Tag: actiuni

Mark Zuckerberg a ieşit marţea trecută din topul celor mai bogaţi 40 de oameni la nivel mondial, realizat de Bloomberg. Averea şefului Facebook a coborât la 14,7 miliarde de dolari, de la 16,2 miliarde de dolari în ziua precedentă, după ce acţiunile companiei au pierdut marţi pe Nasdaq aproape 10%. Calculată la preţul de închidere al acţiunilor din prima zi de tranzacţionare, 18 mai, averea lui Zuckerberg se situa la 19,4 miliarde de dolari. Acţiunile şi-au continuat scăderea şi miercuri, cu 2,3%. La fel şi averea cofondatorului Facebook, care a ajuns la 14,4 miliarde de dolari.

Pentru moment, presa americană l-a încurajat, arătând fie că ultima grijă a unui antreprenor cu viitorul în faţă e dispariţia unor bani pe care şi aşa nu-i avea decât pe hârtie, fie că, spre lauda lui, a decis să păstreze acţiunile indiferent de valoarea lor şi să nu-şi vândă afacerea ca să plece cu proaspăta soţie într-o vacanţă de rentier etern. La urma urmei, un om în care Steve Jobs a avut toată încrederea, o companie care stă pe baza de date uriaşă a utilizatorilor Facebook şi care a ştiut să penetreze internetul într-un mod atât de inteligent, cu tot sistemul său de Like-uri, comentarii şi monitorizare a ceea ce fac oamenii online, nu depind de câteva zile rele la bursă. Toate bune şi frumoase, numai că un fiasco de asemenea proporţii nu are cum să treacă fără să lase urme.

În prima zi de tranzacţionare pe Nasdaq, la 18 mai, acţiunile Facebook au închis cu o creştere aproape inexistentă, la 38,23 de dolari, faţă de preţul de 38 de dolari din oferta publică iniţială, însă chiar şi avansul de 23 de cenţi a fost pus pe seama intervenţiei în piaţă a băncilor de investiţii care au aranjat oferta. Acţiunile Facebook au început şedinţa următoare cu o scădere puternică de 11%, dar au reuşit să închidă săptămâna cu o pierdere de numai 16,5%. O nouă săptămână pentru Facebook la bursă a adus o nouă scădere, pentru ca preţul unei acţiuni Facebook să ajungă la închiderea şedinţei de miercuri, 30 mai, data redactării articolului, la 28,2 dolari, cu 26% sub preţul de listare. Comparativ cu nivelul maxim atins până în prezent de cotaţia Facebook, de 45 de dolari pe parcursul primei zile de tranzacţionare, scăderea este de 37%.

Cu un asemenea bilanţ, Facebook e până acum cel mai mare dezastru din ultimul deceniu pe piaţa americană pentru o ofertă publică iniţială, după cum listarea sa prin vânzarea de acţiuni în valoare de 16 miliarde de dolari este cea mai mare ofertă publică iniţială pentru o companie IT. Tehnic, acţiunile Facebook au avut cea mai slabă evoluţie în primele cinci zile de tranzacţionare, cu un declin de 13%, din rândul celor mai mari zece oferte publice iniţiale pe piaţa americană în ultimul deceniu. În primele cinci şedinţe, firma lui Mark Zuckerberg a avut o scădere mai mare decât compania MF Global, intrată anul trecut în faliment.

Lucrurile s-au complicat prin aspectele penale ale listării. Compania este acuzată că ar fi dezvăluit unui grup select de analişti informaţii mult mai clare privind înrăutăţirea estimărilor pentru rezultatele financiare, faţă de cele disponibile în documentele ofertei publice. Dacă înainte de listare foarte mulţi analişti se întreceau în prognoze exagerate, în prezent întrebarea este unde se va opri declinul cotaţiei celei mai mari reţele de socializare din lume. Un posibil răspuns îl dă piaţa opţiunilor, unde investitorii pot miza pe direcţia în care vor evolua cotaţiile şi unde Facebook şi-a făcut debutul la 29 mai. Unii investitori au mizat chiar pe o creştere de preţ la 65 de dolari pe acţiune până în ianuarie 2014, în timp ce alţii se aşteaptă la un declin până la 16 dolari până în decembrie. Potrivit MarketWatch, însă, valoarea corectă a unei acţiuni Facebook ar fi de numai 13,8 dolari, în timp ce Reuters StarMine estimează un preţ de numai 9,59 dolari pe acţiune, la o creştere anualizată a profitului estimată la 10,8% pentru următorii zece ani.