numai după ce am aflat toate informaţiile disponibile. N-am regretat niciodată”, povesteşte Camelia Dragomirescu, director de marketing la Ambient, afacere dezvoltată de antreprenorul Ioan Ciolan. Pentru această slujbă, Camelia Dragomirescu a dat Bucureştiul pe Sibiu, deşi în 2010, după cum spune chiar ea, avea o slujbă complexă în top management la Pepsi – execution performance manager, “o funcţie cu nume încâlcit, care practic însemna că auditam respectarea regulilor de marketing şi mercantizare de către colegii din vânzări şi distribuitori”. Ea este numai unul dintre cei şase manageri pe care antreprenorul român i-a convins să meargă în oraşul din inima ţării, venind din poziţii de conducere în companii din Capitală.

    Directorul de resurse umane al Ambient, Judith Kis, are o experienţă aparte: deopotrivă a statutului de angajat care s-a relocat, dar şi a antreprenorului, întrucât soţul ei, Alex Balog, a renunţat la funcţia de director general la firma de betoane a concernului Strabag pentru a pune pe picioare o afacere de familie la Sibiu.”În octombrie 2009, după naşterea celui de-al doilea copil, am început să fim mai deschişi către oportunităţi care să ne aducă mai aproape de familie şi de cultura germană”, povesteşte ea. În Bucureşti, cred ei, le-ar fi fost mai greu cu doi copii, iar oportunităţile de a găsi o bonă vorbitoare de limba germană erau reduse. Or, acest lucru era foarte important pentru ei: “Vorbim trei limbi în familie: germana, maghiara şi româna”. În acea perioadă, Alex Balog a primit câteva contracte de consultanţă în zonă, Judith era în concediu pentru creşterea copilului, iar schimbarea a fost uşoară.

    Pe lângă Sibiu, pe lista oraşelor care trezesc interesul celor care vor să se relocheze se plasează la loc fruntaş Timişoara, fapt deloc neaşteptat, din prisma PIB-ului zonal mare (al doilea la nivelul întregii ţări), a numărului ridicat de investiţii străine atrase, a şomajului scăzut, a apropierii geografice de Vest. Judeţul Timiş este fruntaş în clasamentul noilor locuri de muncă create prin investiţii în 2011, cu 1.052 de slujbe noi, urmat de Prahova (928), Satu Mare (960), Tulcea (686) şi Caraş-Severin (659). Judeţul mai are, aşa cum arată datele transmise de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cel puţin un atu important: zece capitale europene sunt situate pe o rază de aproximativ 500 km.

    Alegerea unui loc anume pentru cei ce vor s-o ia de la zero ţine, în general, de ce anume îşi doreşte fiecare, spun, la unison, atât cei care au făcut acest pas, cât şi profesionişti din domenii variate – de la transport şi logistică până la real estate. Recomandarea antreprenorului Adrian Crivii, care a clădit firma de evaluare Darian, are două componente.

    Pentru cei dornici să facă afaceri, tot oraşele mari – cum sunt Cluj,Timişoara, Braşov, Oradea – vor constitui o alegere potrivită, având o calitate a vieţii mai bună decât la Bucureşti şi condiţii de dezvoltare potrivite. “În general, oraşele din Vestul ţării sunt mai dezvoltate şi pregătite pentru investitori însă şi preţurile imobiliarelor sunt mai ridicate”, apreciază Crivii.

    “Oportunităţi mari, dacă avem în vedere valorile proprietăţilor imobiliare, sunt în sud şi estul ţării, dar aici mentalităţile, societatea, autorităţile sunt mai puţin pregătite pentru investiţii.” Pe de altă parte, continuă Crivii raţionamentul, avantajul evident al oraşelor mai mici este faptul că timpul are viteza mai redusă, în concordanţă cu dimensiunea oraşului. “Bucureştiul oferă cea mai trepidantă şi provocatoare viaţă, oportunităţi profesionale mai mari, evenimente culturale şi de petrecere a timpului liber, dar şi preţuri pe măsură”, spune Crivii.

    În privinţa unei destinaţii alese pentru relocare, “în general, un răspuns aşteptat ar fi Timişoara, Cluj, Constanţa sau orice oraş mare care are potenţial de dezvoltare, dar unde nu prea văd care ar fi diferenţa faţă de Bucureşti – aglomeraţie mai mică, stres mai puţin, acces mai uşor la infrastructură şi la network”, spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM Logistic. El punctează însă că în aceste situaţii, nou-veniţii trebuie să înfrunte concurenţa din partea celor care au crescut şi s-au format în acele oraşe.

    Eşti sătul de Bucureşti?

    Ce oraş ai alege ca să începi o nouă viaţă?

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Regula mişcării banilor

    Cu cât economia globală se va stabiliza mai clar, cu atât pentru fluxurile de capital privat către pieţele emergente va conta mai mult factorul intrinsec al creşterii economice din aceste ţări, notează IFI; în schimb, dacă mediul economic global va rămâne volatil, va conta mai mult factorul extrinsec, al percepţiei globale asupra riscului de a investi.

    Conform modelării IFI, realizată pe baza studiului fluxurilor de capital pe parcursul unui deceniu, o creştere a PIB real cu 1% în pieţele emergente este asociată de obicei cu o creştere cu 82,1 mld. dolari a fluxurilor de capital privat, socotite la cursul din 2012.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    26.000
    numărul turiştilor români care au călătorit anul trecut în Dubai, de două ori mai mare decât în 2011, în timp ce suma cheltuită de aceştia în voiaj a depăşit 40 mil. euro

    1,5 mil.
    numărul consumatorilor români care au achitat online cu cardul în 2012, cu 85% mai mare decât în 2011, conform serviciului Netopia MobilPay

    1 mld. euro
    excedentul comercial al UE cu Brazilia în primele nouă luni din 2012, faţă de un deficit de 3,7 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2011

    79%
    ponderea companiilor din industrie şi servicii din Germania care au raportat activitate de inovaţie în 2008-2010, raportat la media UE de 53%; pentru România şi Ungaria, ponderea corespunzătoare este 31%

    1,44 mld. euro
    investiţiile străine directe atrase de România în primele 11 luni ale anului trecut, în creştere cu 3,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2011

  • Elena Udrea: Peste 10.000 de turişti sunt în Poiana Braşov

    “Peste 10.000 de turişti sunt în Poiana Braşov. Hotelurile sunt pline. Când văd aglomeraţia de pe pârtii, o dată în plus ştiu că merită toate criticile pe care le-am primit din partea actualei puteri pentru decizia de a investi în cel mai mare domeniu schiabil din România. Care se dovedeşte un mare succes!”, scrie Udrea pe Facebook.

    Potrivit Elenei Udrea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a derulat, în mandatul său de ministru, investiţii de aproximativ 500 de milioane de lei în dezvoltarea infrastructurii turistice şi sportive în staţiunile şi localităţile turistice montane. În perioada 2010-2011 au fost construite 12 pârtii noi şi au fost extinse şi reamenajate alte 15 pârtii, au fost construite 9 instalaţii noi de transport pe cablu şi 21 de sisteme de producere a zăpezii artificiale.

    “In acelaşi context, am alocat peste 200 milioane de lei investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii turistice şi sportive în staţiunile şi localităţi turistice necesare organizării pe Valea Prahovei, în luna februarie a acestui an, a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE)”, arată fostul ministru. Astfel, în Poiana Braşov au fost făcute investiţii de aproximativ 120 milioane lei, la Sinaia de 30 milioane lei, la Buşteni de 20 milioane lei, investiţiilor în infrastructura de schi de la Azuga le-au fost alocate 15 milioane lei, iar la Râşnov au fost investite cca 60 milioane lei.

  • Caimacul şi crema Fondului Proprietatea

    “România a beneficiat de peste 750 mil. euro în investiţii de portofoliu în acţiunile FP din partea investitorilor străini, cifră care reprezintă cea mai mare investiţie străină atrasă vreodată pe piaţa de capital din România”, a spus Konieczny.

    Rezultatul este că 60% din acţiunile Fondului aparţin acum investitorilor străini, faţă de 24% la finele anului 2010, iar cel mai mare acţionar este fondul speculativ american Elliott Associates, care a promis administratorului Franklin Templeton dividende speciale dacă vinde activele din portofoliul FP, propunere deja aprobată de ceilalţi acţionari.

    La 31 decembrie 2012, Elliott Associates deţinea 14,95% din acţiunile Fondului, urmat de City of London Investment Management, cu 9,69% şi The Royal Bank of Scotland cu 5,39%. Numărul total al acţionarilor FP era de 9.363.

  • Principalele prognoze şi provocări în 2013 pentru piaţa fondurilor mutuale

    Cei mai mari manageri de fonduri mutuale estimează pentru acest an un avans al pieţei de două cifre, între 10 şi 25%, principalul motor de creştere fiind intrările de bani în fondurile de obligaţiuni, printre provocări au enumerat schimbările legislative, accentuarea competiţiei, oportunităţile limitate de investiţii sau îmbunătăţirea culturii financiare.

    Fondurile mutuale de investiţii reprezintă o formă de concentrare a resurselor băneşti cu scopul de a face investiţii care nu au un grad de risc ridicat.

    Dragoş Neacşu, preşedinte al Erste Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Mă aştept să asistăm la o consolidare a ritmului de creştere din anii trecuţi şi să vedem un avans de 20-22% al activelor fondurilor mutuale în 2013, în mare parte susţinut de vânzările fondurilor de obligaţiuni.

    Principalele provocări în 2013: Suntem în anticamera unui nou ciclu de creştere şi mă aştept să vedem în acest an un apetit mai ridicat pentru risc din partea investitorilor, care cred că va fi benefic creşterii atractivităţii fondurilor de acţiuni şi a celor cu plasamente diversificate.

    Mihail Ion, preşedinte al Raiffeisen Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Mă aştept ca piaţă să aibă un ritm de creştere de două cifre anul viitor (10 % sau puţin peste), iar produsele care vor fi generatorii creşterii sunt tot fondurile cu plasamente în instrumente purtătoare de dobândă.

    Principalele provocări în 2013: Univers investiţional restrâns, potenţialul de economisire destul de redus, îmbunătăţirea culturii financiare.

    Dan Nicu, preşedinte al BRD Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Mă aştept la o creştere cu 20-25% a activelor fondurilor mutuale având la bază creşterea economică prognozată pentru 2013, îmbunătăţirea ratei de investire şi, de ce nu, creşterea apetitului investiţional la anumite categorii de investitori.

    Principalele provocări în 2013: modificările în structurile organizatorice ale autorităţilor de reglementare şi supraveghere, schimbările legislative, atragerea de noi categorii de investitori, promovarea de produse noi adaptate cerinţelor din ce în ce mai sofisticate ale investitorilor, accentuarea competiţiei

    Radu Hanga, director general al BT Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Vom avea o rată de creştere a activelor de maximum 10% pentru că baza de la care plecăm este mult mai ridicată. Chiar dacă fondurile de instrumente cu venit fix vor rămâne atractive, cred că începând cu 2013 va creşte interesul investitorilor faţă de produsele cu randamente potenţiale mai ridicate (fonduri diversificate, fonduri de acţiuni).

    Principalele provocări în 2013: Dacă va creşte interesul investitorilor pentru fondurile mai agresive, principala provocare pentru administratorii de fonduri va fi plasarea acestor active în condiţiile lichidităţii extrem de scăzute pe piaţa locală şi oportunităţilor limitate de investiţii.
     

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Achiziţiile online de instrumente de investiţii, în creştere cu 50% pe lună

    “Evoluţia industriei instrumentelor de investiţie cu plata online de la zero la o piaţă de câteva zeci de mii de euro în doar trei luni arată potenţialul comerţului electronic în orice segment economic”, a declarat Daniel Jinga, key account manager PayU, coordonatorul proiectului Certinvest din partea PayU. “Plata online aduce un plus de confort”, continuă acesta.

    Peste 70% dintre investiţiile realizate online s-au îndreptat către fondul Certinvest Obligaţiuni, conturând profilul unui investitor prudent, care doreşte să economisească, preferând câştiguri mai mici, însă sigure.
    Fondul Certinvest BET-FI Index este un alt instrument care a atras clienţi online, clienţi obişnuiţi să investească pe bursă. Politica de investiţii a fondului, orientată către acţiunile celor 5 SIF-uri şi ale Fondului Proprietatea, a generat un interes în creştere din partea investitorilor, în special în ultimele două luni ale anului trecut, pe fondul evoluţiilor pozitive de pe bursă, fondul încheind anul 2012 cu un randament de 41,1%.
    “Investiţiile online reprezintă canalul de distribuţie cu cea mai mare dinamică în rândul clienţilor noştri, acesta impunându-se în faţa canalelor tradiţionale, deoarece devine din ce în ce mai important pentru investitori să aibă acces la randamente semnificative, cu un mimimum de efort”, susţine Horia Gustă, preşedintele comitetului director al Certinvest.