BusinessMagazin

Tag: europa

  • Ministru moldovean: Relaţiile economice cu UE pot contracara mişcările separatiste

    “Important este ca Ucraina să avanseze pe calea integrării europene şi să continue să se reformeze conform normelor internaţionale”, a afirmat Natalia Gherman.

    “Speculaţiile privind extinderea conflictului din Ucraina generează o impresie de vulnerabilitate pe care oamenii o au despre Ucraina şi Moldova, care nu exista înainte”, a adăugat ea.

    În timp ce preşedintele american Barack Obama ia în considerare furnizarea de arme Ucrainei pentru a echilibra sprijinul acordat de Rusia separatiştilor, ministrul moldovean consideră că posibilitatea comerţului liber cu Europa este un insturment mai puternic împotriva ambiţiilor separatiste.

    Producătorii din regiunea separatistă moldoveană Transnistria se gândesc deja să-şi modifice standardele pentru a avea mai mult acces pe piaţa europeană, a precizat Gherman.

    “Moldova şi Ucraina devin mult mai atractive pentru regiunile lor separatiste datorită modernizării, drepturilor omului, creşterii economice şi avansării spre Uniunea Europeană, care este o zonă de stabilitate”, a adăugat ea. “Dacă devenim mai atractivi în comparaţie cu alte zone (Rusia) oamenii vor face alegerea corectă”, a mai spus ministrul moldovean.

    Însă moldovenii intervievaţi la Chişinău sunt sceptici faţă de optimismul Nataliei Gherman referitor la posibilitatea aderării la Uniunea Europeană.

    O vânzătoare de flori a apreciat că problemele economice ale Republicii Moldova sunt alimentate de corupţie şi de războiul din Ucraina.

    O studentă a declarat că promisiunea comerţului liber cu Europa nu va aduce Transnistria înapoi sub controlul Chişinăului. Tânăra a adăugat că Rusia oferă stimulente, precum preţuri mai mici la gaze, ţărilor care rămân alături de ea, calificând această practică drept manipulare.

  • Stratfor: Ambiţiile Rusiei în Europa Centrală sunt depăşite de limitele economice şi geopolitice

    Rusia vrea să-şi folosească legăturile politice şi comerciale pentru a submina instituţiile occidentale şi pentru a aduce Europa Centrală mai aproape de interesele sale. De la izbucnirea conflictului ucrainean, Moscova a devenit şi mai interesată de câteva state central-europene, respectiv Ungaria, Slovacia şi Cehia, care se străduiesc să menţină un echilibru între Rusia şi Occident.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, are programată o vizită în Slovacia în aprilie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a vizitat Ungaria la jumătatea lui februarie, iar Kremlinul şi-a consolidat relaţiile şi cu preşedintele ceh Milos Zeman.

    Europa Centrală este importantă pentru Rusia datorită localizării sale geostrategice, la marginile estice ale Uniunii Europene şi NATO. Aceste state au imperative geografice diferite faţă de vecinii lor de la periferia Rusiei şi sunt mai deschise la posibilitatea consolidării relaţiilor cu Moscova.

    Spre deosebire, apropierea geografică de Rusia determină Polonia să evite relaţiile politice sau comerciale cu Moscova şi să fie mai dispusă să se apropie de Occident. România, care are ieşire la Marea Neagră şi se învecinează cu Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu o regiune separatistă susţinută de ruşi, este o ţară care a oscilat istoric între Rusia şi Occident. Dar acum, din cauza provocărilor geopolitice şi temerilor faţă de influenţa rusă, a virat spre Occident.

    Însă alte ţări din Europa Centrală sunt mai departe de Rusia şi, pentru că se confruntă cu riscuri de securitate mai mici din partea ruşilor, au şanse mai mari de a crea un echilibru între Moscova şi Occident. Înainte de izbucnirea conflictului ucrainean, Rusia a profitat de criza financiară din UE pentru a-şi spori prezenţa comercială în Europa Centrală, mărindu-şi astfel şi influenţa în regiune. În plus, Rusia şi-a folosit serviciile de informaţii şi a sprijinit grupuri de extremă-dreapta în acelaşi scop.

    Conflictul din Ucraina a determinat Rusia să-şi intensifice eforturile în regiune. În timp ce România şi Polonia cer o prezenţă sporită a NATO în regiune, Moscova încearcă să se asigure că ţări ca Ungaria, Slovacia şi Cehia nu susţin iniţiativele românilor şi polonezilor. De asemenea, Kremlinul speră ca statele central-europene, alături de Grecia şi Cipru, să blocheze adoptarea unor noi sancţiuni în UE împotriva ruşilor.

    Însă constrângerile Rusiei sunt tot mai mari, criza financiară cu care se confruntă ţara determinând Moscova să-şi reducă cheltuielile în statele central-europene şi să-şi canalizeze atenţia spre piaţa internă. În timp ce unele fonduri vor fi alocate principalelor obiective geopolitice ale Rusiei, în special crizei din Ucraina, cheltuielile în alte zone ar putea fi limitate.

    Astfel, problemele cauzate de criza financiară din Rusia şi de provocările geopolitice vor limita abilitatea Kremlinului de a-şi îndeplini ambiţiile în Europa Centrală, o regiune în care ţările oscilează constant între Occident şi Moscova.

  • 15% din biletele din Sibiu, plătite contactless direct în autobuz

    „Sibiul a fost unul dintre primele oraşe din Europa care a oferit locuitorilor săi conceptul de transport public contactless”, a declarat Gabriel Ghiţă, head of new business, international markets, în cadrul MasterCard. „Plata biletului în autobuz, direct din contul bancar, în timp ce te îndrepţi deja catre destinaţie, fără timp pierdut la casierie, este o soluţie care şi-a demonstrat pe deplin viabilitatea”, continuă acesta.

    La fel ca şi în anii trecuţi, ca parte a campaniei promoţionale, MasterCard şi compania de transport public din Sibiu au decis să menţină preţul promoţional de 0,89 lei/bilet până la finalul lui 2015, în timp ce preţul întreg al unei călătorii este de 1,5 lei.

    „Suntem încântaţi că am fost pionieri ai acestei tehnologii”, spune Adrian Popa, directorul general Tursib. „Călătorii noştri au adoptat în masă plata călătoriei cu carduri bancare.”

    Plata contactless a biletelor Tursib este posibilă atât pentru locuitorii Sibiului, cât şi pentru turiştii români sau străini aflaţi în vizită, pentru că terminalele amplasate în autobuze acceptă carduri MasterCard şi Maestro contactless emise de orice bancă din ţară sau din lume.

    Tranzacţiile contactless au înregistrat o creştere puternică şi la nivel european, pentru cumpărarea biletelor de călătorie necesare în mijloacele de transport în comun, dar şi pentru plata parcărilor, a cumpărăturilor din supermarketuri sau a deplasărilor cu taxiul. În ultimul trimestru din 2014, tranzacţiile realizate în Europa cu carduri contactless au crescut cu 174% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar europenii au deprins mai bine acest obicei, frecvenţa folosirii cardurilor contactless crescând cu peste 20%.

    Cu o reţea de acceptare a plăţilor contactless de peste 3 milioane de locaţii la nivel global, care a avut o creştere de 56% de la un an la altul, cardul contactless, telefonul sau alte dispozitive mobile câştigă teren în domeniul tipurilor de plată.

    După cum a fost dovedit şi în Sibiu, transportul în comun este un factor important pentru adoptarea cardurilor contactless. În Londra, tehnologia contactless a fost instalată în septembrie 2014, iar până în prezent au fost înregistrate peste 40 de milioane de călătorii plătite cu carduri sau dispozitive contactless; plăţile contactless au ajuns la aproape 12% din cele făcute direct în mijloacele de transport.

    „Europenii preferă, tot mai mult, plăţile contactless. Olanda este ţara cu cea mai rapidă creştere a plăţilor contactless din Europa, care a ajuns la 1 milion de tranzacţii contactless pe lună; în trimestrul IV din 2014, numărul tranzacţiilor contactless a fost de opt ori mai mare decât în al doilea trimestru al aceluiaşi an”, a concluzionat Javier Perez, preşedinte al MasterCard Europe.

  • Apple investeşte 1,7 miliarde de euro în Europa pentru construirea a două centre de date

    Cele două centre de date vor gestiona serviciile online ale Apple, inclusiv iTunes Store, App Store, iMessage, Maps şi Siri, în Europa, se arată într-un comunicat al companiei.

    “Această nouă investiţie este una importantă şi reprezintă cel mai mare proiect al Apple în Europa până în prezent”, a declarat Tim Cook, directorul general al Apple.

    În prezent, compania americană are 18.300 de angajaţi în 19 ţări din Europa, în ultimele 12 luni adăugând 2.000 de noi locuri de muncă.

    Mai mult decât atât, Apple asigură aproximativ 672.000 de locuri de muncă în Europa, dintre care 530.000 de joburi sunt legate direct de dezvoltarea aplicaţiilor pentru sistemul de operare iOS, potrivit datelor companiei.

    La fel ca toate centrele de date Apple, unităţile din Danemarca şi Irlanda vor fi alimentate în totalitate cu energie regenerabilă.

    Google şi Facebook, doi dintre cei mai importanţi competitori ai Apple, au ales deja să construiască centre de date în Europa de Nord, întrucât vremea răcoroasă din această regiune determină reducerea costurilor cu răcirea echipamentelor. Google are un centru de date în Finlanda, iar în luna septembrie a anului trecut a anunţat că va construi o nouă unitate în Olanda, în timp ce Facebook deţine un centru de date în Suedia, potrivit Bloomberg.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015 (octombrie-decembrie 2014), în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce veniturile au avansat cu 30% la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm: Dacă aş mai avea din nou 20 ani, aş fi mai puţin selectivă cu oamenii pentru că învăţăm din toate experienţele”

    Dacă aş avea acum 20 de ani aş alege la fel, să studiez măcar o scurtă perioadă la o universitate de prestigiu din Europa sau America, pentru că astăzi vorbim de o piaţă globală şi ne pregătim pentru provocări şi competiţie serioasă. Aş face cât mai multe stagii în timpul facultăţii, ca să iau contact cu mai multe culturi de întreprinderi şi cu mai multe domenii de activitate. Cu cât ai mai multă experienţă, cu atât eşti mai câştigat. Aş căuta lucrurile care mă entuziasmează cu adevărat şi aş încerca să văd dacă abilităţile mele cele mai mari se pot apropia de pasiunile mele. Probabil aş citi biografiile celor care au performat în domeniul ales de mine, pentru a-mi reconfirma interesul şi a afla factorii cheie ai succesului lor.

    Dacă aş mai avea din nou 20 ani, m-aş uita mai mult în jurul meu, aş fi mai puţin selectivă cu oamenii şi cercul de prieteni, pentru că învăţăm din toate experienţele.

    La vârsta de 20 de ani cu toţii ne dorim să ajungem să avem o viaţă lipsită de griji, să ne îndrăgostim şi să arătam bine. Întrebarea este ce eşti dispus să faci pentru asta şi la ce eşti dispus să renunţi ca să ajungi acolo. Ai vrea să lupţi pentru visurile tale? Câteodată, ca să ajungi unde vrei, e nevoie de mult efort, de schimbarea oraşului sau a ţării, de nopţi şi weekenduri petrecute la birou, de acceptarea unor ierarhii corporatiste arbitrare sau antrenamente zilnice la sală. Experienţa mea de acum îmi spune că secretul e să faci totul cu bucurie, cu entuziasm şi cu încredere. Şi da, într-o zi, viaţa devine lipsită de grji, ne îndrăgostim şi arătăm bine. Atitudinea aduce succesul, nu doar educaţia, experienţa sau abilităţile înnăscute.

  • Cererea europeană pentru autoturisme noi va încetini în acest an

    “Optimismul în privinţa recuperării pieţei trebuie să fie unul temperat, în condiţiile în care multe state se încă se confruntă cu incertitudini”, a declarat Carlos Ghosn, preşedintele ACEA şi directorul general al Renault.

    Înmatriculările de autoturisme noi din Europa au crescut anul trecut la 12,55 milioane de unităţi, de la circa 11,88 milioane de unităţi în 2013, piaţa consemnând primul avans după şase ani de scăderi.

    România a înregistrat a patra mare creştere a înmatriculărilor de autoturisme personale noi din UE, de 21,6%, iar Dacia a avut cel mai important avans dintre mărcile cu volum ridicat de vânzări, de 23,9%, la 359.141 de unităţi.

    ACEA estimează că cererea pentru autoturisme noi va continua să crească în 2015, dar într-un ritm mult încetinit, de numai 2%.

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Huawei anunţă venituri în creştere şi 75 milioane de smartphone-uri livrate în 2014

    Livrările de produse au crescut cu 7,8 % şi au ajuns la 138 de milioane de dispozitive livrate, dintre care 75 milioane de smartphone-uri, ceea ce reprezintă o creştere pe acest segment cu 45%, în comparaţie cu anul anterior.

    “Influenţa globală a brand-ului nostru a continuat să crească, iar Huawei a devenit prima companie chineză care a fost inclusă în Top 100 mărci globale în 2014, potrivit Interbrand,” a declarat Richard Yu, CEO al Huawei Consumer BG.

    Livrarea de smartphone-uri premium a crescut, în 2014, cu 18%. Smartphone-ul Huawei Ascend P7 a fost livrat în 4 milioane de unităţi în doar şase luni de la lansarea sa globală de la Paris, în luna mai a anului trecut, în timp ce Huawei Mate 7 a fost livrat în 2 milioane de unităţi în trei luni de la data lansării, care a avut loc în luna septembrie a anului trecut.

    Vânzările companiei chineze Huawei au crescut în 2014 de peste două ori pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei deţinea în regiune, la jumătatea anului trecut, o cotă de piaţă de 3%, ajungând chiar la 5% în Germania şi Spania.

     

  • REACŢIILE liderilor lumii după victoria partidului radical de stânga Syriza la alegerile legislative din Grecia

    Hollande îl felicită pe Tsipras, în timp ce Cameron afirmă că incertitudinea economică va creşte

    Preşedintele francez Francois Hollande l-a felicitat pe Alexis Tsipras pentru victoria partidului radical de stânga Syriza la alegerile legislative din Grecia, în timp ce premierul britanic David Cameron a apreciat că incertitudinea economică va creşte în Europa.

    Preşedintele francez a amintit “prietenia care uneşte Franţa şi Grecia şi i-a transmis lui Tsipras dorinţa sa de a continua cooperarea strânsă între cele două ţări, în beneficiul creşterii şi stabilităţii zonei euro, în spiritul progresului, solidarităţii şi responsabilităţii care se află în centrul valorilor europene”, potrivit unui comunicat difuzat de preşedinţia franceză în noaptea de duminică spre luni.

    “Alegerile din Grecia vor creşte incertitudinea economică în Europa”, a scris la rândul său premierul britanic, David Cameron, pe contul său de Twitter.

    Vladimir Putin îl felicită pe Alexis Tsipras pentru victorie

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, l-a felicitat luni pe liderul partidului de stânga Syriza, Alexis Tsipras, adversar al politicilor de austeritate desfăşurate în Europa, pentru victoria obţinută la alegerile legislative din Grecia, a anunţat Kremlinul.

    “Şeful statului rus s-a declarat sigur că Rusia şi Grecia vor continua să îşi consolideze cooperarea tradiţional constructivă în toate domeniile şi vor putea coopera în mod eficient pentru a rezolva problemele actuale din Europa şi din lume”, a precizat Kremlinul într-un comunicat.

    Putin i-a “urat lui Tsipras succes” în noile sale responsabilităţi, subliniind că victoria partidului său are loc într-un moment “deloc uşor” pentru Grecia.

    Grecii au oferit duminică o victorie clară partidului Syriza, pentru a “scrie istorie”, “lăsând austeritatea în urmă”, a afirmat Alexis Tsipras, primul lider european ales pentru respingerea explicită a politicilor dificile impuse de UE membrilor săi.

    Formaţiunea de extremă-stânga Syriza se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ din Grecia, cu un scor de 35,73%, fiind urmată de partidul conservator Noua Democraţie, potrivit rezultatelor oficiale anunţate după numărarea a 40% din buletinele de vot.

    Partidul antiausteritate rămâne însă la limita majorităţii absolute, o situaţie care ar trebui să îl oblige să găsească susţinere pe viitor.

     

  • ANALIZĂ: Cutremure politice iminente în Europa în 2015

    Creşterea atractivităţii partidelor populiste le-ar putea aduce unora dintre ele victorii electorale şi ar putea determina partidele principale să încheie alianţe la care altădată nu s-ar fi gândit. “Criza democraţiei” din Europa este o prăpastie între elite şi votanţi, susţine EIU. Ratele slabe de participare la vot şi scăderea accentuată a numărului de membri ai partidelor tradiţionale sunt factori cheie ai acestui fenomen, relatează BBC News Online.

    Marea Britanie, unde vor avea loc alegeri în mai, este “în pragul unei potenţiale perioade prelungite de instabilitate politică”, potrivit cercetătorilor. Ei susţin că există un risc mult mai mare decât de obicei ca alegerile să genereze un Guvern instabil – anticipând că populiştii din cadrul UKIP vor lua voturi atât de la conservatori, cât şi de la laburişti.

    Dar provocarea politică imediată – şi măsura în care populismul se traduce în succesul la urne – este în Grecia, unde vor avea loc alegeri legislative anticipate la 25 ianuarie. Sondajele de opinie sugerează că partidul de stânga populist Syriza ar putea deveni principala forţă politică din ţară. Dacă se va întâmpla acest lucru şi partidul va reuşi să formeze un Guvern, atunci acest lucru va trimite unde de şoc în UE, iar situaţia respectivă va funcţiona ca un catalizator pentru schimbări politice şi în alte zone, susţine EIU.

    “Alegerea unui Guvern Syriza va fi profund destabilizatoare, atât la nivel intern cât şi regional. Aproape sigur va determina o criză în relaţia dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali, în timp ce ştergerea datoriei reprezintă unul dintre elementele de bază ale platformei sale politice”, afirmă EIU. “Cu astfel de partide anti-sistem care câştigă teren rapid în numeroase alte ţări ce urmează să aibă alegeri în 2015, efectele contaminării de la situaţia din Grecia ar putea fi semnificative”, adaugă EIU.

    Alte exemple de alegeri europene cu potenţiale rezultate impredictibile citate de EIU sunt cele din Danemarca, Finlanda, Spania, Franţa, Suedia, Germania şi Irlanda. “Există un numitor comun în aceste ţări: ascensiunea partidelor populiste”, afirmă EIU, adăugând că “sentimentul anti-sistem a crescut în zona euro (şi în restul UE) iar riscul problemelor politice şi al potenţialelor crize este mare”.

    Potrivit analizei EIU, partidele şi mişcările populiste – de stânga, de dreapta sau cu orientare nespecifică – se strecoară în spaţiul care s-a creat între partidele politice vechi şi baza lor socială tradiţională. Opoziţia faţă de guvernarea UE, imigraţie şi austeritate sunt teme cheie pentru multe dintre aceste partide.

    Între timp, alături de ascensiunea mişcărilor populiste, a existat şi o intensificare a protestelor populare în multe părţi ale lumii în ultimii ani. EIU estimează că mişcări de protest semnificative au apărut în peste 90 de ţări în ultimii cinci ani, conduse în general de tineri educaţi din clasa de mijloc, care îi dispreţuiesc pe liderii lor politici şi care preferă Twitter sau alte reţele de socializare platformelor politice tradiţionale.

    “Protestele populare s-au extins în ultimi ani în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi America Latină. Alte regiuni precum Asia şi America de Nord au fost mai puţin susceptibile, deşi nu au scăpat în totalitate”, afirmă EIU. “Cauzele protestelor au fost diferite – unele au fost ca răspuns la problemele economice, altele au fost o revoltă împotriva dictaturii; unele sunt expresia dorinţei populare de a-şi face auzită vocea de către elitele politice, altele exprimă aspiraţiile noii clase de mijloc în faţa unor pieţe emergente ce se dezvoltă rapid”, adaugă EIU. Toate aceste evoluţii ridică întrebarea dacă ele reprezintă de fapt o ameninţare la adresa democraţiei sau dacă sunt dovada că aceasta este vie şi sănătoasă.