Tag: deschidere

  • Cea mai nouă pârtie de schi din România a costat o sută de mii de euro (GALERIE FOTO)

    Şoimul II este dotată cu instalaţie de teleschi separată, pe o lungime de 500 de metri. Pentru a ajunge la punctul de plecare al pârtiei, doritorii pot folosi instalaţia de telescaun existentă, până în zona superioară a pârtiei Şoimul I. Condiţiile de schi se prezintă excelente, stratul de zăpadă măsurând momentan 50 cm.

    Pentru realizarea pârtiei Şoimul II a fost necesară o investiţie de 98.000 euro, bani proveniţi exclusiv din fondurile Primăriei Gura Humorului.

    Dat fiind faptul că banii investiţi au fost obţinuţi prin exploatarea pârtiei deschise în 2010, autorităţile locale speră că Şoimul II va genera suficiente fonduri pentru permite începerea lucrărilor la o a treia pârtie.

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – GALERIE FOTO

    Criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson România, proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu şi partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran, Gabriel Biriş au fost vorbitorii primei ediţii, dedicată primului an de aparţie a revistei. Startul discuţiilor a fost dat de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care a povestit despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii zece ani şi despre impactul transformării asupra propriei persoane, şi a percepţiei sale asupra lumii de afaceri. “Eu fiind născut în anul în care a murit Stalin, în 1953, în decembrie, am fost educat în dictatură, iar totul era foarte simplu: stăteam ca o găină sub capac în timp ce Partidul decidea pentru noi.

    Prin urmare, din ‘90 şi până prin 2004, am avut şi eu, ca toată generaţia mea, prejudecata că omul de afaceri, supranumit în mod peiorativ “afaceristul”, cunoscut pe vremuri drept “chiaburul” era rău.”, a mărturisit Dan C. Mihăilescu  prejudecată pe care a avut-o până prin anii despre mediul de afaceri. “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun <afacerişti> în sensul peiorativ de altădată şi observ nişarea extrardinară a acestui mediu”. Sfatul lui Dan C. Mihăilescu a fost, ca în pofida diverselor domenilor de activitate, oamenii de afaceri să îşi găsească un teren comun, at`t la propriu, c`t şi la figurat: pasiunile. Astfel, s-ar realiza un transfer între lumea de afaceri, cultură şi spiritualitate.

    Dealtfel, pentru următorul invitat, Bogdan Enoiu, pionierul publicităţii în România,  “Tenisul este mult mai frumos decât cu publicitatea cu siguranţă”. Cei zece ani au fost pentru compania pe care o conduce ghidaţi de încercerea de a fi cei mai buni:  “Din punct de vedere al creaţiei, cred că am reuşit”. Exemplifică prin campania pentru cicolata cu rom, inspirată de gusturile copilăriei: “dacă a fost bine pentru noi atunci, cu surprindere am constatat că sunt valorizate şi acum”. Principala problemă identificată de Enoiu este lipsa educaţiei corespunzătoare din şcoli: “Pentru un PIB mai mare, e nevoie de oameni mai educaţi”.

    Educaţia a fost unul dintre argumentele care i-au adus succes lui Gabriel Biriş: după ce a absolvit Facultea de Electronică din cadrul Universităţii Polithenice din Bucureşti, a fost  inginer, consultant, iar apoi avocat. Totuşi, a mărturisit în cadrul galei BM Storytellers că nu şi-a făcut un CV p`nă în anul 2008. 2004, anul lansării revistei, a fost un punct de cotitură pentru el: “Până prin 2004, când citeam vreo lege, aveam în minte un singur scop, cum să o evit, o golănie tipic românească, în condiţiile în care mi-am început cariera când impozitul profit era de 38%. |n ce priveşte Business Magazin, Biriş îşi aduce aminte de un material de opinie pe care l-a scris în publicaţie. Intitulat “Puţină matematică nu strică”, acesta a determinat o modificare a unei taxe care pirvea acciza pentru leasing. 2004 l-a găsit pe Dragoş Petrescu lucr`nd într-un restaurant McDonald’s din Milano, pentru a-şi îndeplini visul de deschide un magazin în franciză în Italia.

    Deşi obţinuse contractul, Ambasada Italiei în România nu i-a permis începerea unei afaceri în peninsulă, astfel, a deschis primul City Grill din România. În cariera lui, a ajuns  a ajuns la concluzia că “Există două specii de oameni: antreprenorii şi angajaţii, iar pentru a fi antreprenor trebuie să fii puternic, determinat şi să nu îţi imaginezi că vei avea piscină şi elicopter, la fel ca Lupul de pe Wall-Street. Ingredientele sunt cele 10.000 de ore de muncă pentru un lucru făcut cu adevărat bine, după cum spunea şi Malcolm Gladwell în <Excepţionalii>”

  • Tânărul de 30 de ani care şi-a făcut un business din CV-uri vândute cu 15 dolari

    După ce a ajutat un prieten să îşi scrie CV-ul, Rick Mundon, în vârstă de 30 de ani a postat modelul pe un site specializat. A primit atât de multe mail-uri de felicitare pentru design-ul CV-ului, încât a decis să deschidă un site de pe care cei interesaţi să poată cumpăra modele, thewholeorange.com.

    Fiecare model de pe site se vinde cu 15 dolari, iar Rick Mundon mai oferă servicii de web design, marketing şi soluţii SEO. Afacerea a pornit când tânărul designer era încă pe băncile facultăţii.

  • Şi-au lăsat baltă joburile ca să vândă cârnaţi. În doi ani au depăşit suta de mii de euro

    Impulsionaţi de dorinţa de a aduce în Bucureşti o parte din mâncarea autentică românească, aşa cum este aceasta în Maramureş sau Bucovina, soţii Oprea au investit 15.000 de euro în conceptul băcăniei. Atmosfera prietenoasă din băcănie a atras, în ultimii doi ani, clienţi variaţi, de la pensionari la manageri.

    “La noi nu se găsesc înlocuitori de mâncare şi băutură, ci produse naturale, autentice, al căror gust poate nici nu este cunoscut de multe persoane. Întrucât ne pasă de sănătatea noastră şi a clienţilor noştri, am ales să avem la vânzare numai preparate tradiţionale, atestate, de la gospodării sau mici producători locali”, a declarat Liviu Oprea, manager Băcănia cu suflet.

    Printre cel mai bine vândute produse în cadrul băcăniei se numără mezelurile (pastramele de raţă, gâscă şi crap, rulada de iepure sau vită, muşchiul perpelit şi parizerul oltenesc, slănina), brânzeturile maturate sau caşurile de capră cu diverse adaosuri, precum mărarul sau prazul, şi vinurile de la Crama Oprişor, Casa Isărescu, ale Aureliei Vişinescu, Davino de la Dealu Mare etc.

    Referitor la cine trece pragul Băcăniei cu suflet, acesta a adăugat că un sfert sunt clienţi companii, în timp ce restul sunt persoane fizice.

    Pentru a răspunde cerinţelor acestora, băcănia îşi propune ca în 2014 să folosească şi o bucătărie unde să poată pregăti propriile prăjituri şi plăcinte de casă, dar şi cozonaci.

    Băcănia cu suflet a luat naştere în decembrie 2011, ca o afacere de familie a soţilor Doina şi Liviu Oprea. Cu un design tradiţional, din lemn, băcănia este formată din trei încăperi: una cu băuturi tradiţionale românesti, cealaltă cu produse alimentare tradiţionale şi ecologice, precum mezeluri şi dulceţuri, iar ultima cu accesorii tradiţionale de design interior – farfurii pictate manual şi vase din fontă ce readuc în prezent obiceiurile de gătit ale altădată. Produsele din Băcănia cu suflet sunt tradiţionale, atestate, majoritatea lor provenind exclusiv din România, din gospodării particulare sau de la mici producători.
     

  • Cel mai mare pod solar din lume a fost inaugurat (VIDEO)

    Construcţia, ce traversează fluviul Tamisa din Londra, în apropiere de Blackfriars Bridge, este acoperită cu 4.400 de panouri fotovoltaice care asigură jumătate din consumul energetic necesar, notează The Guardian.

    First Capital Connect, firma care administrează gara de la Blackfriars, se aşteaptă ca emisiile de dioxid de carbon să scadă cu peste 500 de tone pe an. Reprezentanţii speră ca şi acoperişul, usor de recunoscut, să devină un simbol pentru eforturile Londrei de a deveni un oraş sustenabil din punct de vedere al energiei “verzi”.

    Al doilea pod solar ca mărime este cel din Kurilpa Footbridge, Australia, construit în 2009 în Australia.

  • Aversa Manufacturing investeşte 15 milioane de euro într-o nouă unitate de producţie

    La începutul anului, societatea a înregistrat comenzi în valoare de 18 milioane lei şi se va concentra pe producţia pompelor de dimensiuni mari, notează Ziarmm.ro. În ultimele nouă luni ale anului trecut, vânzarile au atins suma de 900.000 lei.

    Privatizată în septembrie 2013, după ce a fost în insolvenţă timp de şapte ani, compania a angajat peste 200 de muncitori şi a reluat producţia. Aversa Manufacturing exportă pompe centrifuge personalizate în peste zece ţări.

  • Fostul magazin real din Ploieşti, redeschis sub brandul Auchan

    Fostul hypermarket real Ploieşti, închis în ultimele zece zile, a fost inaugurat, vineri, sub brandul Auchan, magazinul urmând să fie redeschis publicului sâmbătă. Magazinul Auchan din Ploieşti este al optulea din totalul de 20 de hypermarket-uri preluate de grupul Auchan de la Metro Group în cadrul unei tranzacţii care a început în 2012 şi a fost finalizată în septembrie 2013.

    Directorul de marketing al Auchan România, Tiberiu Dăneţiu, a declarat vineri, la Ploieşti, că după finalizarea tranzacţiei Auchan – Metro Group, în septembrie anul trecut, şapte magazine au fost remodelate sub marca Auchan, în cursul acestui an celelalte 13 urmând a fi redeschise sub brandul grupului francez.

    “Avem programate câte trei deschideri de magazine pe lună. Timpul mediu de închidere l-am redus anul acesta şi e în jur de 10-11 zile. După Ploieşti urmează Timişoara Sud, Baia Mare şi Bucureşti Berceni”, a afirmat el.

    Potrivit acestuia, toţi angajaţii magazinului real (170) au fost păstraţi şi, în plus, au fost angajate alte aproximativ 100 de persoane.

    Unitatea are o suprafaţă de vânzare netă de 7.800 metri pătraţi, 824 locuri de parcare, 35 de case de marcat şi o gamă de aproximativ 50.000 de produse alimentare şi nealimentare.

    În România, grupul Auchan are 31 de magazine deschise şi alte două în construcţie, trei platforme logistice şi 10.125 de angajaţi.

  • Un nou adăpost de câini la Bragadiru, deschis publicului de săptămâna viitoare

     Adăpostul a fost realizat pe terenul fostelor ferme de porci ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care au fost igienizate şi racordate la utilităţi.

    “Prin colaborarea cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, municipalitatea are un nou adăpost în Bragadiru, care în prezent are 1.600 de locuri, atât în interior, cât şi în exterior, şi o posibilitate de extindere a capacităţii de până la 2.500 de locuri”, a declarat, joi, coordonatorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din cadrul municipalităţii, Răzvan Băncescu.

    Potrivit lui Băncescu, la Bragadiru au fost duşi deocamdată 480 de câini, dintre cei care au fost ţinuţi în cele două adăposturi din Bucureşti (Pallady şi Mihăileşti), câini care au fost văzuţi “de câteva sute de ori în lunile august-decembrie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland a plătit 700.000 euro pe un teren în Vatra Dornei şi începe construcţia magazinului în vară

     “Lucrările la viitorul magazin Kaufland din Vatra Dornei sunt preconizate să înceapă în această vară, dar momentan nu dorim să vehiculăm o dată a deschiderii lui. Oraşele în care vom deschide în continuare noi magazine în anul 2014 sunt Oradea, Târgu Mureş, Târgovişte, Gherla şi Bucureşti”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    În Bucureşti retailerul va deschide în 2014 patru hipermarketuri noi, în Bulevardul Bucureştii Noi, în Apărătorii Patriei, Tudor Vladimirescu şi Valea Oltului.

    Anul trecut, Kaufland România a deschis 8 magazine în Paşcani, Rădăuţi, Fălticeni, Galaţi, Ploieşti, Petroşani, Bucureşti Militari şi Bucureşti Pantelimon. Investiţiile retailerului în extindere s-au situat anul trecut între 48 şi 72 milioane euro, având în vedere că investiţia medie într-un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cafeneaua unde totul este gratuit. Clienţii nu plătesc pentru niciun produs consumat

    Proprietarii Ziferblat îi primesc pe clienţi într-o cameră mică unde sunt aşezate câteva mese. Fiecare e invitat să servească ceai, cafea, sucuri sau biscuiţi, notează  The Guardian. Nu există chelneri sau barmani, folosindu-se sistemul de autoservire. Pentru a calcula timpul petrecut, fiecare masă are pe ea un ceas.

    La bucătărie, o singură persoană e responsabilă ca ibricul de cafea şi cel de ceai să fie tot timpul pline. Cei care doresc pot utiliza bucătăria pentru a-şi pregăti ceva de mâncare, cu condiţia să spele vasele pe care le folosesc.

    Ziferblat s-a deschis ca o franciză a lanţului rusesc de cafenele cu acelaşi nume. În Ucraina, deasemenea, există locuri unde se plăteşte doar timpul petrecut.