Tag: investitii

  • Pohta lui Tariceanu: Ford la Craiova

    Poate cel mai fericit oficial prezent la semnarea acordului final de preluare a fabricii de la Craiova era vineri premierul Calin Popescu Tariceanu, cel care in perioada 1994-1997, in care a fost presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Auotmobile din Romania (APIA) reclama de fiecare data faptul ca guvernul de atunci nu face nimic pentru ceea ce el numea „problema Daewoo”.

    Insa Tariceanu avea inca un motiv de bucurie, acela ca reusise sa aduca Ford in Romania cu activitate de productie dupa ce la inceputul anilor 90, fostul sportiv Ion Tiriac reusise sa ii sulfe importul si distributia pe piata locala a marcii americane.

    Interesul pentru Ford al lui Tariceanu era datorat faptului ca bunicul sau fusese distribuitor al marcii americane in zona Cadrilaterului.

    Cu ocazia conferintei de presa ce a urmat semnarii oficiale a documentelor de preluare a fabricii de la Craiova de catre Ford, seful diviziei europene a grupului Ford, John Fleming a anuntat si ce automobil va fi produs in prima faza la Craiova – Transit Connect, o varianta de masina utilitara care este acum produsa in cadrul fabricii Ford din Turcia, o fabrica ce lucreaza la capacitate maxima.

    Primul model produs de Ford la Craiova va fi lansat, potrivit lui Fleming, citat de Mediafax, la jumatatea anului 2009, an in care vor fi vandute 30.000 de unitati. In 2010, uzina din Craiova va lansa o masina de dimensiuni reduse, care va fi vanduta pe piata locala si exportata in Europa. Uzina din Craiova va fi producatorul exclusiv al acestui model, a afirmat Fleming.

    Cititi aici cum a ajuns Ford sa preia fabrica de la Craiova si care sunt implicatiile acestei tranzactii.

    Presedintele Ford Romania va fi Dionisio di Campos, potrivit ZiaruluI Financiar, urmand a fi anuntati si un nou director financiar si nou director pentru resurse umane.

    Ford a anuntat ca va mentine actualul management al Automobile Craiova, dupa preluarea uzinei, numind, pana la preluarea actiunilor la Automobile Craiova, cativa observatori in echipa de management si cea de resurse umana, acestia urmand a fi condusi de spaniolul Dionisio di Campos.

  • Secretul miliardelor din Abu Dhabi

    Desi exista de treizeci de ani, fondul – Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi (ADIA) – a captat atentia de curand pe Wall Street si la Washington prin investitiile de marca pe care le-a facut in ultima vreme in Statele Unite si in alte parti ale lumii. Fondul ADIA si-a infiintat recent un departament care acum cumpara participatii in companii occidentale. Acest departament a stat in spatele investitiei de 7,5 miliarde de dolari (5,1 miliarde de euro) din noiembrie 2007 a ADIA in Citigroup, cea mai mare banca americana, si tot el a achizitionat o participatie extinsa la Toll Brothers, unul dintre cei mai mari constructori rezidentiali din SUA.

    “Exista ideea ca Abu Dhabi n-ar trebui sa fie un simplu pion pe harta”, spune Frauke Heard-Bey, un istoric care a scris o carte despre evolutia politica a Emiratelor Arabe Unite. „Daca au banii care le permit sa cumpere companiile pe care le doresc, de ce sa nu o faca? De ce sa nu se impuna?“

    ADIA este cel mai mare dintre toate fondurile suverane din lume – rezervoare gigantice de bani controlate de guverne cu vaste lichiditati la dispozitie, in special din Asia si Orientul Mijlociu. Dar Abu Dhabi, cel mai bogat dintre cele sapte emirate arabe, ofera putine date despre fondul sau. Putini din exterior stiu cu siguranta unde investeste ADIA sau cat de multi bani controleaza. Iar secretomania lasa imaginatia sa zboare: unele estimari sustin ca marimea fondului ar depasi o mie de miliarde de dolari.

    La un moment dat, ADIA va ajunge cu siguranta si la acel prag. Dar pentru moment bancherii, fostii angajati si analistii familiarizati cu activitatea fondului il estimeaza la 650-700 de miliarde de dolari (peste 455 de miliarde de euro) – valoare de 15 ori mai mare decat cea a unui fond de investitii american de talia Fidelity Magellan Fund. In total, fondurile guvernamentale din state precum Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Singapore, China si Rusia controleaza impreuna peste 2.000 de miliarde de dolari (1.300 de miliarde de euro), suma care ar putea ajunge la aproape 12.000 de miliarde pana in 2015, spun analistii.

    Asemenea ordine de marime, in conditiile unor atitudini tot mai agresive abordate de ADIA si de alte fonduri suverane, au starnit ingrijorari ca acesti investitori de stat isi vor folosi bogatia si pentru interese politice, nu doar pentru ratiuni de castig financiar.

    Secretomania din jurul ADIA a atras si ea suspiciuni. Fondul nu are departament de comunicare interna, desi sustine ca tocmai pregateste infiintarea unuia. Cand liderii de fonduri suverane din toata lumea s-au reunit in februarie la Davos, in Elvetia, pentru Forumul Economic Mondial, niciunul dintre oficialii ADIA nu a considerat necesar sa apara. Conducerea ADIA a refuzat sa faca vreun comentariu pentru acest articol. In multe privinte, tensiunea dintre dimensiunile de mamut ale ADIA – fondul este de doua ori mai mare decat cel al statului norvegian, considerat al doilea fond suveran ca marime din lume – si caracterul sau opac este reliefata de investitia in Citigroup.

    De la nasterea ADIA in 1976, fondul a urmat o abordare conservatoare in ce priveste investitiile. Si-a incredintat activele unor manageri financiari straini si a achizitionat participatii in companii luand in calcul locul pe care acestea il ocupau in componenta unor indici bursieri de referinta precum Standard & Poor’s 500. ADIA este si unul dintre cei mai mari investitori institutionali in fonduri speculative si de private equity. Aceasta abordare a slujit bine ADIA si reflecta ideea larg impartasita ca scopul ultim al fondului este sa fie rezerva financiara pentru Abu Dhabi atunci cand veniturile din petrol nu vor mai fi atat de robuste ca acum. Cu toate acestea, beneficiind de consilierea unui sir intreg de bancheri straini care au lucrat la ADIA in anii ’70 si ’80, fondul a alocat mari parti din fondurile sale achizitiei de actiuni. Acum, in jur de 65% din activele sale – adica 450 de miliarde de dolari – sunt investite in actiuni, sustin bancherii. In prezent, fondul are un randament anual de 10-20%, spun cei care au cunostinte despre strategia de investitii a fondului.

    Cu titeiul ajuns la 100 de dolari pe baril, bancherii si analistii estimeaza ca Abu Dhabi are un excedent de cel putin 50 de miliarde de dolari anual. Data fiind populatia redusa a emiratului, 80% din ea fiind de fapt straini, nici chiar cele mai generoase politici sociale si de investitii nu sunt in stare sa stirbeasca aceasta suma. In trecut, mare parte din surplusul de numerar al emiratului s-a dus catre ADIA, desi infiintarea in urma cu doi ani a unui alt fond mai mic, Consiliul de Investitii din Abu Dhabi, a dus la reducerea fluxului de capital catre ADIA, sustin analistii.

  • Newarch creste cu 30%

    In 2007, companiile din cadrul grupului – printre care se numara distribuitorul de medicamente Montero si lantul de farmacii Remedio – au raportat o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro, in crestere tot cu 30% fata de 2006.

    Activele companiilor totalizau circa 130 de milioane de euro, dar "nu toate valorile au fost actualizate", a explicat Tudorache.

    Afacerile din domeniul farmaceutic au deocamdata cea mai mare pondere in veniturile holdingului, in conditiile in care Montero a avut anul trecut afaceri de circa 100 de milioane de euro, iar lantul de farmacii a avut venituri de aproape 20 de milioane de euro.

    Treptat, activitatile imobiliare vor deveni din ce in ce mai importante, in conditiile in care Newarch deruleaza in prezent trei proiecte imobiliare in valoare de 140 de milioane de euro in parteneriat cu grupul islandez Milestone. In plus, un alt parteneriat cu dezvoltatorul austriac UBM presupune constructia unui parc logistic la Chitila, investitie estimata tot la 140 milioane de euro.

    Unul dintre proiectele pregatite de Newarch este constructia unui sediu de birouri de mari dimensiuni in zona Politehnica. "Vrem sa avem o prezenta puternica si la nivel imobiliar. Vom face un sediu la nivelul celor detinute de BRD sau BCR", a spus astazi Radu Tudorache.

    Potrivit acestuia, grupul a alocat 80 de milioane de euro pentru imobilul care se va construi pe un teren ce a apartinut companiei Pumac, a carei activitate va fi relocata de Newarch pe o platforma industriala pe care o construieste in Pipera, unde va reloca companiile din sfera industriala pe care le detine.

    Newarch Investments planuia ca o mare parte dintre finantarile de care aveau nevoie aceste proiecte sa fie obtinute printr-o emisiune de obligatiuni de 100-200 de milioane de euro lansata pe piata romaneasca de capital.

    "Avem discutii pentru listarea obligatiunilor, dar acum semnalele de pe piata financiara sunt negative", a spus Tudorache. Ca urmare, emisiunea va fi amanata. "Avand in vedere ce s-a intamplat ieri pe piata americana (vanzarea bancii de investitii Bear Sterns la un pret de zece ori mai mic decat capitalizarea de acum o saptamana – n.red.), cred ca emisiunea va fi impinsa spre 2009", a adaugat reprezentantul Newarch.

  • Obie Moore va gestiona banii lui Patriciu intr-un fond global

    Obie Moore, 53 de ani, fost managing partner al casei de avocatura americane Salans in Romania, va deveni CEO-ul unui fond international de investitii al carui principal contributor va fi cel mai bogat om din Romania, Dinu Patriciu, prin Rompetrol Holding.

    Cititi mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Adama a atras si Morgan Stanley

    Adama Holding Public Ltd. a anuntat astazi finalizarea unei tranzactii de majorare de capital cu o valoare de peste 100 millioane de euro. Investitorii care au stat la baza majorarii de capital sunt Fondul Imobiliar de Situatii Speciale al Morgan Stanley si doi dintre actionarii existenti ai Adama, banca globala de investitii Lehman Brothers si Immoeast, companie de investitii imobiliare cu sediul la Viena, se arata intr-un comunicat transmis de Adama.

    Cei trei fondatori Adama, David Flusberg (Presedinte), Dvir Cohen-Hoshen (CEO) si Isaac Cohen-Hoshen (COO), au participat de asemenea la majorarea de capital.

    Potrivit comunicatului, mai mult de 85% din suma va fi directionata catre capitalul primar al companiei pentru a finanta planurile de expansiune Adama pe pietele din Romania, Ucraina si Turcia.
    David Flusberg, Presedinte si co-fondator Adama, a declarat: "Aceasta tranzactie, a patra majorare de capital din ultimii 2 ani si jumatate, accelereaza dramatic abilitatea companiei de a-si extinde portofoliul de proiecte de calitate pe pietele targetate".

    Adama Holding are sediul central la Bucuresti si activeaza in 19 orase diferite din Romania, Ucraina, Turcia, Moldova si Croatia. Dezvoltatorul are un portofoliu de 51 de proiecte, care prevad constructia a peste 2,5 millioane de metri patrati, in special pe segmentul rezidential mediu. Compania a finalizat deja doua proiecte, iar alte zece sunt la aceasta data in constructie. Adama este organizata si condusa intern, avand o platforma operationala cuprinzand aproape 140 de persoane.

    Grupul de investitii Morgan Stanley este din ce in ce mai prezent pe piata romaneasca, unde a cumparat societatea de brokeraj HTI Valori Mobiliare si participatii la firmele Romcab si Imotrust Arad. La nivel international, Morgan Stanley are in administrare active imobiliare de peste 88 de miliarde de dolari.

  • Investitiile in economie au crescut cu 29% in 2007

    Cea mai mare pondere – 46% – a revenit investitiilor in utilaje, inclusiv mijloace de transport, urmata la distanta foarte mica de investitiile in lucrari de constructii noi (45,4%). Alte cheltuieli au constribuit cu 8,6% din totalul investitiilor, potrivit datelor comunicate de INS.

    39% din valoarea investitiilor s-au concretizat in industrie, alte aproximativ 34% fiind alocate investitiilor in domeniul comertului si serviciilor. In constructii, s-au concretizat aproape 14% din totalul investitiilor, in timp ce pentru agricultura au fost alocate doar 1,46% din cele 68,4 miliarde de lei, alte ramuri beneficiind de restul de 11,5%.

  • Ultimul mohican in supermarketuri

    Birourile retelei Ethos nu sunt intr-un spatiu luxos in inima Capitalei, ci alaturi de centrul logistic al retelei, care ocupa un spatiu de 2.500 mp inchiriati intr-o hala, in zona industriala cu strazi noroioase de la iesirea pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Firma s-a mutat in spatiul din zona Carrefour Militari doar de cinci luni. „Inainte nu aveam birouri si nici prea mult personal. Eu si inca 2-3 oameni faceam cam toata treaba in firma“, spune Ion Soloman, care a deschis impreuna cu sotia sa primul magazin – intr-o zona periferica din Bucuresti – in urma cu 16 ani. Afacerea pe care au pornit-o cei doi a ajuns anul trecut la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro. Soloman a intuit insa ca firma pe care a cladit-o are mai multe sanse de a inflori cu ajutor din exterior, motiv pentru care a intrat in discutii pentru gasirea unui partener care sa preia o parte din afacere, aducand si suficient capital ce-ar fi impulsionat dezvoltarea retelei. Inainte de a se angaja in vanzare, Ion Soloman s-a razgandit.

    „Vom purta altfel discutiile anul viitor, pentru ca vom avea ca baza de negociere o retea cu vanzari cu peste 50% mai mari decat in 2007“, declara pentru BUSINESS Magazin Ion Soloman. In plus, Ethos are batute in cuie cateva proiecte ce urmeaza sa-i sporeasca rapid atractivitatea. Reteaua, ce numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, se va mari anul acesta cu inca patru spatii, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman argumenteaza ca, spre deosebire de alti comercianti romani – ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare -, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care are acum o dimensiune ce-i ofera siguranta supravietuirii pe piata. Un partener insa i-ar fi putut asigura un suport pentru „a face mult mai multe intr-un timp mult mai scurt“. In plus, dimensiunea la care a ajuns deja reteaua cere un management mai strict, pentru ca „intr-o afacere de familie“, afirma antreprenorul, „partea emotionala («lasa-l in pace pe omul asta, ca lucram impreuna de zece ani») joaca un rol foarte important“ – iar „noi nu ne uitam foarte mult la indicatorii financiari“. De la un anumit punct insa, o afacere trebuie sa depaseasca libertatile antreprenoriatului si sa se alinieze unor rigori; „e nevoie de cineva care sa coordoneze activ si sa puna presiune pe cateva elemente-cheie, cum sunt profitul si costurile“. Prea multe tranzactii cu retele de supermarketuri nu au avut inca loc, iar interesul investitorilor se aprinde mai cu seama acum, dupa ce Carrefour a preluat reteaua Artima de la fondul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    Mai ales ca tocmai francezii ce s-au extins, prin cumpararea Artima, pe segmentul supermarket „evalueaza in continuare orice oportunitate“, declara directorul general al Carrefour Romania, Jacobo Caller Celestino. Chiar daca accentul cade in acest an pe rebranduirea Artima, francezii vad in segmentul supermarketurilor cel ce va oferi cel mai mare ritm de crestere in anii urmatori, pentru ca „fata de alte formate ale comertului modern este subdezvoltat“, spune Caller.

    2009 ii poate aduce lui Soloman pe de o parte un plus, iar pe de alta parte un minus. O putere mai mare in negocierea unui pret in vanzarea afacerii se poate dovedi un cutit cu doua taisuri. Reteaua Ethos s-ar putea dovedi prea scumpa pentru a mai gasi petitori, chiar daca abia o cifra de afaceri din acest an ar urma s-o aduca mai aproape de ceea ce oferea reteaua Artima in urma cu cativa ani, cand fondatorul Florentin Banu a vandut-o catre EI. Reteaua Artima, intrata din noiembrie 2007 in proprietatea francezilor de la Carrefour, avea in momentul in care a fost vanduta de fondatorul sau 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp.

    Artima este de fapt singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de EI la preluare, in 2005 (pentru 12 magazine).

    Pentru a ridica la randul sau miza, Soloman marseaza acum in cresterea afacerii, motiv pentru care are planuri pe toate directiile – de la investitii in cresterea numarului de magazine pana la completarea ofertei. „In urmatoarele saptamani vom face un studiu de piata sa vedem exact cum sunt vazute magazinele noastre de clienti si de cei ce nu intra in magazin“, spune Soloman, care recunoaste ca o vreme a cochetat cu ideea de a vinde din start toata afacerea. Discutii concrete a avut anul trecut cu un fond de investitii ce era interesat mai ales de cota de piata si de cifra de afaceri realizata de Ethos, explica Soloman. Negocierile au durat trei luni si „ajunsesem chiar sa facem simulari pe un format ideal de magazin“, dar au intervenit niste obstacole juridice. Alternativa oferita de acelasi petitor n-a fost multumitoare pentru Soloman, ce-ar fi trebuit sa renunte la controlul afacerii vreme de aproape un an inaintea vanzarii. „Poate am gresit, dar am crezut ca e un risc prea mare sa nu mai pot controla afacerea, care putea sa devina neatractiva.“ La negocieri au mai venit, in afara de fonduri de investitii, si comercianti, ca reteaua Match, care face parte din grupul Louis Delhaize, prezent deja pe piata romaneasca prin hipermarketurile Cora si prin reteaua de magazine de discount Profi.

    Soloman recunoaste totusi ca n-a avut foarte multe oferte ferme de vanzare si stie si care sunt dezavantajele retelei pe care o conduce. Cel mai mare minus este ca dintre toate cele 16 spatii ale retelei, doar patru au suprafete mai mari de 400 mp. In plus, formatul nu e standardizat („ne-am adaptat magazinele in functie de dimensiunea spatiului“) si, nu in ultimul rand, reteaua nu e regionala, ci concentrata mai cu seama in Capitala.

    Acum, obisnuit sa se implice pe toate palierele in luarea deciziilor, Soloman admite ca ii este inca foarte greu sa lase oamenii pe care i-a angajat sa-si faca treaba. Inainte insa, la inceputul anului trecut, a hotarat impreuna cu sotia sa sa formeze departamente specializate in firma – marketing, achizitii si resurse umane. Cel mai dificil moment psihologic a fost sa accepte cheltuielile cu noii angajati – de la salarii si pana la chiriile pentru birourile pe care le ocupa. „E greu sa scoti din buzunar dintr-o data cateva mii bune de euro lunar pentru un departament. Dar e profitabil in timp“, crede fondatorul Ethos, dand ca exemplu cei patru buyeri (achizitori) pe care i-a angajat anul trecut, de la care astepta sa-i aduca in 2008 un profit de 960.000 de euro. Pentru birouri si centrul logistic, Soloman a cumparat anul trecut un teren de 12.500 mp in apropierea zonei in care s-au mutat deja cu chirie, pentru ca Ethos avea nevoie imediata de spatiu, mai ales pentru depozit, iar firma de constructii a dat un termen de un an pentru lucrari. Intre timp, terenul si-a dublat valoarea („asa cum eu nu castig din comert“) si in saptamanile urmatoare i se va hotari „soarta“. „Daca nu construim nimic pe el imediat, o sa-l vindem, ca sa deblocam cash-ul“, spune Soloman. Tot pentru a avea acces la fonduri necesare in dezvoltare, firma va face contract de leasing pentru cele patru magazine ale caror spatii le are in proprietate „de pe vremea cand era la moda sa ai proprietati fizice“.

  • Fonduri de investitii imobiliare se vor adresa doar celor cu bani

    Dar, cine vrea sa participe trebuie sa plaseze mai multi bani decat ar da pe un teren sau un apartament: cel putin 550.000 de euro.

    Romanii vor putea sa-si plaseze banii in piata imobiliara, fara batai de cap. Fondurile de investitii imobiliare vor cauta in locul lor cladiri sau terenuri care pot aduce profituri mari. Banii vor intra doar in proiecte cu potential sigur de crestere. Singura problema: accesul in fond!

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro